Varianta 3
Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice, efectuând urmatoarele operatii:
- calcularea de sume pe linii si coloane cu instrumentul AutoSum;
- calcularea de totaluri pe linii si coloane;
- construirea de formule pentru efectuarea de calcule;
- copierea de formule cu AutoFile;
- efectuarea de calcule matematice: scaderi, împartiri, înmultiri si
ridicari la putere;
- modificarea latimii coloanelor;
- mutarea si copierea celulelor;
- inserarea si stergerea de rânduri si coloane.
Utilizarea functiilor în EXCEL
O celula poate contine text, numere, formule sau functii predefinite, cu ajutorul carora se efectueaza calcule matematice si logice, prelucrari de text sau cautari de informatii.
Functiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente, ce sunt separate prin virgula si marginite de paranteze. Argumentele pot fi optionale sau obligatorii si sunt de urmatoarele tipuri:
|
Argument |
Tipul argumentului |
Argument |
Tipul argumentului |
|
text |
text |
serial - number |
numar |
|
value |
valoare |
logical |
logic |
|
num |
numeric |
orray |
matrice |
|
reference |
referinta de celula |
Exista doua zone de ecran de unde se pot genera functii:
bara de instrumente STANDARD;
bara de formule.
Tipurile de functii continute de EXCEL sunt:
a) Functii referitoare la baze de date si administrarea listelor;
b) Functii referitoare la data si timp;
c) Functii financiare;
d) Functii informationale;
e) Functii logice;
f) Functii de cautare si de referinta;
g) Functii matematice-ingineresti;
h) Functii statistice;
i) Functii referitoare la text;
j) Functii trigonometrice.
a) Functii referitoare la baze de date si administrarea listelor
Argumentele acestor functii sunt: baza de date, câmp si criteriu. Functii sunt:
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
DAVERAGE (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza media numerelor din câmpul indicat al bazei de date, care respecta criteriul dat. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534), "Zile", Criteriu. Vânzari); argumentul baza de date se afla în domeniul B12:H534, câmpul caruia i se calculeaza media are titlul Zile, iar criteriul se gaseste într-un domeniu cu numele Criteriu. Vânzari. Atunci când se utilizeaza un titlu de coloana pentru argumentul câmp, trebuie 16516g613q pus între ghilimele. |
|
|
DCOUNT (baza de date, câmp, criteriu) |
Numara înregistrarile numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. Daca argumentul câmp este omis, sunt numarate toate înregistrarile din baza de date care satisfac criteriul. |
|
|
DCOUNT (baza de date, câmp, criteriu) |
Numara celulele care au continut unul din câmpul bazei de date, pentru acele înregistrari care satisfac un criteriu. |
|
|
DGET (baza de date, câmp, criteriu) |
Extrage din baza de date o singura înregistrare care respecta un criteriu. |
|
|
DMAX (baza de date, câmp, criteriu) |
Este gasit numarul maxim din câmpul bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un criteriu. |
|
|
DMIN (baza de date, câmp, criteriu) |
Este gasit numarul minim din câmpul bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un criteriu. |
|
|
DPRODUCT (baza de date, câmp, criteriu) |
Înmulteste toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrarile care respecta un criteriu. Functia este similara cu SUM ( ), cu diferenta ca valorile sunt înmultite, nu adunate. |
|
|
DSTDEV (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza abaterea standard a unui esalon de date, pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un cirteriu. |
|
|
DSTDEVP (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza abaterea standard a întregului set de date, pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un criteriu. |
|
|
DSUM (baza de date, câmp, criteriu) |
Însumeaza toate numerele dintr-un câmp al bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un anumit criteriu. |
|
|
DVAR (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza abaterea estimata (sau se abate un esantion de la medie) a unui esantion de date, pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un criteriu. |
|
|
DVARP (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza abaterea întregului set de date, pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date, pentru înregistrarile care respecta un criteriu. |
|
|
SUBTOTAL (baza de date, câmp, criteriu) |
Calculeaza o suma partiala pentru o lista sau pentru o baza de date. |
b) Functii pentru data si timp
Programul Excel înregistreaza valorile de tip data si ora ca numere seriale, având posibilitatea sa numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900.
Argumentele de tip data si ora se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). Functiile uzuale pentru data si timp sunt:
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
DATE (an, luna, zi) |
Returneaza numarul serial pentru data specificata. |
|
|
DATEVALUE (data-text) |
Executa corectia datei introduse ca text în numar serial. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returneaza 35423. |
|
|
DAY (numar-serial) |
Converteste un numar-serial într-un numar de zile ale lunii, în intervalul 1 si 31. |
|
|
DAYS360 (data-început, data-sfârsit, metoda) |
Afiseaza numarul de zile scurs între data-început si data-sfârsit. |
|
|
EDATE (data-început, luni) |
Afiseaza numarul serial al datei situate la un numar de luni fata de data-început. Formateaza continutul celulei ca numar. Este o functie utila pentru calcule de împrumuturi. |
|
|
|
EOMONTH (data-început, luni) |
Furnizeaza numarul serial al ultimei zile a lunii din data situata la luni fata de data-început. |
|
HOUR (numar-serial) |
Orele sunt parti fractionare ale unei zile exprimate ca numar serial. |
|
|
MINUTE (numar-serial) |
Returneaza numarul de minute dintr-un numar-serial. |
|
|
MONTH (numar-serial) |
Converteste valoarea numar-serial într-un numar de luni (între 1 si 12). |
|
|
NETWORKDAYS (data-început, data-sfârsit, vacanta) |
Furnizeaza numarul de zile lucratoare dintre data-început si data-sfârsit. |
|
|
NOW ( ) |
Calculeaza numarul serial al datei si orei date de ceasul intern al calculatorului. |
|
|
SECOND (numar-serial) |
Returneaza numarul de secunde (între 0 si 59) din partea fractionara a unui numar-serial. |
|
|
TIME (ora, minut, secunda) |
Calculeaza numarul serial corespunzator numarului de ore, minute si secunde indicate. |
|
|
TIMEVALUE (timp-text) |
Converteste o valoare de tip ora în numar serial. |
|
|
TODAY ( ) |
Calculeaza numarul serial corespunzator datei din sistem. |
|
|
WEEKDAY (numar-serial, tip-returnat) |
Valoarea numar-serial este convertita într-o zi a saptamânii. Rezultatul este un numar între 1 (duminica) si 7 (sâmbata). |
|
|
YEAR (numar-serial) |
Converteste valoarea numar-serial în numarul unui an. |
|
|
YEARFRAC (data-început, data-sfârsit, baza) |
Furnizeaza fractia anului dintre data-început si data-sfârsit. |
c) Functii financiare
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
FV (dobânda, uper, plata, vp, tip) |
Calculeaza valoarea viitoare pentru o serie de încasari provenite din plati egale facute într-un numar de perioade uper, cu o anumita dobânda considerata. O suma globala, vp, poate fi investita la începutul operatiei. |
|
|
IPMT (dobânda, per, uper, vp, vv, tip) |
Calculeaza profitul din plata unei rente. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipoteca într-o perioada per din intervalul uper. |
|
|
IRR (valori, estimare) |
Furnizeaza rata interna a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizari din estimare. |
|
|
MIRR (valori, rata-finantare, rata-reinvestire) |
Calculeaza rata intera modificata a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din sirul de valori. |
|
|
NPER (dobânda, plata, vp, vv, tip) |
Calculeaza numarul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifica prin argumentele date. |
|
|
NPV (dobânda, valoare 1, valoare 2, ...) |
Calculeaza valoarea neta prezenta din seria de beneficii aflate în sirul sau matricea valoare 1, valoare 2 etc., fiind dat un rabat egal cu dobânda. |
|
|
PMT (dobânda, uper, vp, vv, ltip) |
Calculeaza platile periodice pentru diferite tipuri si viitoare valori ale investtiei, fiind date dobânda investitiei, termenul (uper) si valoarea prezenta (vp). |
|
|
PPMT (dobânda, per, uper, vp, vv, tip) |
Calculeaza principala portiune a unei plati facuta pentru o investitie amortizata. |
|
|
PV (dobânda, uper, plata, vv, tip) |
Calculeaza valoarea curenta a unei serii de beneficii nete plus amortizari în valori plata egale, facute timp de uper cu o dobânda constanta. |
d) Functii informationale
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
|
CELL (tip-info, referinta) |
Sunt returnate informatii despre continutul celulei active sau despre celula indicata prin referinta. |
||
|
COUNTBLANK (domeniu) |
Se executa numararea celulelor goale dintr-un domeniu. |
||
|
ERROR.TYPE (val-eroare) |
Furnizeaza un numar depinzând de tipul de eroare din celula referita de val-eroare. |
||
|
INFO (tip-text) |
Furnizeaza informatii despre sistemul de operare si variabilele de mediu corespunzatoare acestuia. |
||
|
ISfunction (valoare) |
Mediul EXCEL are 11 functii prin intermediul carora se poate determina daca o celula verifica unele conditii. Rezultatul returnat este o valoare logica de tip TRUE sau FALSE. |
||
|
N (valoare) |
Transforma o valoare într-un numar. |
||
|
TYPE (valoare) |
Determina tipul de continut al unei celule, returnând un cod corespunzator: |
||
|
Valoare |
Rezultat |
||
|
Numar | |||
|
Text | |||
|
|
Valoare logica | ||
|
Formula | |||
|
Valoare de tip eroare | |||
|
Matrice | |||
e) Functii logice
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
AND (logic 1, logic 2, ...) |
Reuneste conditii. |
|
|
FALSE ( ) |
Returneaza întotdeauna valoarea logica FALSE. |
|
|
NOT (logic) |
Inverseaza valoarea de adevar a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. |
|
|
OR (logic 1, logic 2, ...) |
Reuneste conditiile de testare: returneaza TRUE daca cel putin unul din argumentele logice este TRUE si FALSE atunci când toate sunt false. |
|
|
TRUE ( ) |
Furnizeaza întotdeauna valoarea logica TRUE. |
f) Functii de cautare si referinta
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
AREAS (referinta) |
Furnizeaza numarul de zone de referinta. |
|
|
CHOOSE (num-index, valoare 1, valoare 2, ...) |
Seteaza dintr-o lista o valoare care corespunde unui num-index. |
|
|
COLUMN (referinta) |
Furnizeaza numarul de coloana a celulei cu o anumita referinta. |
|
|
COLUMNS (matrice) |
Returneaza numarul de coloane dintr-o matrice. |
|
|
TRANSPOSE (matrice) |
Efectueaza operatia de transpunere a matricei curente. |
g) Functii matematice
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
ABS (numar) |
Furnizeaza valoarea absoluta a unui numar. |
|
|
CEILING (numar, semnificatie) |
Produce rotunjirea unui numar pâna la nivelul de semnificatie indicat. |
|
|
COMBIN (numar, numar-abs) |
Produce combinarea elementelor, fara a avea importanta ordinea acestora. |
|
|
CONTIF (domeniu, criteriu) |
Numara celulele dintr-un domeniu al caror continut satisface un criteriu. |
|
|
EVEN (numar) |
Rotunjeste un numar pâna la o valoare para superioara. |
|
|
EXP (numar) |
Calculeaza exponentiala numarului, functia inversa este LN ( ). |
|
|
FACT (numar) |
Calculeaza factorialul unui numar. |
|
|
FLOOR (numar, semnificatie) |
Rotunjeste în jos un numar pâna la nivelul de semnificatie indicat. |
|
|
INT (numar) |
Rotunjeste un numar pâna la cea mai apropiata valoare întreaga. |
|
|
MDETERM (matrice) |
Calculeaza determinantul unei matrice. |
|
|
MINVERSE (matrice) |
Calculeaza inversa unei matrice. |
|
|
MMULT (matrice 1, matrice 2) |
Efectueaza înmultirea a doua matrice. |
|
|
MOD (numar, divizor) |
Calculeaza restul (modulul) unui numar împartit la divizor. |
|
|
POWER (numar, putere) |
Efectueaza ridicarrea unui numar la o putere. |
|
|
RAND ( ) |
Furnizeaza un numar zecimal aleator între 0 si 1. |
|
|
SIGN (numar) |
Va furniza 1 daca numarul este pozitiv si -1 daca este negativ. |
|
|
SQRT (numar) |
Extrage radacina patrata dintr-un numar. |
|
|
SUMIF (domeniu, criteriu, domeniu-suma) |
Calculeaza suma continutului tuturor celulelor dintr-un domeniu, care verifica un criteriu. |
h) Functii statistice
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
AVERAGE (numar 1, numar 2, ...) |
Calculeaza media argumentelor. |
|
|
COUNT (valoare 1, valoare 2, ...) |
Efectueaza numararea elementelor numere din argumente. |
|
|
COUNTA (valoare 1, valoare 2, ...) |
Efectueaza o numarare a elementelor valoare. Functia COUNTA ( ) numara si valori de tip text. |
|
|
GROWTH (date-y, date-x, noi-x, const) |
Calculeaza curba de crestere exponentiala care se potriveste cel mai bine datelor continute în domeniul date-x si date-y. |
|
|
VAR (numar 1, numar 2, ...) |
Calculeaza o estimare a variatiei unei populatii de la un esantion dat ca argument. |
i) Functii text
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
EXACT (text 1, text 2) |
Se compara valorile text 1 si text 2. |
|
|
LEN (text) |
Calculeaza numarul de caractere din text. |
|
|
TRIM (text) |
sterge toate blancurile din text, astfel încât între cuvinte sa ramâna câte un singur spatiu. |
|
|
UPPER (text) |
Transforma în majuscule toate caracterele din text. |
j) Functii trigonometrice
|
Nr crt |
Functia |
Efectul functiei |
|
SIN (numar); COS (numar); TAN (numar) |
Calcuelaza functia trigonometrica a unui numar de radiani. |
|
|
ASIN (numar); ACOS (numar); ATAN (numar) |
Calculeaza inversul functiei trigonometrice. |
2)
Memoria are rolul de a inregistra valori si de a reda valori. Memoria interna a unui PC este acea parte a memoriei care intra in contact direct cu microprocesorul. Ea este alcatuita din doua mari parti ROM si RAM.
Memorie electronica - bitii sunt memorati cu
ajutorul unor circuite electronice, prin impulsuri electrice. Aceasta memorie
se foloseste pentru stocarea datelor în memoria interna a calculatorului.
ROM
(Read Only Memory - Memorie doar citibila) este
o memorie care contine informatii (de obicei programe) nemodificabile pe durata utilizarii calculatorului. Memoria ROM este
scrisa o singura data, de obicei la fabricarea calculatorului. Acest tip de
memorie nu poate fi rescrisa ori stearsa. Avantajul
principal pe care aceasta memorie il aduce este insensibilitatea fata de
curentul electric. Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu
este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a
stoca BIOS-ul (Basic
Input Output System) unui PC. In practica, o data cu evolutia PC-urilor
acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat
rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului. Scopul,
evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor
cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de
functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de
memorii ROM programabile (PROM-Progamable
Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-,
etc) prin diverse tehnici, mai mult sau
mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii
acestora. Componenta ROM-BIOS este livrata de
catre firma producatoare a calculatorului in memoria ROM a sistemului de
calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei
componente.Ca regula generala ROM-BIOS
egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de
conventiile DOS.
BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem.
RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatila, ceea ce face ca informatia continuta aici sa se piarda la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este memoria care poate fi citita ori scrisa in mod aleator, in acest mod putindu-se accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule. In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie.Este o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns).Daca in urma cu cativa ani ea era caracterizata dupa timpul de acces(60-70 ns), acum este caracterizata de viteza de bus la care lucreaza cu procesorul(momentan existand memorie functionand pe bus de 66, 100,133 Mhz). Memoria RAM se clasifica in SRAM (Static) si DRAM (Dynamic).
Memoria
Memoria interna este zona de stocare temporara a datelor într-un calculator. Termenul de memorie este folosit pentru a desemna cipurile reale capabile sa pastreze datele.
Deoarece calculatorul recunoaste numai doua stari, datele supuse prelucrarii sunt transformate în siruri de cifre 0 si 1, indiferent în care dintre cele doua tipuri de memorie, RAM sau ROM se afla.
Din punctul de vedere al mentinerii informatiei stocate, memoria intrena se clasifica în:
ROM (Read Only Memory) - nu îsi pierde continutul la oprirea calculatorului, nu poate fi "scrisa de catre utilizator" (este inscriptionata de catre producator cu ajutorul unei aparaturi speciale), este de capacitate redusa (pâna la 2 MB) si este folosita pentru stocarea informatiilor despre hardware, mici programe ce configureaza diverse dispozitive (contine programe esentiale care se încarca la pornirea calculatorului);
RAM (Random Acces Memory) - este o memorie volatila (se pierde la oprirea calculatorului), poate fi atât citita cât si modificata si este folosita pentru stocarea programelor si datelor, fiind considerata principala memorie de lucru a calculatorului.
Bit-ul (Binary Digit) = cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si prelucrata de catre calculator.
O succesiune de 8 biti se numeste byte sau octet, fiind cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata de catre memoria unui sistem de calcul.
Deoarece datele reprezentate în memorie ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate în multiplii unui byte astfel:
1 kilobyte (kB) = 1024 bytes (210 bytes);
1 megabyte (MB) = 1024 kbytes (210 kbytes);
1 gigabyte (GB) = 1024 Mbytes (210 Mbytes);
1 terrabyte (TB) = 1024 Gbytes (210 Gbytes);
1 petabyte (PB) = 1024 Tbytes (210 Tbytes);
1 exabyte (EB) = 1024 Pbytes(210 Pbytes).
Reprezentarea în memorie a datelor/ informatiilor se realizeaza la nivel de:
byte (octet)
cuvânt de memorie - 2 bytes (16 biti)
cuvânt dublu = 4 bytes (32 biti)
cuvânt cvadruplu = 8 bytes (64 biti).
Memoria externa sau suplimentara estea cea care foloseste dispozitive speciale pentru stocarea datelor: hard disk, CD, floppy disk, disc ZIP.
Memoria cache este un mecanism de stocare de mare viteza. Poate fi sau o sectiune rezervata din memoria principala, sau un dispozitiv independent. Uneori este încorporat în arhitectura microprocesorului (de exemplu calculatoarele Pentium).
Dispozitive de iesire :
Monitorul este un dispozitiv de iesire pe care sunt afisate diverse informatii sau imagini. Monitorul trebuie sa primeasca semnal din placa video pentru a afisa ceva pe ecran. Culorile de pe ecran sunt compuse din trei culori de baza : rosu, verde si albastru (sistemul RGB). Monitorul este caracterizat prin :
Diagonala (exprimata în inci)
Rezolutia - reprezinta numarul de pixeli de pe ecran
Numarul de culori
Imprimanta este un dispozitiv de iesire prin care calculatorul comunica rezultatele obtinute în urma prelucrarii, prin intermediul unui suport de informatie : hârtia. În general, o imprimanta este are urmatoarele componente : un mecanism de tiparire, un mecanism de pentru antrenarea hâtiei, un panou cu butoane si LED-uri si doua cabluri (unul pentru alimentarea cu curent si unul de conectare la calculator). O imprimanta este caracterizata de urmatoarele elemente :
Rezolutia
Viteza de tiparire
Dimensiunea maxima a hârtiei
În functie de mecanismul de tiparire, exista trei tipuri de imprimante :
Jet cu cerneala. Acest tip de imprimanta arunca un jet de cerneala cu o anumita intensitate. Este tipul de imprimanta folosita cel mai des.
Laser. Acest tip de imprimanta tipareste prin polarizarea electrostatica a unui cilindru, care atrage o substanta numita toner. Are ca domeniu de utilizare aplicatiile de procesare a publicatiilor, având cel mai ieftin mod de tiparire.
Termica. Acest tip de imprimanta realizeaza tiparirea prin fixarea termica a vaporilor de cerneala pe o hârtie speciala. Datorita calitatii foarte bune la tiparire, dar si a pretului ridicat este folosita la lucrari de arta si la grafica profesionala.
Alte dispozitive de iesire :
Ploterul
Boxele
Sintetizator de muzica
Sintetizator de voce
Dispozitive de intrare-iesire :
Modem-ul
Placa de retea
|
