VITEZA ĪN RETEA
Un detaliu important al lucrului pe Internet este viteza de acces la Internet, īn functie de care poti ajunge la informatiile cautate (īn browser) sau poti transmite si primi date mai repede sau mai īncet. Unii furnizori de Internet garanteaza uneori o viteza minima de acces, dar exista multi factori care pot influenta viteza ta de lucru pe Internet. Mai īntāi, sa stabilim la ce se refera, mai exact, termenul de viteza de acces.
Daca discutam, de pilda, despre comunicatia prin cablu, stim ca aceasta se bazeaza pe transmisia de semnale electrice īntre computere, folosind dispozitive de comunicatie ca modemul sau placa de retea. Asadar, semnalul transmis trece prin aceste doua dispozitive (de emisie si de receptie), iar īntre ele circula pe cablu. Avem, pe calea de comunicatie, cel 14114w2224o putin aceste trei segmente fizice, fiecare avānd propriii sai parametri tehnici. Īn cazul īn care calea de comunicatie este mai lunga si trece prin multe computere si prin alte dispozitive din retea (hub-uri, routere, centrale telefonice etc.), avem si mai multe segmente. Cum este si logic, viteza maxima de comunicatie pe tot lantul nu poate depasi viteza maxima de comunicatie a celui mai lent dintre aceste segmente. Oricāt de rapid ar fi un modem, de pilda, daca linia telefonica reduce viteza, modemul nu poate lucra la o viteza mai mare decāt cea a liniei prin care transmite.
Dar cum se stabileste, de fapt, conexiunea pentru transmisii de date? La īnceput, dispozitivele de comunicatie "fac cunostinta", schimbānd cāteva pachete de date trimise cu diverse viteze, pāna cānd se stabileste o viteza optima de comunicatie īntre ele. Practic, de pilda, modemul A trimite un pachet de date la viteza mare catre modemul B. Modemul B receptioneaza datele si verifica daca pachetul de date este complet, daca respecta anumite reguli. Daca nu, se trage concluzia ca pachetul de date s-a transmis cu eroare, si trimite īndarat un semnal de eroare. Modemul A retransmite acelasi pachet de date la o viteza ceva mai mica, si procedura se repeta, la diverse viteze, pāna cānd modemul B raspunde cu un semnal care arata ca a receptionat bine pachetul. Atunci se stabileste ca viteza respectiva poate fi folosita pentru comunicare.
Viteza stabilita astfel este viteza cu care modemul trimite datele, dar ea nu trebuie confundata cu viteza de comunicatie la care se face referire atunci cānd se vorbeste despre viteza de acces la Internet. De pilda, viteza obisnuita la care se conecteaza īntre ele modemuri banale pe linii telefonice obisnuite este de circa 33000 bps (biti pe secunda). Teoretic, la viteza aceasta ar īnsemna sa poti primi date continuu cu viteza de 33 Kbps, adica vreo 4 KBytes/secunda (stiind ca 8 biti = 1 Byte). Īnsa viteza de comunicatie efectiva coboara sub aceasta cifra, si explic mai jos de ce.
Din diverse motive, īntre pachetele transmise apar pauze. De pilda, la orele de vārf, cānd multi abonati la Internet lucreaza simultan īn retea, acelasi computer trebuie sa comunice, prin modemuri, cu toti deodata. De fapt, comunica pe rānd cu fiecare, prin rotatie si dupa anumite reguli, dar cu cāt sunt mai multi, cu atāt cresc intervalele īntre momentele cānd serverul respectiv se ocupa de pachetele transmise pentru un anumit utilizator. Astfel, chiar daca un pachet se transmite de la modemul tau la server practic instantaneu, pāna cānd serverul confirma de primirea pachetului se mai scurge un timp, cu atāt mai mare, cu cāt serverul este mai ocupat. Daca pachetul ajunge cu erori (lucru frecvent pe liniile telefonice din Romānia), atunci el va trebui retransmis. Si cu cāt linia de comunicatie este mai lunga si mai segmentata, cu atāt creste rata acestor īntārzieri.
Īn final, viteza efectiva de comunicatie scade destul de mult, ea fiind de fapt o viteza medie cu care se transmit corect datele de la un capat la altul al lantului de comunicatie, si ea este influentata foarte mult de calitatea liniilor de comunicatie, de viteza de lucru a serverelor prin care trec datele si de intensitatea traficului pe segmentele de retea folosite īn comun cu alti utilizatori. De aceea, ea poate varia de la o ora a zilei la alta, si chiar de la un moment la altul, īn functie de conditiile din retea.
Daca vrei sa testezi viteza cu care lucrezi īn retea la un moment dat, pe Internet exista multe instrumente cu care poti face asta. Poti folosi un program specializat īn testarea vitezei de conectare, dar daca nu esti tocmai versat īn instalarea de programe noi, foarte accesibile sunt instrumentele online de testare a vitezei. De pilda, poti intra direct la Speed Test <https://computingcentral.msn.com/topics/bandwidth/speedtest50.asp>-ul de la MSN, si acesta īti va spune imediat viteza de comunicatie determinata pentru moment īntre computerul tau si acel sit. Poti repeta testul la diverse ore si īn zile diferite, ca sa determini o viteza medie pentru accesul tau la Internet.
Astfel de teste
īti permit sa determini o valoare medie pe care o poti folosi ca referinta īn
compararea accesului la Internet oferit de diversi furnizori sau de diverse
tehnologii de comunicatie. Tehnologiile progreseaza, deci este de asteptat ca
vitezele oferite utilizatorilor de acasa ai Internetului sa creasca īn timp, si
deja exista si solutii tehnice la care vitezele sunt mult mai mari decāt cele
prin dialup, dar ele sunt mai scumpe. Dar tu decizi daca tot ce faci tu pe
Internet merita o investitie mai buna pentru o viteza mai mare, sau te
multumesti cu ceea ce ai.
Īn general, ti se ofera multe solutii,
dar tu esti cel care alege.
|
