Subiectul “Baze de date” este, cu siguranta, unul de care ati mai auzit. Atunci cand s-a vorbit despre foi de calcul tabelar a fost prezentata si notiunea d 151b14b e baza de date ca fiind o colectie de inregistrari si fisiere intre care exista anumite relatii. Altfel spus, o baza de date reprezinta o colectie de date integrate. Cu siguranta ca fiecare persoana are acasa o carte de telefoane sau un caiet in care si-a inregistrat numerele de telefon si adresele prietenilor. Categoria de date – cum ar fi numele, prenumele, strada, orasul, numarul de telefon – se numeste camp, iar totalitatea informatiilor referitoare la o entitate – cum ar fi toate datele despre o persoana – formeaza o inregistrare. Intr-o baza de date, cel mai important element este data; din acest motiv, baza de date este considerata ca fiind o colectie de date. Campul si inregistrarea sunt doua entitati ale unei baze de date despre care vom vorbi destul de des.
Sa incercam sa ne imaginam cum sunt stocate datele despre clienti in cadrul unei mari firme de vanzari, cum sunt stocate datele despre pasageri in cadrul companiilor aeriene, cum sunt stocate datele despre pacienti in sistemul de asigurari sociale, cum sunt stocate datele despre elevi si profesori in cadrul unei scoli sau universitati, cum sunt stocate datele despre posesorii posturilor telefonice etc. In toate activitatile de mai sus, calculatorul (retele de calculatoare) este indispensabil, din cauza volumului mare de date care trebuie stocate precum si a diversitatii locatiilor in care se pot afla cei care interactioneaza.
Utilizarea bazelor de date prezinta urmatoarele avantaje
partajarea impartirea resurselor – informatiile cuprinse intr-o baza de date pot fi folosite de toti cei care au nevoie de aceste date;
securitatea informatiilor – accesul la datele dintr-o baza de date se poate face pe baza de parola, astfel incat fiecare angajat sa aiba acces numai la datele care ii sunt permise si utile in activitatea lui;
eliminare redundantei datelor – numarul de fisiere de date este redus si accesibil de mai multe departamente care folosesc datele respective;
integritatea datelor – actualizarea datelor in cadrul unui departament se face automat si este vizibila pentru orice utilizator care foloseste baza de date respectiva.
In general, o baza de date trebuie sa dispuna de mijloace de accesare a ei. Termenul folosit pentru intretinerea si accesarea unei baze de date este gestiunea bazei de date database management . Pentru a usura gestiunea colectiilor de date, acestea trebuie organizate conform unui model. Se poate vorbi de patru modele baze de date ierarhice, baze de date retea, baze de date relationale si baze de date orientate-obiect.
In bazele de date ierarhice, campurile si inregistrarile sunt structurate in noduri. Nodurile sunt puncte intr-o structura arborescenta care conecteaza partea superioara de cea inferioara. Fiecare intrare este considerata un nod de tip parinte care poate avea mai multe noduri de tip copil. Acest mod de reprezentare descrie o legatura de tipul “unul la mai multi”. Un nod are, in acest caz, o singura cale de acces la el.
Bazele de date de tip retea au, de asemenea, o aranjare ierarhica a nodurilor. Diferenta este ca un nod de tip copil poate avea mai multi parinti. Acest mod de reprezentare descrie o legatura de tipul “mai multi la mai multi”. In acest caz, exista legaturi aditionale - numite pointer (referinta) – intre nodul parinte si nodul copil,
Un exemplu de baza de date-retea il poate reprezenta alocarea cursurilor in functie de optiunea cursantilor. In acest caz, un cursant poate participa la mai multe cursuri, iar un profesor poate sa predea mai multe cursuri.
Bazele de date relationale reprezinta cel mai flexibil mod de organizare a datelor. Datele elementare sunt stocate in diferite tabele, formate fiecare din randuri si coloane. Intre doua tabele se poate stabili o legatura (relatie). Fie T1 si T2 doua tabele, A o coloana din tabelul T1 si B o coloana din tabelul T2. Cele doua coloane au valori de acelasi tip. Vom numi tabelul T1 tabel principal, iar T2 tabel secundar sau referit. Astfel, unei inregistrari din T1 cu o valoare V in coloana A ii putem pune in corespondenta anumite inregistrari din tabelul T2. Deoarece valorile din coloana A se vor cauta in alt tabel, vom numi aceasta coloana cheie externa.
Bazele de date orientate-obiect sunt mult mai flexibile si permit atat utilizarea datelor structurate, cat si acelor nestructurate, cum ar fi graficele, fotografiile sau secventele video si audio. In acest caz, vom vorbi despre obiecte sau entitati care contin atat date cat si actiuni. De exemplu, pentru un club de agrement, se poate realiza o baza de date orientata-obiect care sa contina date despre membrii lui, cum ar fi: numele, adresa, taxa lunara etc. Baza de date creata va considera fiecare membru ca un obiect. Pentru fiecare membru se pot furniza date nestructurate (de exemplu fotografii), dar pot fi incluse si instructiuni care sa proceseze datele pentru furnizarea facturii lunare.
Bazele de date pot fi mici sau mari, cu acces limitat si accesibile pe scara larga.
In functie de numarul de utilizatori si de resursele fizice si logice existente, se pot identifica patru tipuri de baze de date:
baze de date individuale – sunt stocate pe microcalculatoare si sunt accesibile de catre un singur utilizator la un moment dat;
baze de date de companie – sunt stocate pe calculatoare de tip mainframe si sunt administrate de un calculator profesional (administrator de baza de date). Fiecare utilizator are acces la baza de date prin propriul calculator, care este conectat la reteaua locala.
baze de date distribuite – sunt integrate logic, dar fizic sunt distribuite pe mai multe sisteme de calcul. Utilizatorul unei astfel de baze de date o vede ca pe o baza de date unica, compacta (nivelul logic), cu toate ca, in realitate, ea este distribuita pe mai multe calculatoare legate intre ele (nivelul fizic). In acest caz, viteza de acces la baza de date intr-o retea de calculatoare creste. Tot datorita distribuirii se si mareste considerabil limita maxima a dimensiunii unei baze de date, care nu mai este determinata de capacitatea fizica de memorare a sistemului de calcul.
baze de date proprietare – sunt, in general, baze de date foarte mari, care acopera subiecte particulare. Accesul la aceste baze de date se face deseori pe baza de taxa. Aceste baze de date se mai numesc utilitare informationale sau banci de date.
|
