AJUTOARE GRAFICE

----- ----- ---- AUTOCAD

AJUTOARE GRAFICE

-- Acest capitol descrie diverse caracreristici si comenzi concepute pentru a va asista la desenarea rapida si cu un inalt grad de precizie.

-- Observatie pentru posesorii de ADE-˛: desene izometrice (+2)

-- Mai--multe sectiuni ale acestui capitol--descriu caracteristici ADE-˛ menite sa va asiste la lucrul 757b19h cu desene izometrice. In continuare se prezinta¬ pe scurt¬ astfel de desene¬ ca baza de referinta.

-- Stilul izometric va asista la desenarea vederilor izometrice ale unor obiecte tridimensionale¬ precum cubul ilustrat mai jos. Pe cub a fost suprapusa o grila izometrica¬ de tipul celor folosite de comenzile SNAP si GRID.

----- ----- ---- fig. 8.1.

-- Grila izometrica SNAP are trei axe principale. Presupunind ca nu s-a aplicat si rotatia la grila SNAP¬ axele sint verticala¬ la 3° grade si la 15° grade. Doua caracteristici AUTOCAD¬ modul Ortho si "Leyboard pointing˘ (indicare prin claviatura cu tastele de deplasare a cursorului¬ pot lucra concomitent pe doua din cele trei axe. De aceea AUTOCAD-ul presupune ca desenati pe unul din cele trei "planuri izometrice˘ (sting,drept,superior)¬ fiecare avind o pereche asociata de axe. Intelesul modului Ortho si actiunea tastelor de deplasare a cursorului sint modificate atunci pentru a urma perechea curenta de axe. Comanda ISOPLANE (+2 va permite sa selectati planul izometric curent si implicit perechea curenta de axe.

-- 8.1. Comanda SNAP (blocare)

-- Punctele introduse prin intermediul unui dispozitiv de punctare pot fi blocate, aliniate cu grila dreptunghiulara imaginara prin mecanismul "snap". Rezolutia snaP defineste spatierea acestei grile» firele reticulare ale ecranului si toate coordonatele introduse sint blocate ("snapped" pe punctul cel mai apropiat de pe grila¬ atunci cind actioneaza modul Snap. Folosind modul Snap¬ puteti introduce punctele rapid¬ raminind in sarcina AUTOCAD-ului sa asigure alinierea lor perfecta. Puteti folosi comanda SNAP pentru a porni sau opri modul SnaP sau pentru a schimba rezolutia Snap. Daca AUTOCAD-ul dvs. contine si pachetul ADE-2¬ puteti sa solicitati si rotirea grilei¬ puteti stabili spatiere diferita pe X si Ů sau alege un format izometric pentru grila Snap. Desenul prototiP stabileste rezolutia SnaP initiala si reglajul on/ofF pentru desenele noi.

-- O modificare a grile SnaP afecteaza numai coordonatele punctelor pe care le introduceti ulterior. Entitatile deja desenate isi mentin coordonatele¬ chiar daca acestea nu se aliniaza cu noua grila Snap.

-- De remarcat ca grila SnaP este invizibila. Puteti folosi comanda GRID (descrisa in sectiunea urmatoare pentru a afisa o grila vizibila separata. Puteti stabili spatierea celor doua grile la valori egale sau proportionale pentru a va asista la folosirea grilei Snap. Descrierea comenzii GRID include detalii care permit aceasta operatie. Formatul comenzii SnaP este:

-- Command:SNAP

-- SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current>:

-- Fiecare optiune este descrisa mai jos. (Cele marcate cu "+2˘ sint caracteristici ADE-2» ele apar in lista de optiuni numai daca este prezent pachetul ADE-2). Sint date ilustratii ale diverselor grile SnaP pentru edificare» aceste grile nu apar pe ecran¬ decit daca actioneaza modul GRID.

On----- optiunea "On" duce la activarea modului Snap¬ folosind rezolutia¬ rotatia si stilul grilei SnaP

precedente. De exemplus

Comman

:SNAP

SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<0.25>:ON

Daca rezolutia SnaP curenta este 0¬ AUTOCAD-ul va cere sa-i dat valoare noua. De exemplu¬ pentru a schimb rezolutia SnaP de la ° la 0.µ veti introduce urmatoarea succesiune de comenzi.

Command:SNAP

SnaP spacing or ON/OFF7Aspect/Rotate/Style/<0>:ON

Spacing/Aspect<0>:0.5

grila SnaP stil standard este ilustrata mai jos:

----------Grila normala Off--

"SnaP off˘ dezactiveaza modul SnaP dar memoreaza valorile si modurile astfel incit sa le poata avea la dispozitie atunci cind se activeaza din nou. De exemplu:

Command:SNAP

SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style<0.5>:OFF

Spacing-- Daca raspundeti la cererea optiunii SNAP cu o valoare numerica¬ modul SnaP va fi activat folosind aceasta valoar rezolutiei Snap. De exemplu¬ pentru a activa modul SnaP cu o rezolutie SnaP de 0.µ unitati grafic veti introduce:

Commands SNAP

SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<0.25:0.5

Valoarea initiala a rezolutiei SnaP pentru un desen nou este determinata de desenul prototip.

Aspect +2 Puteti specifica spatieri diferite X si Ů pentru grila Snap¬ daca raspundeti la cerere cu optiunea

"Aspect˘ (sau simplu "A"). Apoi AUTOCAD-ul emite cereri pentru spatierea orizontala si verticala¬ ca in :

------Comman

SNAP

SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style<0.25>:1A

------Horizontal spacing <0.25>s1

Vertical spacing <0.25>:0.5

Grila creata de aceasta comanda este ilustrata mai jos :

----Grila cu optiune "Aspect"

Optiunea "Aspect˘ nu poate fi folosita daca stilul SnaP curent este "isometric". Vezi "Style"¬ in continuare.

Rotate +2 Ades este util sa rotiti grila snaP fata de desen si fata de ecranul de afisaj sau sa fixati punctul de baza al grilei SnaP la alta valoare decit (0,0).

Puteti obtine aceste rezultate¬ daca folositi optiunea "Rotate˘ (sau "R" a comenzii SNAP. AUTOCAD-ul cere punctul de baza dorit si unghiul de rotatie.

De exemplu¬ pentru a alinia grila SnaP cu o cutie care est rotita cu 2° grade si are punctul de baza intr-un colt al cutiei¬ veti introduce :

Comman

SNAP

SnaP sparcing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style<0.5>:R

Base point<0,0>s (desenati coltul cutiei)

Rotation angle <0>s 20

----- ----- ---- fig. 8.2.

Punctu de baza implicit(in lipsa altei specificari)¬ este (0,0 iar unghiul de rotire implicit este de ° grade. Puteti specifica un unghi de rotatie intre -9° si 9° grade un unghi pozitiv roteste grila in sens opus acelor de ceasornic iar un unghi negativ roteste grila in sensul acelor de ceasornic. Grila se roteste in jurul punctului sau de baza.

Style +2--Optiunea "Style˘ (sau "S" va permite sa selectati formatul¬ sau stilul grilei Snap. Sint prevazte doua posibilitati¬ "standard˘ si "izometric". "Standard se refera la tipul dreptunghiular normal de grila (care poate avea spatiere dferita X si Y iar "izometric˘ se refera la o grila destinata unor desene izometrice¬ cu puncte de grila astfel dispuse incit sa va permita desenarea unor linii la 30¬ 90¬ 150¬ 210¬ 27° si 33 grade. Pentru acest tiP de grila¬ AUTOCA-ul solicita spatierea dorita pe verticala intre punctele de grila¬ conform exemplului de mai jos:

------Comman

:SNAP

SnaP spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style<0.25>:S

------Standard/Isometric<current>:I

Vertical spacing<0.4>:1.5

Stilul SnaP "izometric"este pur si simplu un ajutor grafic

Acesta afecteaza aparitia grilei AUTOCAD-ului¬ a afisajelor axei (+1 si a firelor reticulare si ale unghiurilor folosite pentru modul Ortho. Insa nu afecteaza altfel de caracteristici AUTOCAD cum ar fi calculul dimensionarii (+1 si al distantelor. Vezi observatia de la inceputul acestui capitol pentru ilustrarea unei grile izometrice. Stilul SnaP implicit este¬ bineinteles "standard".

-- Este prevazuta o tasta de comanda care permite comutarea pe On/OfF a modului Snap¬ chiar si in cursul unei alte comenzi. Vezi in continuare in acest capitol "Taste de comanda pentru comutarea modurilor".

-- Firele reticulare ale ecranului se adapteaza la stilul si rotatia grilei Snap. Adica¬ daca este rotita grila Snap¬ se rotesc in aceeasi masura si firele reticulare. Daca stilul SnaP este"izometric"¬ firele reticulare urmeaza perechea potrivita de axe. Daca aveti pachetul ADE-2¬ puteti bloca si punctele de referinta ale obiectelor deja existente in desen. Aceasta se face folosind un alt mod¬ denumit object snaP (blocare obiecte descris mai tirziu in acest capitol.

-- Punctare prin tastatura si moduri SnaP speciale

-- Daca folositi tastele de deplasare a cursorului pentru a desemna puncte ("punctare prin tastatura/kyboard pointing" si intentionati sa folositi grile rotite sau izometrice¬ cititi in continuare pentru anumite observatii speciale. -- Daca activati modul SnaP cu o grila rotita¬ tastele de deplasare ale cursorului au sensul asociat rotirii. ----Adica¬ daca grila SnaP este rotita la 3° de grade (sens opus acelor de ceasornic tasta "cursor dreapta˘ deplaseaza spre urmatorul punct de grila pe directia de 3° de grade.

-- Daca este activat modul SnaP folosind stilul "izometric˘ tastele de deplasare ale cursorului sint interpretate in mod diferit. In acest mod AUTOCAD-ul presupune ca desenati pe unul din cele trei "planuri izometrice˘ (sting,superior,drept si atribuie fiecaruia din cele ´ directii "ortogonale˘ aplicabile acelui plan cite o tasta de cursor. Vezi inceputul acestui capitol pentru o discutie referitoare la planuri izometrice. Comanda ISOPLANE (+2 descrisa mai tirziu in acest capitol controleaza alegerea planurilor izometrice.

-- Variabile de sistem ale modului Snap

-- Puteti fixa diverse moduri SnaP cu ajutorul comenzii SETVAR sau AutoLISP. Vezi descrierea variabilelor de sistem SNAPANG¬ SNAPBASE¬ SNAPISOPAIR¬ SNAPMODE¬ SNAPSTYL¬ SNAPUNIT¬ in anexa A.

-- 8.2. Comanda GRID

-- Comanda GRID afiseaza o grila de referinta din puncte spatiale la alegere. Aceasta carateristica va permite sa "simtiti˘ dimensiunile entitatilor grafice si relatiile (proportiile dintre ele. Puteti aprinde sau stinge grila dupa cum doriti¬ de asemenea¬ puteti modifica cu usurinta spatierea punctelor. Grila nu este considerata ca facind parte din desen» este numai un mod vizual de referinta si nu este reprezentata grafic. Se specifica o grila introducind comanda :

-- Command s GRID

-- Grid spacing (X or ON/OFF/Snap/Aspect <current>:

-- Diversele optiuni sint descrise in continuare. Cele marcate cu "*2˘ sint caracteristici ADE-˛ si se aplica numai daca este prezent pachetul ADE-2).

Spatiere (X ­ Puteti indica o valoare numerica pentru a fixa spatierea punct-cu-punct a grilei¬ in unitati grafice. Pentru a fixa spatierea grilei la 0.7µ unitati¬ de exemplu¬ veti introduce:

Command s GRID

Grid spacing (X or ON/OFF/Snap7Aspect <0>:0.75

-- Cu toate ca nu este necesar¬ este insa ades folosita sa se fixeze spatierea grilei egala cu rezolutia SnaP sau un multiplu al acesteia. Daca valoarea grilei este zero¬ atunci spatierea grilei se ajusteaza automat la rezolutia SnaP (vezioptiunea "Snap"¬ in continuare). Pentru a specifica spatierea grilei ca multiplu al valorii Snap¬ introduceti un "X˘ dupa valoare. De exemplu¬ daca intervalul SnaP este 0.± unitati si doriti un punct de grila vizibil din cinci puncte snap¬ veti folosi o valoare de grila de "5X"¬ ca in :

-- Command s GRID

-- Grid spacing(X or ON/OFF/Snap/Aspect <0ľ s 5X

On Optiunea "On˘ activeaza grila¬ folosind spatierea anterioara a punctelor. De exemplu :Command s GRID

Grid spacing (X or ON/OFF/Snap/Aspect<0.5>:ON

Cind incepeti un desen nou¬ desenul prototiP determina spatierea initiala a grilei si starea on/off.

OfF-- ­ Daca raspundeti la cererea-optiune c "Off"¬ grila de referinta va fi scoasa de pe ecran. De exemplu :

Command s GRID

Grid spacing (X or ON/OFF/Snap/Aspect<0.75>:OFF

SnaP-- ­ Optiunea "Snap˘ (sau "S" ofera o posibilitate simpla de a bloca spatierea grilei la rezolutia SnaP curenta. Are acelasi efect ca si specificarea unei spatieri zero a grilei ("GRID 0"). daca se modifica rezolutia Snap¬ grila se va adapta automat.

Aspect+˛ ­ Folosind optiunea "Aspect˘ (sau "A" puteti solicita o grila vizibila cu spatiere X si Ů diferita. AUTOCAD-ul solicita apoi spatierea orizontala si verticala¬ astfel :

Command s GRID

Grid spacing (X or ON/OFF/Snap/Aspect<0.5>:A

Spatierea orizontala (X <0.5>:1

Spatiere verticala (X <0.5ľ s .25

Dupa cum rezulta din "(X)˘-ul din aceste sugestii¬ oricare din aceste valori poate fi urmata de un "X"¬ semnificind multiplicarea rezolutiei Snap.

-Optiunea "Aspect˘ pentru grila vizibila nu este accesibila daca stilul SnaP curent este "izometric".

Este prevazuta o tasta de control care permite aprinderea sau stingerea grilei vizibile¬ chiar si in timpul altei comenzi. Vezi "Taste de control pentru comutarea modurilor˘ in continuare in acest capitol.

-- De remarcat ca optiunile "Rotate˘ si "Style˘ nu sint prevazute la comanda GRID. Rotatia¬ punctul de baza si stilul grilei vizibile se potrivesc intotdeauna celor ale grilei Snap.

-- Daca spatierea la grila vizibila este stabila la o valoare prea mica¬ pe afisaj poate aparea o grila asa de deasa incit nu puteti vedea clar desenul. Aceasta se poate intimpla si daca ulterior efectuati un ZOOM la o scara mai mica (micsorind desenul). In astfel de cazuri AUTOCAD-ul afiseaza urmatorul mesaj si nu deseneaza grila :

-- Grid too dense to display- (Grila prea densa pentru a fi afisata)

-- Pentru a obtine afisarea grilei¬ veti emite o noua comanda GRID si veti specifica o spatiere marita. Chiar daca afisajul contine si spatiere in afara limitelor de desen¬ grila apare numai in cadrul acestor limite. Astfel grila defineste lar limitele grafice de pe ecran. Puteti controla grila si prin intermediul comenzii SETVAR sau AuoLISP. Vezi descrierea variabilelor de sistem GRIDMODE si GRIDUNIT in anexa A.

-- 8.3. Comanda AXIS ­ Linii gradate (+1)

-- Comanda AXIS din pachetul ADE-± instruieste AUTOCAD-ul sa afiseze linii gradate cu o spatiere anumita intre marcaje (gradatii-tick de-a lungul marginilor monitorului grafic. Formatul comenzii este similar cu cel de la comanda GRID.

-- Command s AXIS

-- Tick spacing (X or ON/OFF/Snap/Aspect <current>:

-- Un raspuns "On˘ sau "Off˘ modifica in mod corespunzator stratul liniei-axa. Puteti stabili spatierea marcajelor in unitati grafice¬ simplu introducind un numar. Puteti folosi si alta varianta¬ aceea de a introduce un "X˘ dupa numar¬ stabilind astfel spatiul dintre marcaje la un multiplu al rezolutiei Snap. De exemplu¬ "10X˘ stabileste un spatiu intre marcaje de zece ori mai mare decit rezolutia Snap¬ plasind cite un marcaj (o gradatie de axa din zece in zece puncte Snap.

-- Puteti bloca spatierea dintre marcaje pe rezolutia SnaP cu ajutorul optiunii "Snap˘ sau prin specificarea unui spatiu egal cu zero intre marcaje. Atunci¬ daca se modifica rezolutia Snap¬ axa va fi ajustata in mod automat.

-- Puteti folosi optiunea "Aspect˘ pentru a stabili spatieri diferite pe orizontala si pe verticala intre gradatii. Aceasta optiune nu se aplica in cazul stilului SnaP "izometric".

-- Ca si la comanda GRID¬ o distanta redusa intre gradatii (ca la un ZOOM-out poate produce gradatii atit de dese incit sa nu mai poata fi diferentiate pe ecran. In acest caú AUTOCAD-ul afiseaza mesajul urmator :

-- Axis ticks too close to display

-- (Gradatiile axelor prea dese pentru a putea fi afisate)

-- Pentru a afisa axele se va emite o alta comanda AXIS¬ specificind o spatiere mai mare intre gradatii. Cind se foloseste un format de afisaj "picioare ¦ inci˘ (ft ¦ in (vezi comanda UNITS in capitolul 3 unele gradatii pot fi duble ca dimensiune pentru a indica inci intregi sau picioare intregi. Marcajele (gradatiile mari sint desenate numai daca spatierea specificata dintre gradatii este un submultiplu de inci sau picioare.

-- Puteti controla axele si prin intermediul comenzii SETVAR sau AutoLISP. Vezi descrierea variabilelor de sistem AXISMODE si AXISUNIT din anexa A.

----- ----- ---- fig. 8.3.

-- 8.4. Comanda ORTHO

-- Modul ORTHO propriu AUTOCAD-ului va ofera siguranta desenarii tuturor Liniilor si Urmelor,(Curbelor/Traces)¬ folosind un dispozitiv de punctare¬ perpedincular fata de grila SnaP curenta. Presupunind pe moment ca grila SnaP nu a fost rotita si ca stilul SnaP este "Standard"¬ urmeaza ca toate Liniile si Urmele vor fi verticale ori orizontale¬ dar niciodata diagonale. Modul Ortho este controlat de comanda Ortho.

-- Command s ORTHO ON/OFF :

Se va raspunde cu "ON˘ pentru a activa modul Ortho sau "OFF˘ pentru a reveni la modul normal. Pentru a desena o Linie sau o Urma in modul Ortho¬ introduceti primul punct ca de obicei. Apoi¬ pe masura ce deplasati dispozitivul de punctare spre punctul dorit linia indicatoare ajutatoare (rubber-band line va indica deplasarea liniei ortogonale. Aceasta deplasare va fi or pe verticala ori pe orizontala¬ in functie de deplasarea firelor reticulare¬ vertical sau orizontal¬ fata de primul punct. Cea mai mare dintre aceste distante determina orientarea si lungimea liniei ortogonale.

-- In exemplele urmatoare¬ P± este primul punct specificat iar P˛ este pozitia firelor reticulare cind se specifica al doilea punct.

----- ----- ---- fig. 8.4.

-- Modul Ortho se aplica de asemenea¬ daca specificati un unghi sau o distanta prin intermediul a doua puncte (cu un dispozitiv de punctare/indicare). Modul Ortho nu afecteaza in mod explicit introducerea de puncte prin tastatura¬ care prin natura sa¬ este foarte precisa.

-- Este prevazuta o tasta de control pentru a comuta modul Ortho pe On/Off¬ chiar si in timpul altei comenzi. Vezi "Taste control pentru comutare mod˘ in continuare in acest capitol. Puteti controla modul Ortho si prin intermediul variabilei de sistem ORTHOMODE si a comenzii SETVAR sau prin AutoLISP.

-- Modul Ortho si moduri SnaP speciale

-- In explicatiile de mai sus¬ am presupus ca grila SnaP este in stil dreptunghiular standard si nu a fost rotita. Insa¬ conform descrierii comenzii SNAP¬ pachetul ADE-˛ permite rotirea grilei SnaP si selectarea unui stil izometric al grilei. Acesti parametrii de grila SnaP influenteaza comportamentul modului Ortho. De exemplu. daca se roteste cu 4µ grade grila Snap,modul Ortho va permite trasarea de segmente si urme numai sub unghiurile de 45,135,22µ si 31µ grade. -- Alegerea stilului SnaP "izometric˘ modifica interpretarea modului Ortho. AUTOCAD-ul presupune ca desenati pe unul din cele trei "plane izometrice˘ (sting¬ drept¬ superior si ajusteaza modul Ortho pentru a impune alinierea cu cele doua axe majore ale acelui plan. Vezi inceputul acestui capitol referitor la planuri izometrice. Comanda ISOPLANE (+2 ¬ descrisa in continuare in acest capitol¬ controleaza alegerea planurilor izometrice.

-- 8.5. Comanda ISOPLANE (+2)

-- Puteti fixa stilul SnaP pe "izometric˘ prin succesiunea de comanda "SNAP Style Izometric˘ descrisa anterior in acest capitol. Comanda ISOPLANE se foloseste pentru a selecta planul izometric curent si astfel perechea curenta de axe. Planul izometric curent determina si orientarea "cercurilor izometrice˘ desenate de comanda ELLIPSE (+3).

-- Command s ISOPLANE

-- Left/Top/Right/(Toggle):

-- (Stinga/Superior/Dreapta/(Comuta :

-- Vezi ilustratia cubului de la inceputul acestui capitol pentru o mai buna intelegere a raspunsurilor la aceasta cerere. Fiecare poate fi abreviata¬ folosind doar initiala.

Left-- ­ Optiunea "left˘ selecteaza planul din stinga¬ definit de perechea de axe de 9° grade si 15° grade. Cind actioneaza modul Snap¬ tastele de deplasare a cursorului "up˘ (sus si "down˘ (jos se deplaseaza pe axa de 9° grade¬ iar tastele de deplasare "Left˘ (stinga si "Right˘ (dreapta se deplaseaza pe axa de 15° grade.

ToP-- ­ Planul izometric "Top˘ este fatada superioara a cubului» acesta face uú de perechea de axe de 3° grade si 15° grade. Cind actioneaza modul Snap¬ tastele pentru cursoarele "up˘ si "down˘ se deplaseaza de-a lungul axei de 3° grade¬ iar tastele pentru cursoarele "Left˘ si "Right˘ se deplaseaza pe axa de 15° grade.

Right-- ­ Raspunzind la cerere cu "Right"¬ veti selecta planul din dreapta¬ definit prin perechea de axe de 9° grade si 3° grade. In acest plan¬ tastele "up˘ si "down˘ se deplaseaza pe axa de 9° grade iar tastele cursoarelor "Left˘ si "Right˘ se deplaseaza pe axa de 3° grade.

RETURN--­ Daca dati un raspuns zero (doar pauza sau RETURN ISOPLANE comuta pe planul urmator un mod circular (Left,Top,Right...). De exemplu¬ daca planul curent este "Left˘ si apasati RETURN ca raspuns la cerere¬ planul curent este inlocuit cu "Top". Similar¬ daca planul curent este "Right˘ se va modifica in "Left".

-- Cind selectati pentru prima oara stilul SnaP izometric¬ planul izometric este "Left". Este prevazuta o lista de comanda pentru comutarea (schimbarea planurilor chiar si in timpul altei comenzi. Vezi in continuare in acest capitol "Taste control comutare moduri".

-- Tastele de deplasare a cursoarelor sint afectate de planul izometric numai daca este activat modul SnaP si daca stilul SnaP este izometric. Daca stilul SnaP este izometric modul Ortho va folosi perechea adecvata de axe chiar daca este oprit modul Snap.

-- Comanda ISOPLANE si tasta basculanta Isoplane sint doar doua din cele patru metode posibile pentru stabilirea planului izometric curent. Comanda SETVAR si AutoLISP sint celelalte doua metode. Planul izometric curent este mentinut in variabila de sistem SNAPISOPAIR.

-- 8.6. Object SnaP ­ Constructii geometrice

-- Acest capitol descrie caraceristica de blocare (Snap a obiectelor (geometrice ¬ o caracteristica a pachetului ADE-2. Aceasta caracteristica va permite sa va referiti la puncte legate de obiecte deja existente in desen. Aceasta caracteristica completeaza caracteristica SnaP principala a AUTOCAD-ului¬ care blocheaza puncte in diverse sisteme de coordonate . Un mod simplu de aplicare a "obiect snap˘-ului este de a bloca snaP punctul de inceput al unei linii pe punctul final al unei linii desenate anterior. Object snaP permite desenarea unor constructii geometrice mult mai complexe decit aceasta¬ dar se aplica aceeasi regula de baza.

-- 8.6.1. Operatii de baza

-- Puteti specifica o varietate de noduri object snap¬ conform celor descrise mai jos. Daca selectati orice combinatie a acestor moduri¬ mecanismul object snaP este activat ori de cite ori AUTOCAD-ul solicita un punct. un simbol tinta special este adaugat firelor reticulare de pe ecran pentru a indica suprafata in cadrul careia AUTOCAD-ul va cauta candidati pentru object Snap. De exemplu¬ in figura de mai jos este ilustrat un object snaP folosit pentru a selecta un cerc.

----- ----- ---- fig. 8.5.

-- Puteti ajusta dimensiunea tintei cu ajutorul comenzii APERTURE¬ descrisa mai tirziu in aceasta sectiune.

-- Comanda OSNAP fixeaza moduri object snaP "running˘ (operante in curs)¬ care se aplica la toate selectiile de puncte. Puteti corecta (override modurile in miscare pentru a introduce un singur punct folosind alte moduri object snaP sau puteti scoate complet din uú mecanismul object snaP pentru un punct individual. -- Pentru a selecta un punct folosind object snap¬ veti pozitiona firele reticulare astfel incit obiectul dorit sa fie in interiorul sau sa intersecteze tinta. Apoi apasati butonul "pick˘ al indicatorului (pointer). AUTOCAD-ul exploreaza zona tinta¬ cautind un punct care indeplineste cel putin o conditie specificata de modurile object snaP curente. Tinta poate contine unul sau mai multe astfel de obiecte si fiecare obiect poate avea mai multe decit un singur punct snaP posibil (candidat). Daca se gasesc mai multe puncte snaP posibile¬ atunci se alege punctul cel mai apropiat de pozitia firelor reticulare. Acest punct este apoi identificat printr-un "blip˘ pe ecran si este folosit in locul punctului din pozitia firelor reticulare.

-- Bineinteles ca este posibil sa nu se gaseasca puncte snaP de tipul specificat» modul de actiune al AUTOCAD-ului depinde in astfel de situatii de felul in care a fost facuta selectarea punctului¬ adica prin modurile object snaP "operante˘ sau printr- un override (corectie).

Moduri operante-- ­ Daca actioneaza moduri snaP object operante si nu se depisteaza nici un punct Snap¬ pozitia firelor reticulare este folosita ca si cind toate modurile object snaP ar fi oprite. Nu este afisat nici un semnal de atentionare.

Corectie Daca modurile SnaP object operante sint corectate pentru aceasta selectie de puncte si daca nu se gaseste nici un punct care sa satisfaca conditiile de corectie ¬ atunci este afisat un mesaj.

Punct central este afisat un mesaj cu acest continut iar punctul de intrare este considerat ca nefiind valabil. De exemplu¬ daca specificati un override al "Midpoint˘ dar nu se depisteaza nici un obiect cu un punct central in apropierea punctului pe care il introduceti¬ atunci se afiseaza mesajul urmator :

------------ No Midpoint found for specified point

-- Majoritatea comenzilor revin dupa o astfel de eroare si solicita din nou punctul dorit. In acest caz¬ corectia object snaP a fost anulata» astfel incit daca vreti inca sa obtineti punctul central¬ in acest exemplu¬ trebuie sa specificati din nou "Midpoint".

-- Modul SnaP obisnuit actioneaza asupra punctelor din dispozitivul de introducere inainte ca ele sa fie luate in considerare de object snap. Modul ORtho este corectat de object snaP daca se depisteaza un punct snaP care intruneste conditia impusa. Object SnaP recunoaste numai entitatile vizibile pe ecran. Astfel materialul de pe straturile stinse si spatiile "cu penita ridicata˘ (goale din linii intrerupte nu sint vazute de object snap. Object snaP poate bloca si obiecte care intra in componenta unui Bloc. Exista anumite restrictii referitoare la anumite obiecte care intra in componenta unor Blocuri ­ aceste restrictii sint mentionate mai jos.

-- 8.6.2. Moduri Object Snap

-- Pentru object snaP (blocare-fixare instantanee obiecte sint posibile urmatoarele moduri. Puteti abrevia denumirile modurilor folosind primele trei caractere pentru comanda OSNAP sau pentru specificatii de corectie a punctelor individuale.

-- Observatie s In cadrul efectuarii object snaP-ului¬ fiecare segment al unei polilinii (+3 este tratat ca o entitate separata de Linie sau Arc. Pentru segmntele largi de Polilinii ¬ object snaP foloseste linia de centru¬ ignorind latimea.

Cel mai ­ Blocari SnaP pe punctul dintr-o linie,arc sau cerc apropiat-- care este cel mai apropiat de pozitia firelor reticulare sau blocari pe unitatea Punct care este cea mai apropiata de firele reticulare. Arcele si Cercurile care fac parte dintr-un Bloc nu sint vazute de acest mod.

Punct-- ­ Efectueaza un SnaP pe cel mai apropiat punct final final dintr-o linie sau un arc.

Punct-- ­ Efectueaza un SnaP pe punctul central (punct de central mijloc al unei linii sau al unui arc.

Centru-- ­ Efectueaza un SnaP pe centrul unui arc sau al unui cerc. (De remarcat ca trebuie sa indicati o parte vizibila a circumferintei pentru a desemna arcul sau cercul. Daca acest mod este combinat cu altele¬ puteti intimpina greutati daca un alt punct SnaP object este mai aproape decit centrul.)

Nod----­ Efectueaza un SnaP pe o entitate punct. Punctele pot fi dispuse astfel incit sa fie suprapuse pe imbinari sau locuri de fixare intr-o definitie Bloc si astfel unctioneaza ca "noduri Snap˘ dupa ce Blocul a fost inserat (prin INSERT).

Cuadrant ­ Efectueaza un SnaP pe punctul de cadru (cuadrant cel mai apropiat de un arc sau cerc. Acestea sint punctele de 0¬ 90¬ 18° si 27° grade ale unui cerc sau arc (bineinteles ca pot fi selectate numai cuadrantele vizibile ale unui arc). De remarcat ca punctele de cuadrant sint luate din definitia originala a cercului sau arcului iar daca face parte dintr-un Bloc rotit¬ punctul de cuadrant se roteste odata cu el.

Intersectie­ Efectueaza un SnaP pe intersectia a doua linii¬ a unei linii cu un arc sau un cerc¬ sau a doua cercuri si/sau arce. Acest mod poate fi folosit si pentru blocarea colturilor la Traces (urme si Solids (corpuri solide).

Inserati ­ Efectueaza un SnaP pe punctul de insertie (introducere a entitatii Shape (Forma,structura)¬ Text sau Bloc. Modurile enumerate mai sus blocheaza (efectueaza Snap caracteristici grafice individuale. Urmaoarele doua moduri blocheaza caracteristici in raport cu "ultimul punct˘ introdus (adica punctul a carui valoare ar fi returnata prin "@"). Aceasta alegere este foarte fireasca daca flositi modurile urmatoare in constructii de linii de exemplu.

Perpendi ­ Efectueaza SnaP pe punctul de pe o linie¬ un cerc sau cular un arc care formeaza perpendiculara de la acel obiect la ultimul punct. Un cerc sau un punct folosite cu acest mod nu vor face parte dintr-un Bloc.

Tangent ­ Efectueaza SnaP pe punctul de pe un cerc sau arc¬ care¬ conectat cu punctul final formeaza o linie tangenta la acel obiect. Un cerc sau arc folosit cu acest mod nu va face parte dintr-un Bloc.

-- Pentru comanda LINE¬ puteti folosi modurile object SnaP atunci cind specificati primul punct al liniei. In acest caz¬ "ultimul punct˘ nu se foloseste in calcul. Acest caú special va permite mai degraba sa construiti o linie tangenta-sau perpendiculara pe un obiect existent. Insa¬ linia indicatoare ajutatoare desenata in mod normal pentru a va ajuta sa selectati urmatorul punct¬ nu va fi desenata.

-- Cind desenati un cerc folosind metoda celor "trei puncte"¬ puteti folosi modurile obiect snaP Tangent si Perpendicular pentru a specifica oricare dintre cele trei puncte de pe circumferinta cercului. Aceasta este o metoda usoara de construire a unui cerc tangent la alte trei cercuri¬ etc.

-- Puteti folosi modurile object snap¬ descrise pina acum in orice combinatie. Modul "QuicK˘ (Rapid descris in continuare¬ modifica metoda pe care AUTOCAD-ul o foloseste pentru a selecta puncte snaP posibile (candidat)» poate fi folosit numai impreuna cu unul sau mai multe din modurile descrise mai sus. Quick In conformitate cu cele descrise anterior¬ object snaP exploreaza in mod normal in cautarea tuturor obiectelor care intersecteaza tinta si selecteaza cel mai apropiat punct snaP potential de tipul (tipurile specificat. Cind pe ecran sint vizibile multe entitati¬ aceasta explorare poate cauza o intirziere consideabila. In astfel de cazuri¬ puteti folosi modul "Quick˘ impreuna cu celelalte moduri object snap» in modul "Quick˘ explorarea este oprita in momentul in care este depistat un obiect cu cel putin un punct de tipul specificat.

-Daca doua sau mai multe obiecte cu puncte object snaP candidat intersecteaza tinta¬ modul "Quick˘ il va alege pe primul pe care il vede. Deoarece este greu de prevazut care obiect va fi vazut primul¬ va recomandam sa aveti un singur astfel de obiect in tinta¬ atunci cind folositi modul object snaP "Quick".

-Daca se specifica modul object snaP "Intersection"¬ atunci se efectueaza o explorare completa chiar daca actioneaza si modul "Quick". Specificarea modului final se foloseste pentru a specifica lipsa oricarui mod (none in comanda OSNAP sau pentru a anula complet object snaP pentru un punct individual.

-- None-- Opreste object snap

-- 8.6.3. Comanda OSNAP

-- Folosind comanda OSNAP puteti selecta unul sau mai multe moduri snaP object care sa actioneze la toate selectiile ulterioare de puncte. Acestea devin modurile dvs. snaP object operante "running"» acestea sint memorate odata cu desenul¬ sint afisate de comanda STATUS si actioneaza pina la contramandarea prin alta comanda OSNAP. Cind incepeti un desen nou¬ modurile object snaP initiale sint impuse de (in concordanta cu desenul prototip.

Formatul comenzii OSNAP este :

-- Command s OSNAP

-- Moduri object snaP :

Pentru a anula object snap¬ raspundeti cu "None˘ ¬ "Off˘ sau simplu RETURN» toate au acelasi efect. puteti selecta unul sau mai multe moduri object snaP introducind denumirie lor (sint suficiente trei caractere)¬ separate prin virgula. De exemplu¬ pentru a bloca cel mai apropiat dintre punctul final¬ punctul central sau cuadrant¬ introduceti :

-- Command s OSNAP

-- Moduri object snaP s ENDP,MIDPOI¬QUAD

-- Puteti stabili modurile object snaP separate si prin intermediul comenzii SETVAR sau AutoLISP. Vezi descrierea variabilei de sistem OSMODE in anexa A.

-- 8.6.4. Corectie pentru un punct individual

-- Puteti--invoca modurie object snaP pentru un punct individual prin scrierea lor la tastatura (urmat de spatiu sau RETURN ori de cite ori AUTOCAD-ul solicita introducerea unui punct. De exemplu :

-- To point s ENDP oF (se va indica un punct existent)

-- To point s (punct final)

Observatie s Este incorecta introducerea comenzii "OSNAP˘ inaintea folosirii unei corectii object snap» comanda OSNAP este folosita numai pentru stabilirea modurilor object snaP operante¬ conform descrierii de mai sus.

-- Daca doriti mai multe moduri concomitent¬ separati-le prin virgule. Aceste moduri specifice inlocuiesc complet modurile OSNAP operante doar pentru urmatorul punct specificat¬ dupa care modurile object snaP revin la cele specificate de cea mai recenta comanda OSNAP. AUTOCAD-ul intreaba cu o propozitie adecvata (ca de exemplu¬ "of˘ (din ¬ de la sau "to˘ (spre pentru a confirma acceptarea modurilor. Specificarea unor moduri nevalide duce la anularea introducerii punctului.

-- De exemplu¬ puteti folosi urmatoarea succesiune de comenzi pentru a desena o linie din centrul unui cerc perpendiculara pe o linie existenta¬ urmata de o linie tangenta la un cerc.

-- Command s LINE

-- From points CENTER oF (punct pe cercul "A")

-- To point s PERP to ¨punct pe segmentul "B")

-- To point s QUICK,TAN to (punct pe cercul "C")

-- To point s (RETURN)

Imaginile posibile inainte si dupa pot fi :

----- ----- ---- fig. 8.6.

-- Multi operatori vor folosi numai corectii (override object snaP si poate niciodata nu vor avea motiv sa foloseasca comanda OSNAP. Comanda OSNAP este deosebit de practica insa, la "montare˘ de desene cu multe noduri snaP sau cind desenati structuri in care exista multe conexiuni la intersectii.

-- 8.6.5. Comanda APERTURE

-- Conform celor descrise mai sus¬ o caseta speciala¬ "tinta˘ este adaugata firelor reticulare de pe ecran in momentul in care este activat object snaP si numai obiectele din interiorul casetei--sau--care intersecteaza--caseta--tinta--sint candidate/prezumtive a fi object snap. Puteti regla dimensiunea acestei casete tinta prin intermediul comenzii APERTURE:

Dialogul decurge astfel :

-- Command s APERTURE

-- Object snaP targe height (1-5° pixels)<current>:-- (Inaltimea tintei object snaP (1-5° pixeli)<curent>)

-- Se introduce numarul dorit de pixeli (elemente de imagine sau puncte pe care trebuie sa se intinda caseta tinta incepind din pozitia firelor reticulare. Cu cit este acest numar mai mare¬ cu atit creste caseta tinta. Sint valabile valori in domeniul ±-50. AUTOCAD-ul memoreaza cel mai recent (ultimul reglaj si il foloseste la editarile ulterioare pina cind modificati reglajul. Inaltimea initiala a tintei depinde de desenul prototip.

-- Inaltimea tintei object snaP curente este mentinuta in variabila de sistem APERTURE. Poate fi modificata si prin intermediul comenzii SETVAR sau AutoLISP.

Observatie s Este afisata o alta caseta tinta ori de cite ori AUTOCAD-ul emite o sugestie.

-- Select object :

-- Comanda APERTURE nu afecteaza dimensiunea acestei tinte. Pentru a modifica aceasta tinta¬ trebuie sa schimbati valoarea variabilei de sistem PICKBOX folosind comanda SETVAR sau AutoLISP.

-- 8.7. Status line (+1 (Linie de stare)

-- In sistemul cu pachetul ADE-1¬ se poate folosi o zona a monitorului grafic pentru a afisa o "linie de stare˘ indicind denumirea stratului curent¬ starea diverselor moduri AUTOCAD si coordonatele curente ale firelor reticulare ale ecranului. O linie tipica de stare ar putea fi :

-- Layers XYÚ Ortho SnaP Tablet-- X=1.123´ Y=2.3456

-- Sint afisate numai primele opt caractere ale denumirii stratului. Denumiri de moduri¬ ca de exemplu "Ortho˘ si "Snap˘ apar numai daca actioneaza curent moduri asociate. -- Puteti decide in momentul configurarii daca afisati sau nu

linia de stare. Vezi detalii in anexa D.

-- Daca exista¬ afisajul coordonatelor este initial "Static"» adica este actualizata numai atunci cind selectati un punct. Insa puteti solicita si un afisaj de coordonate "dinamic˘ care este actualizat in mod constant pe masrua ce deplasati reticulul ecranului. Acest afisaj de coordonte dinamic are o caracteristica suplimentara s daca linia indicatoare ajutatoare face parte in mod curent din reticul¬ afisajul comuta de la coordonatele X-Ů la un afisaj "lungime si unghi˘ de forma:

-- lengtč Ľ angle-- (lungime Ľ unghi)

indicind lungimea si unghiul liniei indicatoare ajutatoare. Modul static/dinamic al afisajului de coordonate si folosirea formatului "lungime si unghi˘ depind de o tasta de control descrisa in sectiunea urmatoare.

Observatie s Unele monitoare grafice nu pot afisa suficiente caractere de text pe o linie¬ astfel incit sa cuprinda linia normala de stare descrisa mai sus. In astfel de sisteme se folosesc abrevieri.

De exemplu¬ linia de stare :

-- L:XYÚ OST-- X=1.1234-- Y=2.3456 --este echivalenta cu exemplul de la inceputul acestei sectiuni.

-- 8.8. Taste de comutare a modurilor

-- Comenzile SNAP,GRID,ORTHO si ISOPLANE (+2 descrise anterior in acest capitol precum si comanda TABLET (cap.12 pot fi folosite pentru a schimba modurile lor asociate¬ dar adesea este necesara schimbarea lor in timpul altei comenzi.

-- De exemplu¬ in timpul desenarii unei succesiuni de linii ortogonale folosind comanda LINE¬ vreti sa desenati o pereche de linii diagonale si apoi sa reveniti la modul Ortho. Pentru a face asta¬ puteti termina comanda LINE¬ editati comanda ORTHO OFF¬ solicitati LINE din nou pentru a desena diagonalele¬ editati ORTHO ON¬ si apoi din nou LINE.

-- Deoarece procedeul de mai sus este destul de incomod¬ sint prevazute taste de comanda pentru modurile Snap¬ Grid,Ortho¬ Isoplane si Tablet. Aceste taste pot fi folosite oricind¬ chiar si in timpul unei comenzi. Fiecare tasta comuta modul asociat» daca este pe off¬ va fi pus pe on» daca este pe on va fi trecut pe off. (tasta de comanda pentru modul Isoplane comuta prin trei planuri izometrice posibile). Exista si o tasta de comanda pentru afisarea coordonatei dinamice (caracteristica ADE-1).

-- In continuare sint enumerate tastele de control. Cele marcate cu "+1˘ fac parte din pachetul ADE-1¬ cele marcate cu "+2˘ fac parte din pachetul ADE-2.

CTRL B ­ Mod snaP on/ofF (CTRL S este folosit de sistemul de operare).

CTRL D +± ­ Selecteaza formatul afisajului de coordonate¬ in mod circular (distanta dinamica si unghiul¬ coordonata dinamica X-Y¬ coordonata statica X-Y). Formatul "distanta si unghi˘ este accesibil numai daca pe ecran este afisata o linie indicatoare ajutatoare. Starea curenta a modului-- este--mentinuta si in varabila de sistem COORDS¬ astfel incit puteti avea acces la ea sau o puteti modifica prin comanda SETVAR sau AutoLISP.

CTRL E +˛ ­ Selecteaza urmatorul plan izometric in mod circular (Sting,Superior,Drept...).

CTRL G--­ Grila on/off.

CTRL O--­ Mod Ortho on/off.

CTRL T--­ Mod Tablet on/off

-- Ori de cite ori este folosita una din tastele de mai sus este afisat un mesaj de confirmare a actiunii. La unele calculatoare se pot atribui taste functionale suplimentare pentru aceste functii in plus fata de tastele standard de comanda enumerate mai sus. Pentru informatii vezi instructiunile de instalare/operare ale AUTOCAD-ului respectiv. Este posibila si construirea unor rubrici meniu speciale pentru a invoca aceste functii de comanda (vezi anexa B).