Sisteme informatice manageriale

Sisteme informatice manageriale

In acest capitol ne propunem sa intelegem cum pot sistemele informatice sa sprijine deciziile manageriale si operatiile unei afaceri. In capitolele anterioare am aratat ca sistemele informatice ofera diverse informatii si concluzii necesare conducerii unei afaceri. Figura de mai jos subliniaza cum se pot diferentia sistemele informatice in functie de domeniul potrivit lor.

Vom studia mai detaliat cum isi indeplinesc aceste sisteme informatice rolul. Ne vom concentra atentia asupra modului in care tehnologia informatiei a intarit rolul sistemelor informatice in activitatile manageriale si cele ale utilizatorului final.

1.Sistemele informatice de raportare

Sistemele informatice de raportatre sunt primele sistemele informatice manageriale si inca sunt foarte larg folosite. Ele ofera informatii asupra productiei care stau la baza multora din deciziile zilnice ale managerilor. Aceste tipuri de informatii intampina nevoile manageriale la nivelurile operationale si tactice ale unei organizatii care se confrunta cu mai multe tipuri de situatii decizionale. De exemplu un director de vanzari se bazeaza pe rapoartele de analiza a vanzarilor pentru a evalua diferentele dintre performantele vanzatorilor care vand acelasi tip de produs catre aceasi categorie de clienti, si isi creaza o idee despre tipul de informatii referitoare la rezultatele vanzarii necesare pentru administrarea performantelor vanzarilor. In figura de mai jos sunt ilustrate componentele unui sistem informatic de raportare.

Managerii pot primi informatiile care sa-i ajute in luarea deciziilor la punctul lor de lucru. Aceste informatii sunt primite sub forma unor formulare tip (periodice, exceptionale sau la cerere) ca urmare a raspunsului la o interogare. Datele asupra mediului afacerii se pot obtine din baze de date externe atunci cand este necesar.

Caracteristicile unor informatii de calitate

Informatiile neactualizate, neclare si greu de inteles nu vor putea fi utile sau valoroase pentru manager. Ei au nevoie de informatii de inalta calitate ale caror caracteristici, atribute sau calitati sa le faca sa fie indispensabile managerilor. Este bine sa privim informatia ca fiind tridimensionala si anume: timp, continut si forma. In figura de mai jos sunt enumerate cateva dintre caracteristicile informatiilor grupate dupa cele trei dimensiuni.

Tipuri de rapoarte

Sitemele informatice de raportare pot livra managerilor o larga gama de produse informationale, dar dintre acestea se remarca trei ca fiind cele mai importante.

A.     Rapoarte periodice - acestea sunt cele de tipul: raportul analizei saptamanale

a vanzarilor, situatia financiara lunara, etc

B.     Rapoarte exceptionale - acestea sunt produse doar atunci cand apar situatii

exceptionale, de exemplu un raport referitor la un client al carui credit a fost depasit

C. Rapoarte la cerere - aceste rapoarte sunt produse ori de cate ori sunt cerute

de manager, de exemplu limbajele de interogare si generatoarele de rapoarte ofera posibilitatea managerilor sa obtina rapoartele pe care le doresc in orice moment nefiind obligati sa astepte aparitia rapoartelor periodice.

2.Sistemele informatice decizionale

Daca sistemele informatice de raportare ofereau managerilor raporte in forme predefinite continand informatii referitoare la performantele organizatiei, sitemele informatice decizionale sunt canalizate pe oferirea informatiior interactive care pot sprijini anumite tipuri de decizii ale unui anumit manager. Conducatorul de la nivelul tactic si strategic al unei organizatii poate avea nevoie ad hoc de informatii care sa-l ajute la planificarea si controlul responsabilitatilor. Aceste sisteme ii ajuta pe manageri sa rezolve probleme specifice cu care se confrunta in activitatea zilnica, pe cand sitemele de raportare sunt proiectate sa ofere sprijin pentru tipuri generale de probleme care apar in toate operatiile de planificare tactica si de control. Figura urmatoare evidentiaza diferentele dintre cele doua tipuri de sisteme:

Sistemele decizionale (Decision support system - DSS) sunt o categorie importanta a sistemelor informatice managerial. Ele utilizeaza (1) modele analitice, (2) baze de date specializate, (3) propria perspicacitate si judecata a conducatorilor, (4) un proces de modelare interactiv care sprijina luarea deciziilor semistructurate si nestructurate de catre manageri. DSS -urile sunt folosite in variate aplicatii atat in afaceri cat si de guvern. Cand un DSS este dezvoltat sa rezolve o gama larga si complexa de probleme cu care se confrunta mereu o institutie spunem ca este un DSS institutional . Daca DSS -ul este facut pentru rezolvarea unor probleme mai putin complexe cu care se confrunta din cand in cand un manager spunem ca este un DSS ad hoc. De asemenea DSS -urile pot fi dezvoltate pentru a rezolva problemele decizionale ale unui anumit tip de industrie (aviatie, automobilism) sau unui anumit tip de activitate (comert, finante). Vom arunca o privire scurta asupra catorva exemple de aplicare a DSS.

DSS pentru linii aeriene

AAIMS este un sistem decizional realizat de liniile aeriene American Airlines care este in prezent utilizat si de alte linii aeriene, fabrici de avione, analisti financiari ai liniilor aeriene, consultanti sau asoaciati. AAIMS sprijina procesul decizional al liniei aeriene prin analizarea datelor colectate referitoare la utilizarea echipamentelor, capacitatea de transport, trafic, etc. De exemplu poate produce estimari ale actiunilor de pe piata aeronautica, venituri sau profitabilitate. Ajuta conducerea in luarea decizilor referitoare la repartizarea aparatelor, rutelor necesare, clasificarea biletelor, preturi s.a.m.d

DSS imobiliare

RealPlan este un DSS utilizat in afacerile imobiliare care realizeaza analize complexe ale investitiilor comerciale intr-o afacere imobiliara. De exemplu RealPlan poate realiza estimari ale valorii unei proprietati pentru viitorii 40 de ani. In figura de mai jos este descris modelul anlitic al DSS-ului RealPlan.

DSS geografic

GIS este un DSS foarte special care integreaza computerele grafice, bazele de date geografice cu alte componente DSS. GeoManager este un GIS creat de IBM care consruieste si ofera harti si alte tipuri de grafice care pot sprijini decizii referitoare la distributia geografica a populatiei sau resurselor. De expemplu poate sa analizeze distributia geografica a crimelor si sa ofere un raport care sa sprijine oficialitatile in repartizarea eficienta a fortelor de politie intr-un oras. De asemenea poate fi folosit in studiile referitoare la cresterea demografica, delimitarea regiunilor, repartizarea masinilor de interventie. GIS -urile au inceput sa fie folosite in afcerile care implica distribuirea energiei electrice, exploatarea padurilor, sau construirea de drumuri.

Componentele unui sistem decizional

Figura urmatoare ilustreaza actualele componente ale unui sistem decizional. De retinut ca hard-ul, soft-ul, datele, modelul si resursele umane trebuie sa sprijine interactiv managerii in luarea deciziilor.

Acum sa enumeram functiile acestor componente , dupa care sa discutam mai detaliat care sunt cerintele soft si cele ale unui model pentru DSS.

Resurse hard - PC-ul folosit la punctul de lucru ofera resursa hard primara a unui DSS. El poate fi utilizat independent dar de cele mai multe ori este conectat la o retea sau la alte computere pentru a avea acces la soft-ul, modelele sau resursele altor DSS.

Resurse soft - pachetele soft DSS contin module soft care pot exploata baza de date DSS, pot conduce modelele decizionale si dialogul dintre sistem si utilizator.

Datele - baza de date a unui DSS contine date si informatii extrase din baza de date a organizatiei, din baze de date externe si din bazele de date ale managerilor. Ele fiind datele reprezentative si necesare managerului pentru sprijinirea diferitelor tipuri de decizii.

Modele - modelul de baza include o biblioteca de modele matematice si tehnici analitice pastrate ca programe, subrutine, fisiere de comanda sau foi de calcul.

Resurse umane - Un DSS poate fi utilizat de manageri sau specialisti din conducere pentru a explora alternativele decizionale. DSS pot fi deasemenea dezvoltate pentru anumiti utilizatori finali. Dar din cauza complexitatii unui sistem DSS este de obicei utilizat de specialisti.

Modelele pentru sprijinirea deciziilor

Modelul de baza al unui DSS este o colectie organizata de modele matematice. Contine modele dezvoltate pentru a sprijini decizii specifice dar si generale. Modelul de baza poate sa contina modele reprezentate de rutine analitice sau de calcul, sau de expresii matematice care exprima relatiile dintre mai multe variabile. De exemplu, un model care exprima relatia dintre variabile printr-o simpla formula de calcul: venituri -cheltuieli = profit. Dar pot sa fie modele date de programarea liniara , evaluarea prin scaderi multiple. Ele sunt pastrate ca programe sablon sau module de programe, subrutine, fisiere de comanda sau foi de calcul si exploatate de pachetele soft pentru a crea modele integrate care sa sprijine luarea deciziilor specifice.

Soft-ul pentru sprijinirea deciziilor

Resursele soft necesare unui DSS trebuie sa integreze si sa conduca utilizarea modelului de baza, a bazei de date si a dialogului de generare. Domeniul soft-ului pentru sprijinirea deciziilor este cuprins de la soft pentru scopuri specifice si pachete complete pentru generatoare DSS la mai modestele foi de calcul electronice si pachete integrate.

Foile de calcul electronice ca Lotus 1-2-3, Excel, si Quattro Pro, sau pachetele integrate ca Microsoft Works, Enable si Framework sunt generatoare DSS limitate. Ele ofera posibilitatea construirii unui model prin introducerea datelor si relatiilor dintre acestea in foi de lucru organizate pe linii si coloane. Analiza de tip "Ce se intampla daca?" se poate face prin realizarea unor schimbari de date si formule si evaluarea rezultatelor fiecarei schimbari in alte foi de lucru sau in grafice. Foile de calcul tabelar pun la dispozitie o serie de functii de calcul matematice, statistice si financiare care sunt necesare in procesul decizional. In figura de mai jos este ilustrata o foaie de calcul si formulele si functiile folosite pentru construirea sa, precum si graficul atasat.

Utilizarea DSS, Modelarea analitica, analiza "Ce se intampla daca?"

Utilizarea unui DSS implica un proces interactiv de modelare analitica . Deobicei un manager utilizeaza un pachet soft de tip DSS la propria statie de lucru. Aceasta permite managerului sa faca interogari si sa ceara raspunsuri utilizand tastatura, mouse-ul, touch screen-ul, iar raspunsurile sa fie in general afisate in format text sau grafic, dar fiind posibila si listarea lor. De exemplu, utilizand un pachet soft DSS pot rezulta o serie de afisari ca raspuns la diferitele analize "ce se intampla daca?" cerute de manageri. Acestea difera in functie de sistemul informatic de raportare, atat timp cat managerii nu cer informatii prespecificate. Cu toate ca ei nu specifica de la inceput necesarul de informatii, totusi pot fi ajutati interactiv de DSS sa gaseasca informatiile necesare pentru a putea lua o decizie.

Utilizarea unui DSS implica patru tipuri de activitati de baza de modelare analitica: (1) "ce se intampla daca?", (2) " analiza prin senzitivitate", (3) "analiza prin scop", (4) "analiza prin optimizare". In figura urmatoare sunt subliniate cateva activitati si exemple ale celor patru tipuri de modelare analitica.

Analiza "Ce se intampla daca?"

In analiza "ce se intampla daca?", utilizatorul DSS-ului face modificari ale variabilelor sau a relatiilor dintre variabile, si observa rezultatele acestor schimbari in valorile altor variabile. Pentru majoritatea managerilor, profitul net dupa platirea taxelor este o variabila care sta la baza multor decizii.

Analiza prin senzitivitate

Este un caz special al analizei "ce se intampla daca?", si este utilizata atunci cand cel care trebuie sa ia decizii are unele incertitudini referitoare la presupunerile facute in estimarea unor variabile cheie.

Analiza prin scop

Se mai numeste analiza "Cum pot?" si consta in alegerea unei valori dorite pentru o anumita variabila (scop) dupa care se fac schimbari repetate ale celorlalte variabile pana cand variabila scop ia valoarea dorita. De exemplu un manager poate sa aleaga ca variabila scop profitul net avand o valoare de 2 milioane $, dupa care sa faca schimbari ale veniturilor si cheltuielilor pana cand obtine profitul dorit.

Analiza prin optimizare

Este o extindere complexa a analizei prin scop. In loc sa se aleaga o valoare pentru variabila scop, se cauta valoarea optima a unei variabile conditionata de anumite restrictii. Locul pe care il ocupa "analiza prin scop" si "analiza prin optimizare" in modelul anlitic al DSS-ului RealPlan se vede in figura de la pagina 29.

Sistemul de sprijin al deciziilor de grup (Group decision suport system - GDSS )

Deciziile de grup sunt un domeniu important al deciziilor de conducere. In lumea reala, multe decizii nu sunt luate de persoane izolate, ci de grupuri de persoane care ajung la un consens intr-o anumita problema. Intre aceste doua extreme exista un tip de decizie consultativ, combinand caracteristicile deciziilor individule si de grup. De exemplu, un manager poate sa ceara avizul unor indivizi inainte de a lua o anumita decizie. Sau managerul poate strange un grup de persoane pentru a discuta o anumita problema si totusi sa ia decizia finala el insusi. Deci, managerii sunt frecvent pusi in situatia de a lua decizii care necesita interactiunea cu grupuri de persoane. Figura urmatoare evidentiaza factorii care infuenteaza luarea deciziilor de grup.

Succesul unui grup de luare a deciziilor depinde de factorii descrisi mai sus. Tehnologia informatiei poate oferi o gama larga de instrumente care pot sprijini cresterea eficientei unui grup de luare a deciziilor. Astfel de sisteme sunt GDSS, sisteme pentru conferinte la distanta (electronic meeting system - EMS) care, conformul studiilor aduc importante imbunatatiri in comunicare, si in memoria de grup. Aceasta imbunatateste semnificativ eficienta si importanta deciziilor de grup in intalnirile de afaceri. Nevoile grupurilor de decizie au nascut o mare varietate de soft-uri GDSS, sau sisteme electronice pentru intalniri care sunt disponibile pentru o mare varietate de activitati de grup, alte soft-uri GDSS pot fi proiectate pentru a sprijini o aplicatie sau o sarcina specifica, ca de exemplu un pachet pentru negocieri sau unul care sa asigure secretul unui vot de grup. Figura de mai jos este un exemplu de activitate de decizie de grup care foloseste un instrument soft GroupSystems EMS dezvoltat la Universitatea din Arizona.

Aceste pachete care sprijina activitatile de grup pot de asemenea sa sprijine deciziile de grup a membrilor unui gruo de lucru ale caror statii sunt interconectate intr-o retea locala. (LAN). Aceste pachete sunt proiectate pentru a sprijini colaborarea si comunicatiile unui grup de lucru intr-un sistem de munca cooperativa bazat pe calculator. Deci, acestea pot sprijini deciziile de grup, pregatirea documentatiilor, comunicatiile, si alte activitati de grup. De exemplu, anumite pachete sprijina analiza "ce se intampla daca ?" a unui model de calcul tabelar si posta electronica intre membrii unui grup de lucru pentru a indeplinii sarcini de decizii de grup.

Sistemul informatic executiv

Sistemele informatice executive (EIS) sunt sisteme informatice care combina multe dintre trasaturile sistemului informational de raportare si ale sitemelor de sprijin a deciziilor. Totusi, tinta lor este sa furnizeze informatiile strategice necesare la cel mai inalt sitem al conducerii. Astfel, scopul EIS -ului este de a inarma conducerea superioara cu acces rapid la informatia despre factorii critici de succes ai firmei, adica factori importanti care trebuie neaparat atinsi pentru obiectivele strategice ale organizatiei. De exemplu, conducerea executiva a unui lant de magazine ar considera probabil eforturile de promovare a vanzarilor si componenta produselor ca fiind factori critici de supravietuire si succes.

Studiile au aratat ca conducerea executiva ajunge la informatiile necesare de la mai multe surse. Acestea ar fi : scrisori, periodice, agende si rapoarte manuale sau cele livrate de calculator. Alte surse majore ale informatiile sunt intalnirile, convorbirile telefonice si activitatile sociale. Asadar, multe din informatiile acestea vin din surse care nu depind de calculator. Deci, sistemele EIS bazate pe calculator au fost dezvoltate pentru acele necesitati ale conducerii de varf care nu pot fi satifacute de cele latle sisteme informatice manageriale. Colaborarea dintre execvutiv si informaticieni a fost canalizata pentru dezvoltarea unor sisteme atractive si usor de utilizat care sa ofere executivului informatiile necesare. Pachete de soft sunt disponibile acum pentru a sprijini EIS pe calculatoare de toate dimensiunile.

EIS are totusi de intampinat rezistenta multor persoane din conducere, datorita costului inalt si a catorva greseli faimoase. Totusi, utilizarea EIS creste rapid. Aceste sisteme se raspandesc si la nivelul conducerii medii, si multi conducatori ajung sa le recunoasca fezabilitatea si beneficiile pe masura ce apar solutii mai putin scumpe disponibile pe retele LAN de PC-uri. De asemenea trasaturi ca DSS si capacitati de sisteme expert, posta electronica, facilitati de productivitate personala cum ar fi calendarul electronic, agenda electronica au fost adaugate la multe sisteme pentru a le face mai atractive pentru conducatori. Figura de mai jos explica de ce sistemul de sprijin executiv (ESS) este folosit pentru a descrie un astfel de EIS.

Figura urmatoare ilustreaza cum sunt utilizate statiile de lucru intr-un EIS

Pachetele EIS lucreaza cu siteme de gestiune a bazei de date si soft de comunicatie pentru a avea acces usor la baze de date speciale interne si externe cu timp de raspuns aproape instantaneu. EIS furnizeaza informatii despre stadiul curent si tendintele proiectate ale factorilor critici de succes ai companiei. Sunt prevazute deasemenea capacitati de modelare analitica pentru a evalua alternative decizionale cum ar fi componente ale sistemelor expert. De sigur, intr-un EIS informatia este prezentata in forme croite potrivit preferintelor conducerii care utilizeaza sistemul. De exemplu, multe persoane din conducere prefera utilizarea GUI (Grafic User Interface) si a

ecranelor grafice care pot fi adaptate conform preferintelor persoanelor care utilizeaza EIS. Alte metode de prezentare a informatiei de un EIS ar fi rapoartele exceptionale si analiza tendintelor. Capacitatea de instruire care conduce persoanele la regasirea rapida a informatiilor necesare este deasemenea o importanta a EIS.

Exemple de EIS

Figura urmatoare arata ecrane prevazute de Commander EIS.

Observati cat sunt de simple si concise aceste ecrane, notati de asemenea cum furnizeaza directorilor posibilitatea de ajunge la nivelul de detaliu necesar in domeniul de care sunt interesati. Aceasta posibilitate de a traversa nivele este legata de tehnologia hypertext care ofera utilizatorilor posibilitatea de a gasi interactiv bucati de informatii legate intre ele dintr-o baza de date de texte. Iata de ce multe pachete EIS pentru PC -uri au la baza sisteme hypertext. In afara de posibilitatile de acces la diferite nivele sistemul de mai sus face posibila analiza tendintelor si raportarea exceptiilor. In felul acesta un director poate sa descopere repede factorii principali ai directiei pe care o conduc si sa observe ce factor important are valori diferite de cele asteptate.

Dezvoltarea DSS si EIS

Sistemele DSS si EIS trebuie sa fie create intr-un mod care difera in cateva puncte importante de proiectarea celorlalte tipuri de sisteme. Un motiv pentru aceasta este ca un DSS sau un EIS trebuie sa poata utiliza date interne si externe, modele analitice si dialoguri cu utilizatorul. Un alt motiv este ca sprijinirea deciziei sau orientarea strategica a unui DSS sau a unui EIS fac sa fie mai greu de proiectat satisfacerea cerintelor utilizatorului in comparatie cu cerintele care trebuiesc rezolvate de proiectarea sistemului de raportatre sau al sistemului tranzactional. Un sistem EIS are cerinte speciale de prezentare a informatiei si necesita ajutorul unui director pentru proiectare. Figura urmatoare subliniaza factori cheie care trebuie considerati la dezvoltarea cu succes a unui sistem EIS.

Prezentam in continuare cateva alternative pentru dezvoltarea unui sistem DSS sau EIS:

Achizitionarea unui sistem dedicat DSS sau EIS. Achizitionarea unui sistem DSS sau EIS comercial dezvoltat in intregime si proiectat pentru anumite tipuri de decizii este una dintre optiuni. De exemplu o societate imobiliara poate sa cumpere sau sa inchirieze pachetul RealPlan mentionat mai inainte pentru analiza in afaceri imobiliare. O agentie guvernamentala poate cumpara pachetul GeoManager de la IBM pentru decizii de alocare a resurselor. O companie de transport aerian poate cumpara pachetul AAIMS.

Utilizarea unui pachet de proiectare a DSS sau EIS. O alta posibilitate este cumpararea unui generator DSS pentru a dezvolta un sistem DSS sau EIS. Astfel de generatoare sunt IFPS/Plus, FOCUS, si EXPRESS care pot fi utilizate in dezvoltarea unui DSS. Acest proces include constructia interfetei si a bazei de date si de modele. Pachete EIS cum ar fi Commander al lui Comshare sau Command Center al lui Pilot dau posibilitatea specialistilor in sisteme informatice sa adapteze un EIS pentru directorii companiei. Alte pachete cum ar fi cele de analiza statistica sau programare liniara pot fi deasemenea cumparate.

Utilizarea unor pachete de apliactie "end user". Aceasta implica folosirea pachetelor de tip foi de calcul, a celor integrate sau a altor pachete pentru a oferi facilitati de tip DSS sau EIS. De exemplu, pachetele de tip foi de calcul au devenit o cale des utilizata pentru a construi si manipula modele analitice pentru sprijinirea deciziilor. Pachetele integrate pot sa adauge la foile de calcul sisteme de gestiune a bazelor de date, grafice, posta electronica pentru a construi un EIS simplu dar eficient.

Dezvoltarea unui sistem propriu DSS sau EIS. In sfarsit un astfel de sistem, DSS sau EIS, poate fi dezvoltat de la un capat la celalat folosind o mare varietate de soft-uri si limbaje de programare. Succesul unui astfel de sistem depinde de stiinta factorilor de decizie de a face expertize corecte ale sistemului.

Caz real

La firma Aetna Life & Casualty al carei presedinte este Ron Compton. In acest caz real ne vom referi la sistemul informatic executiv (EIS) utilizat la aceasta firma.

Ron Compton spune "Nu-mi pot imagina de ce nu folosesc calculatorul toate serviciile de conducere " Compton este ancorat la un EIS care ofera sisteme expert, e-mail, baze de date orientate pe obiect, programe de generare a graficelor si foilor de calcul tabelar, procesoare de text, si teleconferinte. El spune ca tehnologia informatiei este ca o extensie care ii prelucreaza gandurilor ajutandu-l sa creeze strategii si sa obtina informatii.

Compton lucreaza curent pe un al saselea laptop dupa ce le-a epuizat pe celelalte cinci. Intradevar presedintele firmei Aetna Life & Casualty se deplaseaza foarte rar fara "luptatorul de drum" care include o colectie de adaptoare de telefon care ii dau posibilitatea sa patrunda in reteaua corporatiei de la orice telefon din lume. Secretara lui este atat de acordata la nevoile tehnologice ale lui Compton , incat face rezervarile la hotel bazandu-se pe optiunile de conectare la Internet din camera. Inainte de a lua carma la Aetna o firma de 94,5 miliarde $ in bunuri si mai mult de 43 mii angajati, Compton a condus o sucursala care a fost vanduta. Acolo a participat la dezvoltarea unui EIS construit pe baza informatiilor critice pe care el si alti conducatori le utilizau pentru a-si atinge scopurile operationale si strategice. Cand Compton s-a mutat la Aetna a participat la adaptarea unui EIS similar care isi colecta datele de pe mai multe platforme ale intreprinderii. Sistemul EIS ajuta directorii sa foloseasca informatiile si traseaza rezultatele actiunilor. El spune "Eu nu proiectez sisteme" si "Eu proiectez iesiri, eu stiu cum trebuie sa arate lucrurile". Compton a avut parte de directori neincrezatori in calculator si le-a dat sfaturi pentru a-i convinge spunand "Da-le oamenior posibilitatea de autiliza tehnologia si ei vor incepe zi dupa zi sa-i observe beneficiile". Pentru Compton e-mail -ul este "arma suprema" in strategia de convingere. Nu este numai o cale rapida si usoara de a demonstra valoarea tehnologiei dar, daca e-mail-ul este principalul mod de comunicare, directorii se vor simti obligati sa o cerceteze si sa se asigure ca nu lipsesc informatii importante.

Compton nu avea nevoie sa fie convins, el spune "Cand am vazut primul meu PC I-am aruncat o privire si m-am indragostit. Am cumparat 30 de bucati si le-am pus pe birourile directorilor. N-am stiut exact cum le vor folosi dar am prevazut ca o sa mearga." Banuiala sa a fost benefica pentru companie si pentru el personal. De exemplu, cand el si vicepresedintele executiv de la vechea firma au trebuit sa concedieze 50 de persoane din companie, cei doi s-au ingropat intr-o camera de hotel cu calculatoarele personale incercand toate variantele posibile de scenarii de buget pana cand au gasit solutia corecta.

Compton spune "Pot sa incerci circa 8 cai diferite in numai cateva minute. Te ajuat in mod real sa intelegi ce se intampla si, daca faci o greseala sau ceva nu merge asa cum vrei, poti s-o iei de la inceput. E foarte usor."

Intrebari

1. Poate fi numit sistemul informatic executiv al lui Compton un EIS? Justificati.

2. Trebuie Compton sa foloseasca EIS ca un DSS? Justificati

3. Care credeti ca a fost rolul lui Compton in dezvoltarea EIS-ului de la Aetna? Explicati