Tipuri de retele

5.5.1.1.    Comparati un mediu partajat cu alte tipuri de retele . Cand se discuta in general despre retele , se pune problema conectarii directe , aceasta insemnand ca toate gazdele impart resursele nivelului 1 , sau a conectarii indirecte , aceasta insemnand ca exista un dispozitiv de nivel superior prin care gazdele comunica. Exista trei situatii de conectare directa in retea:

• Mediu de transmisie partajat
• Mediu de transmisie extins partajat
• Punct - la-punct

Exista doua tipuri de conectare indirecta :

• circuit-switched (circuit comutat)
• packet-switched (pachet comutat)

Vorbim de mediu de transmisie partajat atunci cand mai multe gazde au acces la acelasi mediu. In mod frecvant se intalneste situatia cand "toate calculatoarele folosesc acelasi fir chiar daca "firul" e un Cat 5 UTP, care are doar 4 fire.

Un caz special al mediului partajat il constituie mediul extins partajat , obtinut prin folosirea dispozitivelor de retea . Se obtine acces multiplu, si posibilitatea existentei mai multor useri.

In cazul conectarii directe , exista si conectarea punt-la -punct.Acesta e un procedeu dea intalnit in cadrul unui WAN , unde doua dispozitive sunt conectate de-a lungul unei legaturi .

In cazul conectarii indirecte , primul tip e numit circuit-switched (circuit comutat). In acest caz, circuitul electric e mentinut pe durata intregii comunicari.Sistemul telefonic foloseste acest principiu .

Al doile tip de conectare indirecta e packet-switched (pachet comutat).In loc sa existe o conexiune intre doua gazde bazata exclusiv pe circuit ,sursa trimite mesajele in pachete ce contin suficienta informatie pentru a fi "routed" catre destinatia exacta.Mai multe gazde pot imparti legatura , desi probleme pot aparea.

5.5.2.1.    Explicati unde si cum apar coliziunile , si cum trateaza mediul de transmisie aceasta problema.
Una din problemele ce poate aparea: doi biti ,propagati in acelasi timp,in aceeasi retea produc o coliziune. O retea mica poate propune un sistem pr 838b11i in care doar doua calculatoare pot comunica ,cu randul, astfel un singur bit ar putea exista pe retea . Folosind insa multe calculatoare in aceeasi retea , calculatoare ce vor sa transmita miloane de biti pe secunda , trebuie luata in calcul posibilitatea ca doi biti sa se gaseasca in acelasi mediu ,al aceleaiasi retele , in acelasi timp. In practica nu exista doar 2 biti , ci doua pachete continand multi biti. Ca urmare a traficului aglomerat , o serie de probleme pot aparea .

Cu Ethernet, un singur pachet de date se poate afla pe cablu la un moment dat. Daca se doreste transmiterea din mai multe noduri in acelasi timp , o coliziune va aparea. Cand intervine o coliziune , datele fiecarui dispozitiv vor fi afectate . Partea retelei unde are loc coliziunea se numeste domeniu de coliziune.

5.5.3.1.    Descrieti ce se intampla cu semnalul intr-o coliziune. Amandoua pachetele sunt afectate , bit cu bit , de aceea anumite procese pentru tratarea competitiei intr-un mediu trebuie implementate

5.5.3.1.    Descrieti ce se intampla cu semnalul intr-o coliziune. Amandoua pachetele sunt afectate , bit cu bit , de aceea anumite procese pentru tratarea competitiei intr-un mediu trebuie implementate

5.5.2.1.    Explicati unde si cum apar coliziunile , si cum trateaza mediul de transmisie aceasta problema.
Una din problemele ce poate aparea: doi biti , propagati in acelasi timp, in aceeasi retea produc o coliziune. O retea mica poate propune un sistem pr 838b11i in care doar doua calculatoare pot comunica ,cu randul, astfel un singur bit ar putea exista pe retea . Folosind insa multe calculatoare in aceeasi retea , calculatoare ce vor sa transmita miloane de biti pe secunda , trebuie luata in calcul posibilitatea ca doi biti sa se gaseasca in acelasi mediu ,al aceleaiasi retele , in acelasi timp. In practica nu exista doar 2 biti , ci doua pachete continand multi biti. Ca urmare a traficului aglomerat , o serie de probleme pot aparea .

Cu Ethernet, un singur pachet de date se poate afla pe cablu la un moment dat. Daca se doreste transmiterea din mai multe noduri in acelasi timp , o coliziune va aparea. Cand intervine o coliziune , datele fiecarui dispozitiv vor fi afectate . Partea retelei unde are loc coliziunea se numeste domeniu de coliziune.

5.5.4.1.    Explicati de ce aparitia coliziunilor este normala intr-un mediu partajat In mod obisnuit, foarte multi gandesc ca aparitia coliziunilor e extrem de defavorabila intr-o retea , scazandu-I performantele .Oricum , un numar semnificativ de coliziuni au loc in mod natural intr-un mediu partajat ;un numar mare de calculatoare incearca in acelasi timp sa comunice unele cu altele , prin acelasi fir.

Felul in care Ethernet trateaza coliziunile si domeniile de coliziunile se datoreaza cercetarilor de la Universitatea din Hawai, cercetari incepute in scopul realizarii unui sistem de comunicatie "fara fir" .S-a dezvoltat astfel un protocol numit Aloha, ce a folosit la dezvoltarea Ethernetului. Graficul descrie Insula Hawai si un segment Ethernet . Amandoua reprezinta medii partajate ; amandoua reprezinta domenii de coliziuni .

5.5.5.1.    Explicati situatia elementara de accesare a unui mediu partajat ,ca fiind un domeniu de coliziuni. Unul din avantajele administrarii retelelor ar fi identificarea domeniilor de coliziuni.Daca aveti n computere conectate la un singur mediu de transmisie , fara nici un alt dispozitiv de retea , la cea mai simpla incercare de accesare a mediului obtineti un domeniu de soliziune. Depinzand de technologia particulara folosita , numarul calculatorelor ce pot accesa mediul e stabilit ; o parte a retelei cu reguli ed acces se numeste segment.

5.5.6.1.    Explicati de ce repeaterele extind domeniile de coliziuni
O data ce repeaterele amplifica si reprogrameaza bitii , fara nici un filtru asupra adresei sursei si cea de destinatie a pachetelor , folosindu-le nu facem decat sa extindem domeniul de coliziune . De aceea reteaua , la cele doua capete ale repeterului reprezinta un domeniu extins de coliziune .

5.5.7.1.    Explicati de ce huburile extind domeniile de coliziune. Pentru incepatori e destul de greu de inteles ca si cel mai folositor hub formeaza un domeniu de coliziune . Poate e mai usor daca folosim un alt nume pentru hub;repeater multiport. Orice semnal care ajunge in unul din porturile hubului este amplificat si reprogramat , pentru ca apoi sa fie transmis in orice alt port.Aceste huburi care sunt atat de folositoare in conectarea unui numar mare de calculatoare incep sa-si piarda din performanta cand un numar mare de calculatoare le apeleaza in acelasi timp.

5.5.8.1.    Explicati in ce fel huburile si repeaterele formeaza impreuna un domeniu mare de coliziune . Pentru ca ambele , si huburile si repeaterele ,sunt dispozitive ale nivelului 1 , ele nu executa nici un fel de filtru asupra traficului din retea.Avand conectate la capetele unui cablu , intr-o parte un repeater si in cealalta parte un hub , nu facem decat sa largim domeniul de coliziune.

Descrieti cele trei metode de segmentare a domeniilor de coliziune

Desi repeaterele si huburile sunt dispozitive de retea folositoare , putin costisitoare , ele extind domeniul de coliziune , performantele retelelor scazand din cauza multelor coliziuni.Dimensiune domeniului de coliziune poate fi redusa , prin conceperea si instalarea unor dispozitive care fragmenteaza domeniul : bridge , switch , router.Acest proces poarta numele de segmentare.

5.6.1.1.    Explicati semnificatia cuvantului "topologie" . Acest cuvant semnifica , in literatura, "studiul hartilor"." Topologia reprezinta subiect de studiu in matematica , unde hartile de noduri (puncte) si legaturi (linii) au anumite semnificatii . In acest capitol , se vor examina in primul rand topologiile de retea dintr-o perspectiva matematica .Apoi veti invata cum topologia fizica descrie planul pentru dispozitivele nivelului fizic .In final , veti folosi topologia logica pentru a invata cum circula informatia pentru a determina aparitia coliziunilor.

O retea poate avea o anumita topologie fizica si un tip diferit de topologie logica. Ethernet 10Base-T foloseste o topologie fizica de stea extinsa(extended-star) , dar se comporta ca si cum ar folosi o topologie logica de bus . Token-ring foloseste topologia fizica de stea( star), si un inel logic. FDDI foloseste o topologie fizica si logica de inel .

5.6.2.1.   Desenati si caracterizati topologia liniara de retea bus .
Perspectiva matematica
Aceasta topologie presupune legarea tuturor nodurilor la o singura legatura , intre noduri neexistand nici o alta legatura .

Perspectiva fizica
Fiecare gazda e conectata la un fir comun.In aceasta topologie dispozitivele "cheie" sunt acelea care permit gazdelor accesarea mediului. Unul din avantajele acestei topologii e acela ca toate gazdele sunt conectate intre ele si astfel pot comunica in mod direct .Unul din dezavantaje ar fi acela ca o intrerupere a cablului deconecteaza toate gazdele de la retea.

Perspectiva logica
O topologie bus permite tuturor calculatoarelor sa vada semnalele trimise la un moment dat.Acesta poate constitui un avantaj daca doriti ca informatia sa ajunga la toate dispozitivele . Oricum , reprezinta un dezavantaj datorita problemelor de trafic si coliziunilor.

5.6.3.1.  Topologia ring(inel) Pespectiva matematica
O topologie ring reprezinta un inel inchis , format din noduri si legaturi , in care fiecare nod are doar doua noduri adiacente .

Perspectiva fizica
Topologia ne arata ca toate dispozitivele sunt direct conectate intre ele intr-un lant inchis ..

Perspectiva logica
Pentru a putea transmite informatia , fiecare statie trebuie sa o trimita unei statii adiacente .

5.6.4.1.  Topologia de dual ring (inel dublu)
Perspectiva matematica
O topologie dual ring consta in doua inele concentrice , fiecare inel avand legatura doar cu inelul adiacent..

Perspectiva fizica
O topologie dual ring este asemanatoare topologiei de inel , cu exceptia celui de-al doile inel redundant . Cu alte cuvinte , fiecare dispozitiv din rtea apartine la doua topologii ring independente .

Perspectiva Logica
Topologia de inel dublu se comporta ca doua inele independente ; la un moment dat doar unul e folosit.

5.6.5.1.  Topologia star (stea).
Perspectiva matematica
Topologia star are un nod central ce are legaturi cu toate celelalte noduri ce pleaca de la el ; alte legaturi nu exista.

Perspectiva fizica
Topologia stea are un nod central si toate legaturile pleaca de la el .Un avantaj ar fi ca permite comunicarea intre noduri (orice nod poate comunica cu oricare altul).Unul din dezavantaje ar fi ca daca nodul central nu mai functioneaza ,intreaga retea pica. In functie de tipul dispozitivului folsit central , coliziunile pot constitui o problema.

Perspectiva logica
Intregul flux de informatie va trece printr-un singur dispozitiv.Aceasta poate fi de dorit , in momentul in care se doreste restrictionarea accesului . dar posibilitatea de aparitie a problemelor la nodul central e extrem de mare.

Topologia de stea extinsa

Perspectiva matematica
Topologia de stea extinsa repeta topologia de stea , cu exceptia ca fiecare nod care se leaga de centru devine si el centru unei alte stele .

Perspectiva fizica
O topologie de stea extinsa contine o topologie de stea in partea centrala , pentru ca fiecare nod exterior sa devina centrul unei topologii stea.Avantajul oferit de aceasta topologie e ca firele sunt scurte si ca limiteaza numarul dispozitivelor ce vor sa comunice cu oricare din nodurile centrale.

Perspectiva Logica
O topologie de stea extinsa are o structura ierarhica , informatia fiind incurajata sa ramana "locala".

5.6.7.1.   Topologia de retea arbore(tree) Perspectiva matematica
Aceasta topologie e similara topologiei de stea extinsa ,diferenta fiind ca nu foloseste un nod central.Exista doua tipuri de topologii arbore :arbore binar (fiecare nod are doi fii) si arbore oarecare.

Perspectiva fizica
Trunchiul e un fir care are cateva nivele de frunze.

Perspectiva Logica
Fluxul de informatie respecta o anumita ierarhie.

Topologia neregulata de retea

Perspectiva matematica
Nu exista o regula pe care o respecta nodurilew conectate.

Perspectiva fizica
Firul e inconsistent , nodurile avand o multime de fire ce aduc informatia .Asa aratau retelele la inceput , neavand un plan strict dupa care au fost concepute .

Perspectiva logica
Nu exista regula dupa care se fac conexiunile intre dispozitive.

5.6.9.1.   Topologia completa (mash) .
Perspectiva matematica
Intr-o topologie completa , mesh, fiecare nod e conectat direct cu toate celelalte noduri.

Perspectiva fizica
Aceasta topologie are avantaje si dezavantaje la cablare. Avantajele ar fi din cauza faptului ca fiecare nod e conectat cu oricare alt nod, se creeaza o conexiune redundanta , si orice legatura ar pica ,informatia poate ajunge pana la urma la destinatie .Deasemenea ,in aceasta topologie , informatia isi poate alege calea pana la destinatie .Principalul dezavantaj fizic ar fi ca pentru un numar mic de noduri , pentru legaturi si conexiuni sunt necesare cantitati mari din mediul de transmisie.

Perspectiva logica
Comportamentul unei topologii complete depinde de dispozitivele folosite .

5.6.10.1.  Caracterizati topologia de retea in cazul retelelor "fara fir". Perspectiva matematica
Aceasta topologie consta in suprafete circulare sau hexagonale , fiecare avand ca centru un nod individual.

Perspectiva fizica
Aceasta topologie reprezinta o arie geografica impartita in regiuni (celule ) .Nu exista legaturi fizice , doar unde electromagnetice , de-a lungul carora nodurile se pot misca Avantajul evident al acestei topologii e dat de faptul ca nu exista medii de transmisie tangentiale ,altele decat atmosfera si spatiul .Dezavantajele sunt date de slaba securitate a datelor .

Perspectiva logica
Technologiile "fara fir" comunica direct intre ele (desi distanta si interferentele magnetice ingreuneaza mult lucrul acesta) , sau comunica cu celulele adiacente . De regula , topologiile bazate pe unde electromagnetice se integreaza in alte topologii , chiar daca ele folosesc sateliti sau atmosfera.