AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI INFORMARE

AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI INFORMARE

Acest capitol descrie comenzile utilizate pentru editarea sau modificarea desenelor. Folosirea acestora permite :

-- stergerea obiectelor desenate

-- recuperarea obiectelor sterse accidental

-- inversarea ("undo"© efectului multor comenzi de desenare si editare

-- mutarea obiectelor in alte locuri

-- efectuarea de copii multiple ale obiectelor existente in patternuri rectangulare sau circulare

-- modificarea proprietatilor (strat culoare¬ si tip de linie© obiectelor existente

-- crearea legaturilor (banda tesire© intre doua obiecte existente (+1)

-- descompunerea unui obiect existent in parti componente (+1)

-- crearea imaginii in oglinda a obiectelor existente (+2)

-- potrivirea curbelor si executarea altor operatii de editare cu polyline-urile

-- rotirea¬ marirea sau micsorarea obiectelor existente (+3)

-- aranjarea sau extinderea unor obiecte pentru inlantuirea cu altele (+3)

-- mutarea unei parti din desen intinderea unor obiecte pentru corectare (+3)

-- divizarea unui obiect in parti sau sectiuni egale (+3)

-- desenarea segmentelor paralele cu segmente existente sau a ambelor deplasate fata de curbe existente (+3)

-- descompunerea unei entitati de tip "Block- sau "Polyline- in partile componente (+3)

Anumite comenzi sint descrise in acest capitol. Folosindu-le puteti :

-- lista baza de date cu inregistrarile desenelor pentru obiectele selectate

-- calcula distante¬ arii si perimetre

-- converti puncte de pe ecran in coordonate absolute (sau vice versa)

Multe dintre comenzile descrise in continuare cer selectarea obiectelor asupra carora se va opera. De exemplu comanda ERASE cere precizarea obiectelor care se doresc a fi sterse din desen.

Optiunea "Entity Selection- prezentata in sectiunea 2.1° descrie diferite metode care pot fi folosite pentru specificarea obiectelor dorite.

-- Daca doriti puteti folosi comanda SELECT pentru preselectarea obiectelor asupra carora se va opera. Dialogul este simplu:

Command -- SELECT

Select object-- (selectare efectiva)

Select object-- RETURN

Ulterior¬ in momentul folosirii unei comenzi de editare sau prelucrare referirea se aplica acestor obiecte in prealabil selectate.

5.1. Stergerea

Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot sterge obiectele nedorite din desene si se pot reface obiectele sterse accidental.

5.1.1. Comanda ERASE

Comanda ERASE permite specificarea entitatilor care se doresc a fi sterse din desen. Formatul comenzii este :

Command -- ERASE

Select object-- (obiectele dorite)

O varianta mai la indemina a comenzii ERASE este "ERASE Last". Se poate folosi aceasta pentru stergerea entitatii cele mai recent desenate. Comenzile "ERASE Last- se pot repeta stergind de fiecare data paS cu pas entitatile cele mai recent desenate. De exemplu daca tocmai ati desenat o linie urmata de cercuri secventa de comenzi care urmeaza va sterge cele cercuri :

Command -- ERASE

Select object-- L

Select object-- RETURN (sfirsit selectare)

Command -- RETURN (determina repetarea comenzii)

Select object-- L

Select object-- RETURN (sfirsit selectare)

5.1.2. Comanda OOPS

Comanda OOPS reface entitatile care au fost sterse in mod accidental. Ori de cite ori este folosita comanda ERASE o lista cu entitatile sterse este salvata. Comanda :

Command -- OOPS

reface toate entitatile sterse cu cea mai recenta comanda ERASE.

La o ulterioara comanda ERASE lista entitatilor sterse cu comanda ERASE anterioara este anulata astfel incit OOPS nu va mai putea reface entitatile respective.

-- De vazut comenzile UNDO si U (sectiunea 5.µ) daca este necesara parcurgerea unor mai multi pasi inapoi dincolo de o comanda ERASE.

Se poate folosi de asemenea comanda OOPS dupa o comanda BLOCS sau WBLOCS deoarece si acestea sterg obiectele selectate.

BLOCS si WBLOCS sint descrise in sectiunea 9.1.

5.2. COPIEREA SI MUTAREA

In aceasta sectiune veti gasi comenzi care permit mutarea obiectelor existente in pozitii noi in desen executarea de copii ale acestora ori de cite ori se doreste precum si rotirea marirea micsorarea si crearea imaginii in oglinda.

De asemenea veti gasi o metoda convenabila pentru executarea de copii multiple ale unui obiect pentru formarea unui pattern dreptunghiular sau circular.

5.2.1. Comanda MOVE

Comanda MOVE permite mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-o pozitie in alta in desen fara modificarea orientarii sau marimii . Dupa definirea setului de selectare a obiectelor care se doresc a fi mutate¬ AUTOCAD¬ cere introducerea unui vector de deplasare care sa indice departarea si directia pozitiei unde vor fi mutate.

Aceasta poate fi realizata prin desenarea a puncte (punctul de unde si punctul pina unde) sau pur si simplu introducind o distanta xy drept raspunS la prima cerere si RETURN la cea de-a II-a.

Distanta orientata astfel indicata¬ se va aplica tuturor entitatilor selectate. De retinut ca se precizeaza o deplasare relativa» in cazul in care se foloseste metoda cu puncte nu este neaparat necesar ca primul punct sa apartina unui obiect selectat desi acesta ajuta la vizualizarea deplasarii.

Formatul comenzii este:

Command:MOVE

Select object-- (se precizeaza ce trebuie mutat)

Base point of displacement-- (primul punct sau distanta xy)

Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)

In cazul in care se dispune de extensia ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea de deplasare. Aceasta permite "tragerea- vizuala a obiectelor selectate in pozitiile respective.

Urmatoarele ilustratii exemplifica utilizarea comenzii MOVE.

Metoda de selectare "fereastra- ("Window"© este folosita pentru desenarea obiectelor care se doresc mutate dar se pot folosi si altele mai convenabile.

fig. 5.1

5.2.2. Comanda COPY

Pentru a copia obiecte existente se utilizeaza comanda COPY. COPY este similara comenzii MOVE cu deosebirea ca plaseaza copiile obiectelor selectate in pozitiile specificate lasind insa originalele intacte. Copiile au aceeasi orientare si marime cu originalele. Se poate de asemenea cere comenzii COPY sa continue cererile de deplasare fiind posibila astfel executarea de copii multiple. Fiecare copie rezultata este complet independenta in raport cu originalul si poate fi editata si prelucrata ca orice alta entitate.

Command -- COPY

select object-- (se precizeaza ce trebie copiat)

<Base point or displacement>/Multiple-- (primul punct sau distanta xy)

Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)

Analog comenzii MOVE utilizarea extensiei ADE-2 permite "tragerea- vizuala a obiectelor selectate in pozitiile respective.

Copii multiple

Pentru efectuarea de copii multiple folosind o singura comanda COPY se raspunde la cererea "Base point- introducind "Multiple- (sau "M"). Cererea "Base point- reapare ,repetind precizarea celui de-al II-lea punct si o copie a obiectelor selectate este realizata la introducerea fiecarei deplasari. 838b17i

Fiecare deplasare este relativa la pozitia originalului ca baza. Dupa executarea tuturor copiilor se da un raspunS nul la cererea "Second point".

NOTA -- Intrucit¬ un raspunS nul semnalizeaza ca nu mai aveti nevoie de copii deplasarea nu poate fi introdusa ca o pereche de coordonate de iesire (X,Y) urmata de RETURN. Acelasi efect se obtine introducind ca punct de baza "0,0- si iesirea dorita "X,Y"¬ ca al II-lea punct al deplasarii. A se vedea sectiunea --2.9. In exemplul care urmeaza veti executa copii ale unui obiect existent.

Command -- COPY

Select object-- (se selecteaza obiectul)

<Base point or displacement>/Multiple:M

Base point -- 0,0

Second point of displacement-- 4,0

Second point of displacement-- 4,2

Second point of displacement-- RETURN

fig. 5.2.

5.2.3. Comanda ROTATE (+3)

Commanda ROTATE poate fi folosita pentru modificarea orientarii entitatilor existente prin rotirea lor in jurul unui punct de baza specificat. Dialogul este urmatorul :

Command -- ROTATE Select object -- (efectiv)

Base point-- (punctul)

<Rotation angle>/reference:

In cazul in care la ultima cerere se raspunde cu un unghi acesta semnifica rotirea obiectului selectat cu unghiul specificat in raport cu orientarea curenta.

Un unghi pozitiv determina rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un unghi negativ determina rotirea in sensul acelor de ceasornic. De exemplu pentru rotirea obiectelor selectate cu 4µ grade in senS inverS acelor de ceasornic in raport cu orientarea curenta se raspunde la cererea "<Rotation Angle>/Reference:- cu "45". Figurile care urmeaza ilustreaza efectul acestei rotiri. "Tragerea- unghiului de rotatie este admisa astfel incit se pot pozitiona vizual obiectele dorite cu noua orientare.

fig. 5.3.

Punctul de baza poate fi pozitionat oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat apartine punctului de baza acea portiune va ramine neschimbata chiar daca orientarea se schimba.

Uneori este mai usoara utilizarea rotatiei cu unghi absolut decit relativ asa cum a fost prezentata mai sus. De exemplu sa presupunem ca o portiune dintr-un obiect este orientata in mod curent cu 71 grade in raport cu orizontala si se doreste rotirea astfel incit noul unghi cu orizontala sa fie de 22,´ grade.

Utilizarea metodei anterioare presupune calculul unghiului de rotire relativ si introducerea acestuia (in cazul de fata 50,grade). Exista totusi o metoda mai usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau "R") se poate specifica unghiul de rotire curent precum si noul unghi. Aceasta metoda este utila in cazurile in care este necesara corectarea unui obiect sau alinierea acestuia la alte parti din desen. Pentru exemplificare se prezinta urmatorul dialog :

<Rotation angle>/Reference-- R

Reference angle<0>-- 73

New angle-- 22,4

fig. 5.4.

Daca se doreste se poate "arata- AUTOCAD-ului unghiul de referinta prin precizarea capetelor segmentului fata de care se face rotirea.

5.2.4. Comanda SCALE (+3)

Comanda SCALE permite modificarea marimii entitatilor existente. Este foarte asemanatoare comenzii ROTATE . Obiectele pot fi marite sau micsorate si este permisa "tragerea". Acelasi factor de scalare este aplicat pe ambele axe Ox si Oy astfel incit cercurile nu pot fi transformate in elipse.

Command-- SCALE Select objects-- (efectiv)

Base point-- (punctul)

<Scale factor>/Reference:

Daca se raspunde cu un numar acesta va fi considerat ca un factor de scalare relativ cu care toate dimensiunile obiectelor selectate vor fi multiplicate.

Pentru marime se introduce un factor de scalare supraunitar --iar pentru micsorare subunitar. De exemplu un factor de scalare 5 va mari de µ ori obiectele selectate in timp ce un factor de scalare 0,2µ le va micsora de ´ ori. Figurile care urmeaza ilustreaza dublarea marimii obiectelor. "Tragerea factorului de scala este permisa pentru marirea dorita a obiectelor.

fig. 5.5.

Punctul de baza poate fi oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat apartine punctului de baza acea portiune ramine neschimbata si dupa modificarea marimii.

Uneori este mai usor lucrul cu lungimi absolute decit cu factori scalari relativi. De exemplu sa presupunem ca o parte a unui obiect masoara pe o anumita dimensiune 4,¸ unitati de desenare si se doreste marirea la 7,µ unitati. Folosind metoda descrisa anterior este necesar calculul factorului de scala relativ si introducerea rezultatului "1,5625". Exista totusi o metoda mai usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau "R"© se poate specifica lungimea curenta precum si noua lungime. Exemplificare:

<Scale factor>/Reference-- R

Reference lengtH <1>-- 4,8

New length-- 7,5

fig. 5.6.

De asemenea se poate chiar "arata- AUTOCAD-ului lungimea de referinta (prin precizarea extremitatilor segmentului care urmeaza sa fie scalat). Se poate specifica noua lungime prin pozitionarea sau "tragerea obiectului.

Scalarea intregului desen

O particularitate utila a optiunii "Reference- din comanda --SCALE este posibilitatea scalarii intregului desen. In cazul in care se considera de exemplu ca unitatile de desenare alese sint nepotrivite se poate folosi comanda SCALE pentru selectarea tuturor obiectelor din desen (prin fereastra¬ de exemplu). Apoi utilizind optiunea "Reference" se puncteaza ˛ extremitati ale unui obiect care indica lungimea de referinta cunoscuta.

Ulterior se indica lungimea dorita si toate obiectele din desen vor fi scalate in mod corespunzator.

5.2.5. Comanda MIRROR (+2)

Comanda MIRROR cuprinsa in extensia ADE-2 permite realizarea imaginilor in oglinda ale obiectelor existente in desen cu sau fara retinerea originalelor. Formatul este :

Command -- MIRROR

Select object-- (portiunile de rasturnat)

First point of mirror line-- (punctul)

Second point-- (punctul)

Delete old object ż <Nľ ((Y sau N)

"Linia oglinda- desemnata reprezinta axa in jurul careia se produce rasturnarea» ea poate fi sub orice unghi si se poate optional pozitiona al II-lea punct.

Urmatoarele figuri ilustreaza utilizarea comenzii MIRROR.

S-a selectat stergerea originalelor.

fig. 5.7.

-- Imaginea in oglinda a textelor si atribute

In mod obisnuit cind un numar de entitati sint rasturnate Textul Atributele si Definirea atributelor entitatilor sint reflectate in raport cu linia desemnata si ca rezultat se produce imaginea conform comenzii MIRROR. Aceasta imagine respecta legile matematice ale reflexiei.

Uneori insa odata cu reflexia unei anumite sectiuni din desen se doreste pastrarea tuturor notatiilor de tip text pentru a fi citite in mod normal.

AUTOCAD permite aceasta prin intermediul variabilei sistem MIRRTEXT. Cind MIRRTEXT este selectata pe ± (valoare implicita) textul va fi reflectat in mod normal si va apare privit in oglinda. In cazul selectarii pe ° (folosind comada SETVAR sau AutoLISP) comanda MIRROR va trata rubricile text in mod special neinversindu-le.

Cind MIRRTEXT este zero AUTOCAD trateaza textele in modul urmator

-- Sa consideram textul original ca fiind desenat cu o fereastra care-l incadreaza pe frontiera. Aceasta fereastra va fi reflectata ca pozitie fata de linia desenata. Textul isi va pastra orientarea astfel incit sa poata fi citit in mod normal.

Textul isi va pastra modul de aliniere cu cel initial. Urmatoarele figuri ilustreaza o portiune dintr-o schema electrica inainte si dupa reflectarea fata de o linie verticala. De remarcat efectul variabilei sistem MIRROR.

fig. 5.8.

5.2.6. Comanda STRETCH (+3)

Comanda STRETCH permite deplasarea portiunii selectate din desen pastrind neschimbate conexiunile neafectate. Conexiunile executate cu ajutorul segmentelor arcelor urmelor blocurilor si polyline-urilor pot fi intinse.

Dialogul comenzii STRETCH incepe in modul urmator :

Command -- STRETCH

Select objectS to stretcH by window...

Select objects:

A doua linie a cererii de mai suS reprezinta o optiune standard de selectare a obiectelor a AUTOCAD-ului.

-- De cele mai multe ori se foloseste optiunea "Crossing- si se specifica o fereastra. Toate obiectele continute in fereastra vor fi mutate de comanda STRETCH similar comenzii MOVE.

Segmentele arcele si polyline-urile care taie fereastra sint modificate prin mutarea numai a extremitatilor care ramin in interiorul ferestrei lasindu-le pe cele din exterior neschimbate. Dupa selectare urmeaza cererile :

Base point:

New point:

si apare o linie indicatoare ajutatoare atasata punctului de baza introdus. Pentru a raspunde la cererea "New point- se introduce punctul in care se doreste mutarea punctului de baza.

Se poate "trage- noul punct. In figurile urmatoare comanda STRETCH este folosita pentru a muta o usa dintr-o parte a unui perete in alta. De remarcat ca intreaga usa este selectata cu optiunea "Crossing- fereastra si apoi este mutata. Liniile punctului pe de alta parte taie fereastra selectata.

fig. 5.9.

Comanda STRETCH actioneaza in mod diferit in functie de tipul unitatii pe care o trateaza.

Extremitatile segmentelor care cad in interiorul ferestrei sint modificate in timp ce cele din exterior sint lasate neschimbate. Arcele sint tratate ca liniile exceptind cazul in care centrul inceputul si sfirsitul sint ajustate astfel incit sageata arcului (distanta din mijlocul coardei care subintinde arcul la arc© sa ramina constanta.

Pentru urme si corpuri solide verigile din interiorul ferestrei se modifica iar cele din exterior ramin neschimbate. Polyline-urile sint tratate segment cu segment corespunzator primitivelor segment sau arc. Informatia referitoare la latime tangenta si racordare nu este modificata de comanda STRETCH.

Cu aceste reguli efectele particulare ale comenzii STRETCH nu pot fi intotdeauna evidente astfel incit este indicata "tragerea- lor vizuala. Alt exemplu este aratat in continuare.

fig. 5.10.

Regulile precise pentru selectarea obiectelor in cadrul comenzii STRETCH sint urmatoarele :

1. Trebuie utilizata selectarea cu ajutorul ferestrei (fie "Crossing"¬ fie "WINDOW"© cel putin odata.

2. Daca se foloseste de mai multe ori selectarea cu ajutorul ferestrei¬ ultima fereastra specificata va fi modificata de comanda STRETCH.

3. Obiectele pot fi in mod liber adaugate sau modificate dupa selectare.

4. Comanda STRETCH opereaza numai asupra obiectelor selectate si nu modifica niciodata un obiect din exteriorul ferestrei.

5. Daca in procesul de selectare nu este specificata nici o fereastra¬ comanda STRETCH afiseaza urmatorul mesaj :

"You must select a window to stretch."

5.2.7. Comanda ARRAY

Comanda ARRAY permite executarea unor copii multiple intr-o retea pattern dreptunghiulara sau circulara. Fiecare obiect rezultat poate fi manipulat in mod independent.

Command -- ARRAY

Select objects-- (Se precizeaza ce trebuie copiat)

Rectangular/Polar array (R/P):

Modul de operare al comenzii ARRAY este dependent de dispunerea (dreptunghiulara sau polara© selectata. Fiecare caz este prezentat separat in continuare.

5.2.7.1. Dispuneri dreptunghiulare

In cazul selectarii optiunii "Rectangular- (sau numai "R") AUTOCAD cere numarul rindurilor (orizontal© si coloanelor (vertical© care se doresc construite. Valoarea implicita pentru fiecare dintre acestea este 1.

Number of rowS (---© <1>:

Number of columnS (|||© <1>:

O retea dreptunghiulara va fi construita prin reproducerea obiectului selectat de un numar de ori adecvat. De obicei o --retea cu ± rind si o coloana este fara senS si este abandonata.

Numerele reprezentind rindurile si coloanele trebuie sa fie intregi.

Urmatoarea cerere este :

Unit cell or distance between rowS (---):

Se introduce distanta intre rindurile alaturate din retea. Apoi AUTOCAD cere :

Distance between columnS (|||):

In mod normal elementul de baza al retelei este considerat in coltul din stinga jos dispunerea celorlalte orientindu-se in suS si spre dreapta. Daca se introduce un numar negativ pentru distanta intre rinduri acestea vor fi adaugate in jos. Similar un numar negativ pentru distanta intre coloane determina adaugarea acestora spre stinga.

Optional se poate raspunde la cererea "Unit cell...- prin precizarea a colturi opuse ale unui dreptunghi pentru a indica AUTOCAD-ului spatiul dintre rinduri si dintre coloane. In acest caz se sare peste cererea "Distance between columnS (|||):"

Dupa specificarea rindurilor si coloanelor¬ AUTOCAD incepe desenarea retelei. Se poate intrerupe acest proceS inainte de terminare introducind CTRL C.

De exemplu sa presupunem ca S-a desenat un cerc si un segment ca mai joS :

Command :CIRCLE Center point-- 1,1

RadiuS (or D)-- 25

Command-- LINE From point 1,1

To point:Ŕ 25<30

To point-RETURN

fig. 5.11.

si se doreste o retea cu rinduri si µ coloane. Se poate utiliza urmatoarea secventa de comenzi:

Command-- ARRAY

Select objects-- (se selecteaza cele ˛ obiecte)

Rectangular/Polar array (R/P)-- R

Number of rowS (---© <1!:2

Number of columnS (|||© <1>:5

Unit cel or distance between rowS (---):5

Distance between columnS (|||):7,5

Figura rezultata este prezentata in continuare:

fig. 5.12.

Dispuneri dreptunghiulare rotite (+2)

In momentul in care se construieste o retea AUTOCAD-ul considera dispunerea de-a lungul liniei de baza determinata de unghiul curent de rotire Snap. Acest unghi este in mod normal zero asa incit rindurile si coloanele retelei sint orientate ortogonal de-a lungul axelor de desenare X,Y.

Dar daca pachetul ADE- este prezent se poate utiliza comanda "SNAP Rotate- (capitolul 8© pentru a modifica acest unghi si a realiza o retea rotita. De asemenea comanda SETVAR si AutoLISP-ul pot modifica acest unghi prin intermediul variabilei sistem SNAPANG.

Pentru exemplificare se reia comanda de mai suS dar pentru un unghi de rotire de 2° grade.

fig. 5.13.

Selectind unghiul de rotire Snap diferit de zero coordonatele ecran X,Y se vor roti corespunzator astfel incit toate retelele dreptunghiulare se vor construi paralel cu acestea-- rindurile¬ paralele cu axa X si coloanele paralele cu axa Y.

5.2.7.2. Dispuneri polare (circulare)

Pentru a crea o retea polara sau circulara se selecteaza obiectele care se doresc multiplicate si se raspunde la cererea de tip de retea cu ("Polar"© (sau numai "P"). Cererea care urmeaza este :

Center point of array:

Se introduce punctul in jurul caruia se doreste formarea retelei. In continuare AUTOCAD-ul cere introducerea a 1 parametrii:

-- numarul elementelor din retea

-- unghiul de umplere

-- unghiul dintre elementele din retea.

Se pot specifica oricare doua . Urmatoarea cerere este :

Number of items:

Se introduce numarul elementelor din retea incluzindu-se si originalul. (In cazul in care S-au selectat obiectele multiple toata figura se considera ca un element). Se poate da un raspunS nul la aceasta cerere in care caz ambele unghiuri de umplere si dintre elemente trebuie specificate.

Urmatoarea cerere este :

Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:

Deci AUTOCAD-ul cere sa se precizeze la ce distanta in jurul punctului central se dispune reteaua. Un numar pozitiv specifica rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un numar negativ in sensul acelor de ceasornic.

Pentru o retea circulara plina se introduce 360» acesta este de altfel raspunsul implicit.

In cazul in care se specifica numarul elementelor si unghiul de umplere reteaua este complet determinata si AUTOCAD-ul nu mai cere precizarea unghiului dintre elemente.

Daca se raspunde cu zero la cererea "Angle to fill" acesta nu este luat in considerare fiind permiS numai in cazul in care s-a specificat numarul elementelor.

In cazul in care S-a raspunS numai la unul dintre acesti parametrii¬ AUTOCAD-ul cere unghiul dintre elementele din retea:

Angle between items: daca a fost specificat numai unghiul de umplere,sau :

Angle between itemS (+=CCW;-=CW)

daca a fost specificat numai numarul elementelor din retea. In al II-lea caz inca nu S-a precizat sensul in care se orienteaza reteaua (direct sau inverS acelor de ceasornic)» se utilizeaza un numar pozitiv sau negativ pentru a indica acest lucru.

Pe masura construirii retelei polare AUTOCAD-ul determina distanta punctului central fata de un punct de referinta de pe fiecare entitate selectata. Punctele utilizate depind de tipul entitatii:

Point ­ punctul inserat

Circle,Arc ­ centrul

Block,Shape ­ punctul de baza inserat

Text ­ punctul de start

Line,Trace ­ o extremitate

Ultima cerere este :

Rotate objectS aS they are copied ż <Y>

Raspunsul "Y- determina ca obiectele reproduse sa fie rotite in concordanta cu rotirea retelei. Rotirea este ilustrata in exemplul urmator:

Se presupunem ca avem definit un bloc de felul urmator:

fig. 5.14.

si ca am inversat unul in desen:

fig. 5.15.

Se introduce urmatoarea secventa de comenzi :

Command-- ARRAY

Select objects-- (un punct apartinind blocului)

Rectangular/Polar array (R/P):P

Center point of array-- (Se selecteaza centrul cercului mare)

Number of items:5

Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:180

Rotate objectS aS they are copied ż <Y>

Rezultatul este ilustrat in continuare pentru ambele raspunsuri la intrebarea "Rotate objects...". De notat ca in numarul elementelor 5 este incluS si originalul.

fig. 5.16.

In exemplul de mai sus S-au precizat numarul elementelor si unghiul de umplere. Aceeasi retea poate fi construita cu urmatoarea secventa:

-- Number of items:5

Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:0

Angle between itemS (+=CCW,-=CW):45

sau cu secventa:

Number of items-- (RETURN)

Angle to fill (+=CCW,-=CW<360>:180

Angle between items:45

NOTA-- Asa cum S-a mentionat punctul de referinta este aleS in mod diferit pentru fiecare obiect care trebuie sa fie reprodus. Daca obiectele nu sint rotite atunci cind sint copiate ele trebuie deplasate in concordanta unele cu altele in fiecare reproducere.

Pentru aceasta obiectele dorite se plaseaza intr-un bloc (v. sectiunea 9.1© care va fi reprodus.

Aceasta situatie nu apare atunci cind obiectele sint rotite in timpul copierii.

5.3. Modificari taieturi si constructii

Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot modifica proprietatile (strat,culoare,inaltime,etc.© obiectelor existente in desen sau se pot modifica aceste obiecte prin ordonarea sau extinderea extrmitatilor lor prin sectionare (formind obiecte dintr-unul) sau prin trasarea de conexiuni intre ele. Metodele de desenare ale segmentelor paralele ale curbelor de capat si de constructie a marcatorilor la masurarea intervalelor de-a lungul unui obiect (sau divizarea unui obiect in (parti egale© sint de asemenea descrise in continuare.

5.3.1. Comanda CHANGE

Comanda CHANGE permite modificarea anumitor caracteristici ale segmentelor cercurilor textelor definirilor de atribute si blocurilor inserate sau a proprietatilor comune ale oricaror tipuri de entitati.

Dialogul incepe in felul urmator :

Command -- CHANGE

Select objects-- (se selecteaza obiectele)

Properties/<Change point>:

5.3.1.1. Schimbarea proprietatilor obisnuite ale entitatii

Fiecare entitate dintr-un desen are asociate stratul culoarea si tipul de linie. In cazul in care pachetul ADE-1 este prezent fiecare entitate are o inaltime si o grosime in spatiul tridimensional 3D.

Daca se doreste modificarea oricarei dintre aceste --proprietati pentru obiectele selectate se raspunde la cererea comenzii CHANGE "Properties/<Change point>:- ¬ cu "Properties- (sau numai "P"). AUTOCAD-ul cere in continuare :

Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)?

Se introduce optiunea corespunzatoare proprietatii care se doreste a fi modificata. Se poate observa fiecare optiune cu literele mari marcate. Optiunile sint descrise individual in continuare.

Color ­ se foloseste aceasta optiune pentru a schimba culoarea unui obiect. AUTOCAD-ul va cere :

New color <current>:

si va trebui introduS un numar sau un nume de culoare conform descrierii din capitolul 7. De exemplu pentru a schimba culoarea unui obiect in rosu trebuie raspunS cu "red- sau "1". Pentru a face ca un obiect sa primeasca culoarea stratului,se raspunde cu "BYLAYER". Daca obiectul face parte dintr-un bloc si trebuie sa primeasca culoarea Blocului dupa inserare se raspunde cu "BYBLOCK". (Blocurile si culorile lor sint descrise in detaliu in sectiunea 9.1). Daca se considera ca nu este necesara schimbarea culorii se introduce un raspunS nul la aceasta cerere.

Elev ­ aceasta optiune este afisata numai daca este prezent pachetul ADE-3. Se foloseste pentru modificarea inaltimii in spatiul 3D. Autocad-ul va cere :

New elevation<current>:

si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea valorii curente.

LAyer ­ folosind aceasta optiune se pot muta obiecte dintr-un strat al unui desen in altul. Se introduc primele litere "LA- pentru a distinge aceasta optiune de optiunea "LType". Apoi AUTOCAD-ul cere :

New layer <current>:

si se raspunde cu numele unui strat existent unde se preconizeaza sa fie mutate obiectele. De exemplu pentru a muta obiectele selectate in planul "XYZ- se rapunde cu "XYZ" la cererea de mai sus. Daca stratul dorit nu exista inca trebuie mai intii utilizata comanda "LAYER NEW- (capitolul 7© pentru crearea acestuia. Pentru a nu produce nici o modificare se da un raspunS nul la aceasta cerere.

LType ­ aceasta optiune permite modificarea tipului de linie asociat obiectelor selectate. Se introduc primele litere "LT- pentru a distinge aceasta optiune de -- optiunea "LAyer- . AUTOCAD-ul va cere :

New linetype <current>:

si trebuie raspunS cu numele tipului de linie dorit. Daca tipul de linie respectiv nu este inca incarcat AUTOCAD-ul va incerca sa-l incarce din fisierul biblioteca standard cu tipuri de linie. Daca tipul de linie dorit se afla in alt fisier trebuie utilizata comanda LINETYPE pentru incarcare (v.capitolul 7). Pentru a nu produce nici o modificare¬ se da un raspunS nul la aceasta cerere.

NOTA-- Desi fiecare entitate de desenare are asociat un anumit tip de linie singurele entitati afectate sint-- segmentele arcele cercurile si polyline-urile. Toate celelalte entitati sint desenate intotdeauna cu linii continue.

ThicknesS ­ aceasta optiune este afisata numai in cazul prezentei pachetului ADE-3. Se utilizeaza pentru a modifica grosimea 3D a unui obiect .

AUTOCAD-ul va cere :

New thickness<current>:

si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea valorii curente.

In cazul selectarii unor obiecte care au anumite valori pentru proprietatiile care se doresc a fi modificate cererea va afisa "varies- drept valoare implicita dupa cum urmeaza:

New color<varies>:

Se pot modifica mai multe proprietati consecutiv» cererea "Change what property?- apare dupa completarea fiecarei optiuni. Dupa specificarea tuturor proprietatilor care se doresc a fi schimbate se da un raspunS nul la cererea "Change what property". Toate schimbarile cerute vor fi efectuate si cererea principala "Command:- va reapare.

De exemplu urmatoarea secventa va schimba culoarea obiectelor selectate in verde si le va muta in stratul "GRASS".

Command-- CHANGE

Select objects-- (selectare efectiva)

Properties/<Change point>:P

Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)ż C

New color <1(red)>:GREEN

Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)ż LA

New layer <varies>:GRASS

Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)ż

(RETURN)

Trebuie retinut ca "CHANGE PROPERTIES- (schimbarea proprietatilor© schimba proprietatile obiectelor existente. --Exista alte comenzi (LAYER¬ COLOR si LINEType descrise in capitolul 7 si ELEV descrisa in capitolul 14© cu ajutorul carora se schimba proprietatile globale curente de desenare care vor fi aplicate noilor entitati de desenat.

5.3.1.2. Schimbarea altor caracteristici

In cazul in care se raspunde la cererea "Properties/<Change point>- prin introducerea unui punct AUTOCAD-ul il va considera drept punctul de modificat ("change point"© fiind folosit pentru modificarea anumitor caracteristici specifice segmentelor cercurilor blocurilor textelor si definirii atributelor entitatilor.

Schimbarea entitatilor singulare

In cazul in care S-a selectat un singur obiect AUTOCAD foloseste "change point- pentru modificarea anumitor caracteristici ale entitatilor alese. Operatia efectuata depinde de tipul entitatii selectate. (In urmatoarele descrieri "change point- este abreviat "CP").

Line ­ extremitatea finala a CP este schimbata in CP (segment© destinatie. Daca modul Ortho este on (capitolul 8) numai segmente ortogonale vor rezulta din CHANGE.

Circle ­ raza este modificata astfel incit circumferinta (cerc© cercului sa treaca prin CP specificat (distata dintre centrul cercului si CP¬ devine noua raza).

Text ­ CP devine noua pozitionare a textului. (Daca se (text© tasteaza RETURN la cererea de CP textul nu este modificat). AUTOCAD cere apoi tipul noului text inltimea unghiul de rotire si sirul text. Se poate specifica inaltimea si unghiul de rotire prin introducerea unui punct relativ la CP sau relativ la pozitia initiala daca CP nu a fost specificat.

De mentionat ca pentru retinerea vechiului sir text trebuie tastat RETURN la aparitia cererii "New text".

Atribute ­ se pot modifica proprietatile textului sau Definition definirea atributelor asa cum se poate modifica o (Definirea entitate Text. In plus definirea atributelor atributelor© cererea sir si valoarea implicita pot fi modificate.

BlocS ­ CP-ul devine noua origine a blocului . (Daca se (bloc© tasteaza RETURN la cererea de CP blocul nu este mutat). AUTOCAD cere apoi noul unghi de rotire. Se poate introduce unghiul prin desenarea unui punct relativ la CP sau relativ la originea blocului daca CP nu a fost specificat.

Daca se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG drept raspunS la cererea "Properties/<Change point>". Aceasta permite mutarea vizuala a obiectului selectat in noua pozitie.

-- Schimbarea entitatilor multiple

Daca selectia solicitata de comanda CHANGE contine multiple entitati de tip segment CP este aplicat tuturor. Astfel dindu-se 1 linii care nu se intersecteaza in acelasi punct pot fi facute concurente intr-un punct prin intermediul comenzii CHANGE. Aceasta se poate realiza selectind cele 1 segmente si desemnind CP asa cum este aratat in figura urmatoare:

fig. 5.17.

Daca selectia contine obiecte multiple diferite de segmente atunci CP va fi ignorat pentru acestea. In schimb AUTOCAD-ul cere un nou punct inserat (pentru blocuri) o raza noua (pentru cercuri) etc. In cazul in care se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea de CP original sau pentru noua pozitie a unui obiect individual.

Exemple :

Se prezinta citeva exemple de utilizare a comenzii CHANGE. Desenul initial este format dintr-un segment un cerc un sir text si un bloc format dintr-un patrat la care S-au duS diagonalele.

Sirul text este centrat» punctul de inserare al blocului este in centru si rotatia sa initiala este de ° grade. Desenul este ilustrat inainte si dupa fiecare schimbare.

Secventa de comenzi este aratata dupa fiecare pereche de figuri iar CP este indicat cu o cruce mica.

fig. 5.20.

Desenul initial

fig. 5.19.

Command -- CHANGE

Select objects-- (punct apartinind segmentului)

-- PropertieS/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)

fig. 5.20.

Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)

Select objects-- (punct pe cerc)

Properties/>Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)

fig. 5.21.

Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)

Select objects-- (punct al blocului)

Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)

New rotation angle <0>:45

fig. 5.22.

Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)

Select objects-- (punct al textului)

Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)

Text style-- STANDARD

New style or RETURN for no change-- FANCY

New height <0.15>:0.2

New rotation angle <0>-- RETURN

New text <Text>-- RETURN

5.3.2. Comanda BREAS ­ Stergere partiala (+1)

Comanda BREAS apartinind pachetul ADE-1 sterge portiuni de segmente urme cercuri arce sau polyline-uri sau imparte un obiect in obiecte de acelasi tip.

Command -- BREAK

Select objects-- (se specifica obiectele)

Enter first point-- (o extremitate a portiunii de sters)

Enter second point-- (cealalta extremitate a portiunii de sters)

--Figurile care urmeaza ilustreaza modul de operare al comenzii BREAK asupra unui segment.

fig. 5.23.

Poate fi folosita oricare dintre metodele standard de selectare (pozitionare de puncte fereastra ultima marcare "Last"). Daca se pozitioneaza un punct pe un obiect AUTOCAD-ul raspunde cu:

Enter second point (or F for first point):

In acest caz cererea "Enter first point:- este sarita» AUTOCAD-ul considera ca punctul folosit pentru selectarea obiectlui este punctul de incepere a stergerii. Daca acesta nu este cel potrivit se raspunde cu "First- (sau numai "F"© pentru a indica AUTOCAD-ului ca trebuie cerute amindoua extremitatile portiunii care trebuie stearsa.

Al II-lea punct poate fi pozitionat si linga obiect» AUTOCAD-ul gaseste cel mai apropiat punct situat pe obiect. In cazul in care se doreste excluderea unei extremitati a unui segment arc urma sau polyline al II-lea punct poate fi pozitionat undeva in spatele extremitatii.

Daca se doreste separarea obiectului in obiecte fara a sterge nimic se selecteaza de ori acelasi punct. Se poate face aceasta simplu introducind "@- (ultima coordonata© atunci cind AUTOCAD-ul cere al II-lea punct.

Efectul exact al comenzii BREAK cind cele puncte nu coincid depinde de tipul obiectului.

Segment ­ daca amindoua punctele specificate sint situate intre extremitati segmentul este despartit in doua bucati. Daca un punct coincide cu o extremitate aceasta este exclusa.

Urma ­ se procedeaza ca in cazul segmentului.

Cerc ­ un cerc este reduS la un arc prin stergerea unei bucati in senS inverS acelor de ceasornic de la

primul punct spre al II-lea.

Arc ­ analog unui segment un arc este divizat in doua daca amindoua punctele specificate sint in interiorul unghiului arcului. Arcul este scurtat daca al II-lea punct este intr-o extremitate.

NOTA-- Daca al II-lea punct este prea departe de o extremitate el trebuie sa fie apropiat de cealalta astfel incit portiunea dorita de arc sa fie stearsa.

--Polyline ­ segmentarea unei polyline este similara unui segment sau unui arc. Cind se exclude o extremitate al II- lea punct nu trebuie sa fie prea indepartat de acesta. Pentru segmentarea unei polyline inchis AUTOCAD-ul examineaza partea din fata a primei verigi si sterge portiunea situata intre cele ˛ puncte specificate. Aceasta determina ca intotdeauna o astfel de polyline inchisa sa devina deschisa.

Figurile care urmeaza ilustreaza actiunea comenzii BREAK asupra diferitelor obiecte. Fiecare obiect este selectat prin punctarea in "P1- iar liniile intrerupte indica portiunea din obiect care va fi stearsa.

fig. 5.24.

A se vedea comanda TRIM in continuare pentru alte facilitati de stergere partiala.

5.3.3. Comanda TRIM (+3)

Uneori se doreste ordonarea anumitor obiecte intr-un desen astfel incit sa fie taiate anumite verigi definite de alte obiecte. Acest obiectiv se poate realiza usor utilizind comanda TRIM (pachetul ADE-3)

Command -- TRIM

Select cutting edge(s):

Select objects:

A doua linie a comenzii reprezinta intrebarea standard de selectare de obiecte a AUTOCAD-ului si se poate folosi orice forma de selectare a entitatii pentru definirea verigilor care se taie. Segmentele arcele cercurile si polyline-urile pot fi considerate drept verigi» alte obiecte selectate sint ignorate. Atunci cind o entitate polyline este utilizata ca veriga care se taie informatia referitoare la latimea sa este ignorata astfel incit taierea are loc de-a lungul liniei centrale (axei).

Verigile selectate sint intensificat luminate in timpul comenzii TRIM. Se tasteaza RETURN dupa selectarea tuturor --verigilor de taiat. TRIM cere in continuare:

Select object to trim:

Se selecteaza obiectele delimitate de selectia verigilor anterioare prin marcarea partilor care vor fi sterse. Aceste obiecte nu se selecteaza cu optiunile "Window Crossing Last selection".

Cererea "Selet object to trim:- permite stergerea mai multor obiecte . Se raspunde cu RETURN pentru terminarea comenzii.

Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii TRIM pentru stergerea unui segment cuprinS intre arce :

fig. 5.25.

Figurile care urmeaza ilustreaza o utilizare complexa a comenzii TRIM.

fig. 5.26.

De notat ca un obiect poate fi in acelasi timp veriga si obiect supuS eliminarii. Aceasta tehnica poate fi utilizata in anumite operatii cum ar fi intersectia peretilor.

fig. 5.27.

Comanda TRIM verifica intersectarea fiecarui obiect selectat cu verigile care se taie . Daca punctul obiectului selectat se gaseste intre o extremitate a acestuia si intersectie obiectul va fi eliminat pina la intersectie. Daca punctul selectat se gaseste intre doua intersectii portiunea din entitate situata intre acestea va fi stearsa iar cea din exterior va fi mentinuta (de notat ca aceasta operatie imparte entitatea in doua© . Cind se elimina o portiune dintr-un cerc trebuie sa existe cel putin intersectii. Cercul este modificat in arc prin stergerea portiunii dintre cele intersectii care include punctul selectat.

Daca nu se selecteaza nici o entitate in raspunsul la cererea "Select cutting edge(s© - este formulat mesajul :

No edgeS selected.

si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza o entitate asupra careia comanda TRIM nu poate sa actioneze (o urma sau o rubrica text¬ de exemplu© se formuleaza mesajul :

Cannot TRIM thiS entity

Daca obiectul ales nu intersecteaza nici o veriga, apare mesajul:

Entity doeS not intersect an edge.

Daca se selecteaza un cerc care intersecteaza numai o veriga este afisat urmatorul mesaj:

Circle must intersect twice.

5.3.4. Comanda EXTEND (+3)

Comanda EXTEND apartinind pachetului ADE-3¬ completeaza comanda TRIM descrisa mai inainte. Folosind comanda EXTEND se pot prelungi obiectele existente din desen astfel incit ele sa se termine in veriga frontiera (verigi© definite de unul sau mai multe obiecte din desen.

Initial se definesc limitele (verigile frontiera© pina la care se prelungesc entitatile.

Command -- EXTEND

Select boundary edge(s)...

-- Select objects:

A doua linie a cererii este selectarea stadard a AUTOCAD-ului si se poate folosi orice forma de selectare a entitatilor pentru definirea obiectelor frontiera. Segmentele arcele si polyline-urile pot fi alese drept obiecte de frontiera. Alte obiecte selectate pentru aceasta sint ignorate. Cind se foloseste o polyline ca frontiera informatiile referitoare la largime sint ignorate prelungirea obiectelor facindu-se pina la axa.

Verigile de frontiera sint luminate intenS si ramin asa pe toata durata comenzii EXTEND. Dupa specificarea tuturor verigilor frontiera¬ se tasteaza RETURN si urmeaza cererea :

Select object to extended:

Se marcheaza obiectele care se doresc extinse. Acestea nu trebuie selectate cu "Window"¬ "Crossing- sau "Last selection". Cererea "Select object to extend:- se repeta pentru a permite selectarea oricarui numar de obiecte extinse pina la limitele frontierelor stabilite. Raspunsul "RETURN- termina executia comenzii.

Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii EXTEND:

fig. 5.28.

Asa cum este ilustrat punctul utilizat pentru selectarea obiectului determina si extremitatea care se prelungeste (se extinde). In cazul in care au fost specificate citeva verigi frontiera obiectul este extinS pina cind intilneste prima veriga in directia de prelungire. Se poate reselecta acelasi obiect pentru extinderea in continuare pina la urmatoarea veriga frontiera.

Daca nici una dintre entitatile selectate drept raspunS la cererea "Select boundary edge(s)- nu poate fi considerata veriga frontiera este formulat mesajul :

No edgeS selected.

si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza un obiect asupra caruia comanda EXTEND nu poate actiona este afisat mesajul :

Cannot EXTEND thiS entity

Obiectele sint extinse de la o extremitate catre punctul cu care au fost selectate. Extremitatea entitatii se prelungeste in directia originalului (liniar in cazul segmentelor circular in cazul arcelor si cercurilor© pina la intersectarea cu o veriga frontiera specificata. In cazul in care au fost specificate mai --multe astfel de verigi¬ obiectul selectat va fi extinS pina la cea mai apropiata veriga. Obiectul se poate extinde pina la verigi succesive prin selectare repetata.

Extinderea polyline-urilor

Numai polyline-urile deschise pot fi extinse. Daca se incearca extinderea unei polyline inchise¬ AUTOCAD-ul afiseaza mesajul :

Cannot extend a closed polyline

si se reintoarce in cererea principala de comanda. In cazul unei polyline deschise poate fi extinsa sau prima sau ultima veriga daca aceasta corespunde unei entitati de tip segment sau arc. Polyline-urile cu o anumita latime sint extinse astfel incit axa lor sa intersecteze frontiera. Intrucit extremitatile polyline- urilor sint taiate intotdeauna perpendicular pe axa daca frontiera nu este perpendiculara pe segmentul care se extinde o parte a extremitatii se va extinde dincolo de frontiera.

Comanda EXTEND poate fi utilizata fara dificultate in cazul polyline-urilor cu portiuni curbilinii racordate. De notat ca de obicei dupa utilizarea comenzii EXTEND¬ aceste racordari se pot modifica.

Daca un segment ascutit apartinind unei entitati de tip polyline este extins latimea extremitatii care se extinde va fi corectata astfel incit segmentul sa-si pastreze ascutimea in noul punct. Daca aceasta ar cauza o latime negativa latimea in noua extremitate va fi fortata la valoarea zero.

Exemple sint ilustrate in continuare :

fig. 5.29.

5.3.5. Comanda FILLET (+1)

Comanda FILLET apartinind pachetului ADE-± permite realizarea racordarilor intre ˛ segmente arce sau cercuri. Lungimile elementelor originale sint ajustate astfel incit acestea sa se termine cu extremitatile arcului de racordare .

Command -- FILLET

-- Polyline/Radius/<Select two objects>-- (se puncteaza obiecte)

5.3.5.1. Racordarea a doua obiecte

Implicit comanda FILLET asteapta selectarea a doua obiecte sau a doua segmente de dreapta apartinind aceleiasi polyline. Dupa selectarea celor doua obiecte¬ nu mai este necesara apasarea tastei RETURN. Comanda FILLET stie ca este necesara selectarea a doua puncte. Se pot selecta obiectele cu specificatia WINDOW dar este riscant» daca in fereastra se gasesc mai mult de doua obiecte¬ doua dintre acestea sint selectate in mod arbitrar (in mod obisnuit¬ ultimele doua obiecte desenate). De obicei pentru racordarea cercurilor si arcelor obiectele trebuie selectate prin punctare.

Racordarea a doua segmente de dreapta

In cazul in care obiectele selectate sint segmente de dreapta ca entitati sau elemente ale unei polyline comanda FILLET le prelungeste daca este necesar pina se intersecteaza. Apoi se realizeaza racordarea cu raza curenta. (Raza de racordare se selecteaza folosind optiunea "Radius" care va fi descrisa in curind). De exemplu¬ efectul pentru o raza de racordare de 0,5 in cazul a doua segmente este ilustrat in continuare : Command -- FILLET

Polyline/Radius/<Select two objects>:

fig. 5.30.

Daca cele ˛ obiecte selectate sint segmente de dreapta ale unei polyline ele trebuie sa fie adiacente sau sa fie separate printr-un alt segment. In cea de-a II-a situatie¬ comanda FILLET va sterge segmentul si-l va inlocui cu un arc.

In cazul in care amindoua segmentele de racordat se gasesc in acelasi strat al desenului¬ arcul de racordare se va afla in acel strat» altfel se va afla in stratul curent.

Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie ale arcului de racordare.

Daca raza de racordare este zero¬ comanda FILLET va determina intersectia celor doua segmente» nu va fi trasat nici un arc de racordare. Daca nu exista un punct de intersectie in limitele desenului (si verificarea limitelor este ON)¬ comanda FILLET este abandonata.

Racordarea cercurilor si arcelor

Se pot in general racorda doua cercuri doua arce un segment si un cerc¬ un segment si un arc sau un cerc si un arc. Regulile sint similare celor mentionate in cazul segmentelor. De obicei insa cind se construiesc racordari care implica arce si cercuri exista mai multe posibilitati de racordare intre obiectele selectate. Pentru determinarea racordarii dorite AUTOCAD-ul cere selectarea obiectelor prin punctarea lor» nu se pot selecta prin metodele "Window"¬ "Crossing"¬ sau "Last selection". AUTOCAD-ul va alege arcul de racordare care are extremitatile in punctele de selectie. De aceea¬ daca se indica aproximativ locurile unde se va realiza racordarea¬ AUTOCAD-ul va executa actiunea dorita in cele mai multe cazuri.

Daca nu¬ se va utiliza "U- sau "UNDO- sau din nou comanda FILLET¬ pozitionind mai exact extremitatile arcului de racordare.

Patru exemple implicind arce sint ilustrate in continuare :

fig. 5.31.

Figurile urmatoare ilustreaza trei rezultate posibile la racordarea a doua cercuri :

fig. 5.32.

Segmentele si arcele sint restrinse sau extinse pentru cea mai scurta intersectare prin arcul de racordare. Portiunea modificata este in partea unde arcul de racordare face un colt cu obiectul original.

Aceasta logica garanteaza faptul ca arcul de racordare subintinde in mod egal obiectele selectate si in general se respecta regula intuitiva conform careia partea retinuta este cea punctata . Cercurile nu sint niciodata modificate» arcul si --racordarea se intind pina la intersectarea lor.

5.3.5.2. Selectarea razei de racordare

Pentru selectarea razei de racordare¬ se raspunde la cererea comenzii FILLET cu "Radius- (sau numai "R").

Command -- FILLET

Polyline/Radius/<Select two lines>:R

Enter fillet radiuS <current>-- (valoare)

Se poate introduce valoarea numerica a razei sau se pot pozitiona doua puncte care sa o determine. Cea mai recent selectata raza de racordare este afisata ca implicita» pentru retinerea acestei valori se tasteaza RETURN.

Valoarea introdusa devine raza de racordare pentru urmatoarele comenzi FILLET. De exemplu daca se selecteaza valoarea zero pentru raza de racordare urmatoarele comenzi FILLET vor modifica obiectele existente astfel incit ele sa se intersecteze in acelasi punct. Se poate modifica valoarea in orice moment» in acest fel nu se modifica zonele care au fost desenate afectindu-se numai comenzile FILLET care urmeaza.

Ultima raza de racordare introdusa este retinuta ca parte integranta a fisierului desen. Raza de racordare initiala pentru un desen nou este determinata de desenul prototip.

Raza de racordare este de altfel retinuta de variabila sistem FILLETRAD. Se poate examina sau modifica aceasta cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.

5.3.5.3. Racordarea unei polyline complete (+3)

In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii FILLET pentru a executa racordari sau pentru a sterge anumite portiuni. Secventa de comanda este urmatoarea:

Command -- FILLET

Polyline/Radius/<Select two objectsľ -- P

Select polyline -- (Se selecteaza o polyline simpla)

In cazul in care raza de racordare selectata este diferita de zero AUTOCAD-ul va insera arce la fiecare veriga unde doua segmente se intilnesc. Daca doua segmente sint separate printr-un arc care nu realizeaza racordarea acesta este sterS si este inlocuit cu un arc de racordare.

Daca raza de racordare este zero¬ rezultatul este similar dar nu se insereaza arce de racordare. In cazul in care segmentele sint separate printr-un arc (realizat de exemplu cu o comanda anterioara FILLET© acesta este sters¬ iar segmentele sint extinse pina in momentul in care se intersecteaza.

De exemplu pentru o polyline ca cea de mai joS (din partea stinga) urmatoarea secventa de comenzi va determina rezultatul --din dreapta :

Command -- FILLET

Polyline/Radius/<Select two objects>-- R

Enter fillet radiuS <0.0000ľ -- 0.25

Command -- RETURN -- (pentru a determina repetarea comenzii)

Polyline/Radius/<Select two objects>-- P

Select polyline -- (selectare efectiva)

segmente sint supuse racordarilor.

fig. 5.33.

Segmentele paralele segmentele care sint prea scurte pentru a fi racordate cele care se intersecteaza in afara limitelor de desenare (cind validarea limitelor este pe on© si acelea care sint unite printr-un arc separat nu pot fi racordate. Comanda FILLET raporteaza numarul fiecarei conditii (de fiecare data cind este intilnita© . De exemplu :

˛ were parallel ¸ were out of limitS 1 were too short ˛ were divergent

˛ au fost paralele ¸ au fost in afara limitelor 1 au fost prea scurte ˛ au fost divergente

5.3.6. Comanda CHAMFER (+1)

Comanda CHAMFER apartinind pachetului ADE-± elimina anumite portiuni din ˛ segmente care se intersecteaza la o distanta specificata si uneste extremitatile rezultate dupa eliminare cu un nou segment. Operatia acestei comenzi este similara comenzii FILLET.

Command -- CHAMFER

Polyline/Distances/<Select first line>:(punct pe un segment)

Select second line--(punct de intersectie al segmentului)

5.3.6.1. Tesirea a doua segmente

In mod implicit comanda CHAMFER asteapta selectarea a doua segmente sau a doua portiuni drepte ale aceleiasi polyline. In mod alternativ se poate selecta una dintre optiuni care va fi descrisa in curind (Optiunea "Polyline- este afisata numai daca pachetul ADE-1 este prezent). Dupa punctarea celor doua segmente nu se tasteaza RETURN. Comanda CHAMFER stie ca trebuie selectate numai doua segmente. Acestea se pot selecta si cu specificatia --"Window"¬ dar este riscant» in cazul in care in fereastra se gasesc mai multe segmente¬ doua dintre acestea sint alese in mod arbitrar (in mod obisnuit¬ ultimele doua care au fost desenate).

Daca este necesar segmentele selectate sint prelungite pina cind se intersecteaza. Apoi se elimina din primul segment prima distanta de tesire (a se vedea in continuare) se elimina din cel de-al II-lea segment¬ a II-a distanta de tesire si se unesc noile extremitati cu un segment.

De exemplu dindu-se prima si a II-a distanta de tesire de 0,µ unitati respectiv 0,2µ unitati efectul comenzii CHAMFER asupra a doua segmente este ilustrat in continuare :

Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first lineľ -- (punct pe primul segment)

Select second line -- (punct pe al II-lea segment)

fig. 5.34.

Daca amindoua segmentele apartin aceluiasi strat de desenare segmentul de tesire se afla in acest strat¬ altfel acesta se situeaza in stratul curent. Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie pentru tesitura.

Daca punctul de intersectie al celor ˛ segmente initiale nu se gaseste in limitele de desenare (si validarea limitelor este pe ON© comanda este anulata.

Daca cele doua distante de tesire sint nule cele doua segmente sint extinse pina la intersectare segmentul de tesire nefiind trasat» se poate folosi acest lucru pentru a putea intersecta doua segmente.

In cazul in care cele doua segmente apartin unei polyline ele trebuie sa fie adiacente sau sa fie separate printr-un arc. Daca sint separate printr-un arc acesta va fi sterS si va fi inlocuit cu un segment de tesire.

5.3.6.2. Selectarea distantelor de tesire

Pentru aceasta operatie se raspunde cu "Distance- (sau numai "D"© la cererea comenzii CHAMFER.

Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first line>-- D

Enter first chamfer distance <current>-- (valoare)

-- Enter second chamfer distance <current>-- (valoare)

Distantele se pot introduce numeric¬ sau se pot preciza cu ajutorul a doua puncte. AUTOCAD-ul va masura distanta dintre acestea si va folosi aceasta valoare. Valoarea implicita pentru prima distanta este cea mai recent specificata. Valoarea implicita pentru a doua distanta este cea aleasa pentru prima astfel incit tesiturile simetrice sint referite. Pentru a retine valoarea implicita se tasteaza RETURN.

Valorile introduse devin distantele pentru urmatoarele comenzi CHAMFER. Valorile se pot modifica in orice moment» aceste modificari nu afecteaza tesiturile deja desenate dar precizeaza distantele folosite de urmatoarele comenzi CHAMFER. Ultimele distante de tesire introduse sint memorate ca parte integranta a fisierului desen. Distantele de tesire initiale pentru un desen nou sint determinate de prototipul de desenare.

Distantele de tesire sint de altfel retinute de variabilele sistem CHAMFERA si CHAMFERB . Acestea se pot examina sau modifica cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.

5.3.6.3. Tesirea unei polyline complete (+3)

In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii CHAMFER pentru a aplica tesituri intregii polyline. Pentru aceasta secventa de comanda este urmatoarea :

Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first line>-- P

Select polyline-- (Select a single Polyline)

Comanda CHAMFER urmareste entitatea de tip polyline de la inceput tratind fiecare portiune rectilinie similar cu primul segment. Al II-lea segment este cel care urmeaza si care trebuie sa fie adiacent sau separat de un alt segment fata de cel curent.

De exemplu dindu-se o polyline ca cea ilustrata in stinga urmatoarea secventa de comenzi va determina modificarile ilustrate in dreapta.

Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first line>-- D

Enter first chamfer distance <0.0ľ-- 0,5

Enter seond chamfer distance <0.5>-- RETURN(pentru egalitatea celor doua distante)

Command -- RETURN (pentru repetarea comenzii)

Polyline/Distance/<Select first line>-- P

Select polyline -- (efectiv) line were chamfered

fig. 5.35.

Ca si in cazul comenzii FILLET este afisat numarul fiecarei situatii care impiedica AUTOCAD-ul de a tesi complet entitatea de tip polyline.

Tesiturile adaugate devin segmente noi ale polyline-urilor. De altfel se pot elimina tesiturile tesind complet entitatea de tip polyline cu raza zero » AUTOCAD-ul nu are nici o posibilitate pentru a distinge o tesitura de alta portiune rectilinie a unei polyline.

5.3.7. Comanda OFFSET ­ Segmente paralele si curbe (+3)

Comanda OFFSET construieste o entitate paralela cu alta existenta la o distanta specificata sau printr-un punct specificat. Pentru a construi o entitate paralela se introduce :

Command -- OFFSET

Offset distance or ThrougH <last>:

unde "last- este ultima specificatie data comenzii OFFSET» fie o distanta sau cuvintul "Through". Se poate introduce explicit o distanta precisa AUTOCAD-ului o distanta prin doua puncte sau introduce "Through- (sau doar "T") pentru a indica paralelismul printr-un punct care va fi precizat ulterior.

In continuare va fi formulata cererea :

Select object to offset :

Se puncteaza obiectul respectiv si se selecteaza. Nu se pot folosi pentru selectare metodele -- "Window" "Crossing- sau "Last selection". In functie de optiunea aleasa in cererea principala "Offset distance- sau "Through- va apare una dintre cererile urmatoare :

Side to offset:

ThrougH point:

Se raspunde cu un punct apartinind obiectului respectiv. Daca S-a specificat distanta "Offset distance" punctul indica numai partea logica a obiectului in care se va construi paralela.

In cazul specificarii "Through"¬ paralela va trece prin punctul specificat.

Un exemplu folosind metoda "ThrougH point- este ilustrat in --continuare.

fig. 5.36.

Dupa efectuarea operatiei cererea "Select object to offset- este reluata. Se poate apoi selecta alt obiect (cu acelasi "offset distance- sau "througH point" sau se poate tasta RETURN pentru a iesi in cererea principala de comenzi a AUTOCAD-ului. In cazul selectarii optiunii "offset distance- distanta specificata trebuie sa fie mai mare decit zero. Pentru o paralela la o entitate de tip polyline de o anumita latime distanta se masoara de la axa acesteia.

In cazul unei entitati de tip segment daca specificatiile rezultate pentru noul segment determina desenarea peste original mesajul :

Invalid througH point

este receptionat si comanda este ignorata. In cazul unui cerc sau a unui arc si a optiunii "offset distance" dar pozitia fata de obiect nu este definita (de exemplu o raza negativa) apare urmtorul mesaj :

No parallel at that offset

Daca se intentioneaza aplicarea comenzii OFFSET unor entitati diferite de segmente arce cercuri sau polyline-uri este afisat urmatorul mesaj :

Cannot offset that entity

Procesul de paralelism pentru polyline-uri este destul de complicat. Conceptul de paralela la o curba arbitrara nu este complet definit. Deseori exista mai multe curbe paralele la o curba data care trec prin acelasi punct.

Comanda OFFSET incearca sa aplice reguli rezonabile pentru a genera "cea mai buna- paralela cea dorita in general.

In cazul in care comanda OFFSET nu reuseste sa construiasca curba dorita trebuie utilizate comenzile PEDIT TRIM si EXTEND pentru a transforma curba rezultata conform doleantelor. Poate fi utila descompunerea entitatii de tip polyline originale in anumite portiuni pe care comanda OFFSET sa le proceseze separat. In cazul polyline-urilor cu latimi variabile¬ pot apare rezultate surprinzatoare. Se foloseste comanda PEDIT pentru corectiile necesare.

5.3.8. Comanda DIVIDE (+3)

Comanda DIVIDE permite divizarea unei entitati intr-un numar specificat de parti de lungime egala» punind marcatori de-a lungul obiectului in punctele de divizare. Ea este asemanatoare comenzii MEASURE (descrisa ulterior in acest capitol) cu exceptia ca MEASURE cere specificarea spatiului intre marcatori in locul numarului de parti.

Pentru divizarea unui obiect¬ se introduce :

Command -- DIVIDE

Select object to divide

Trebuie selectata o singura entitate de tip segment arc cerc sau polyline folosind selectarea prin punctare. Nu se poate folosi selectarea "Window"¬ "Last- sau "Crossing".

Daca obiectul selectat nu apartine unuia din tipurile mentionate mai sus se receptioneaza mesajul :

Cannot divide that entity

si comanda se va considera incheiata. In cazul selectarii unei entitati valide este afisata cererea :

<Number of segments>/Block:

Daca se introduce un numar intre ˛ si 32767 entitatile de tip punctat vor fi plasate de-a lungul obiectului pentru divizarea intr-un numar specificat de segmente egale.

Momentan¬ obiectul nu este divizat efectiv in parti separate. Entitatile de tip punct sint pur si simplu plasate de-a lungul lui. Divizarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este selectat de unghiul de rotire Snap curent. Divizarea polyline-urilor inchise incepe de la veriga initiala (prima care a fost desenata).

Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii DIVIDE pentru divizarea unei polyline in cinci parti egale. Variabila sistem PDMODE este selectata pe valoarea 3 pentru vizualizarea entitatilor punct.

fig. 5.37.

--Daca se raspunde cu "Block- sau numai "B"¬ la cererea "<Number of segments>/Block:"¬ AUTOCAD-ul va cere :

BlocS name to insert:

Trebuie raspunS cu numele unui BlocS definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un bloc in fisierul cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de "BLOCS ?-poate fi folosit. Odata introduS un nume de bloc valid¬ este afisata cererea :

Align blocS witH object ż <Y>

Daca se raspunde cu "Yes"¬ blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit segmentele sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat.

Daca se raspunde "No"¬ blocul va fi intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero. Dupa specificarea blocului¬ AUTOCAD-ul va cere :

Number of segmentS :

Dupa ce S-a raspunS la toate cererile¬ AUTOCAD-ul va diviza obiectul desenind entitatile punct sau blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.

Figurile care urmeaza ilustreaza un arc care va fi divizat in cinci parti egale folosind un bloc constituit dintr-o elipsa orientata vertical. Rezultatele sint ilustrate cu si fara orientarea blocului.

fig. 5.38.

5.3.9. Comanda MEASURE (+3)

Comanda MEASURE permite masurarea unei entitati plasind marcatori de-a lungul obiectului la intervale cu o distanta specificata. Aceasta este similara comenzii DIVIDE cu exceptia faptului ca DIVIDE calculeaza intervalul de divizare a entitatii in functie de numarul de parti egale introdus.

Pentru a masura un obiect se introduce :

Command -- MEASURE

Select object to measure

Trebuie selectata o entitate de tip segment arc cerc sau --polyline utilizind selectarea prin punctare. Nu se pot folosi metodele "Window" "Last- sau "Crossing".

Daca obiectul selectat nu apartine unuia dintre tipurile mentionate mai sus se receptioneaza mesajul :

Cannot measure that entity

si comanda se va termina . Punctarea unei entitati valide conduce la cererea :

<Segment length>/Block:

Daca se raspunde cu o distanta sau se precizeaza AUTOCAD-ului o anumita distanta prin specificarea a doua puncte¬ entitatea selectata va fi divizata in segmente cu lungimea specificata incepind de la extremitatea inchisa de punctul de selectare. In acest moment nu este impartit efectiv in parti separate. Entitatile de tip punct sint doar plasate de-a lungul lui.

Masurarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este selectat de unghiul de rotire Snap curent. Masurarea polyline- urilor inchise incepe de la veriga initiala (prima care a fost desenata).

Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii MEASURE pentru o distanta de divizare de 0,µ unitati in cazul unei entitati polyline. Variabila de sistem PDMODE este selectata pe valoarea 3 pentru vizualizarea entitatilor de tip punct.

fig. 5.39.

Daca se raspunde la cererea "<Segment length>/Block:- cu "Block- Sau numai "B- ¬ AUTOCAD-ul cere : BlocS name to insert:

Trebuie raspunS cu numele unui bloc definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un bloc in fisierul disc cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de "BLoc ?- poate fi folosit. Odata introduS un nume de bloc valid este afisata cererea :

Align blocS witH object ż <Y>

--Daca se raspunde cu "Yes" blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit segmentele sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat. Daca se raspunde¬ "No" blocul va fi intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero.

Dupa specificarea blocului AUTOCAD-ul va cere :

Segment length:

Dupa ce S-a raspunS la toate cererile AUTOCAD-ul va masura obiectul desenind entitatile punct sau blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.

5.4. Editarea polyline-urilor si blocurilor (+3)

Pachetul ADE-1 include comenzi pentru editarea polyline- urilor si pentru descompunerea polyline-urilor si blocurilor in partile lor componente. Aceste comenzi sint descrise in aceasta sectiune.

5.4.1. Comanda PEDIT

Comanda PEDIT permite editarea polyline-urilor in diferite moduri. Utilizind comanda PEDIT sint posibile :

-- modificarea intregii polyline pentru uniformizarea cu o noua latime

-- modificarea latimii si conicitatii unor segmente individuale ale polyline-urilor

-- inchiderea unei polyline deschise sau deschiderea uneia inchise

-- eliminarea tuturor buclelor si curbelor intre doua verigi

-- descompunerea unei polyline in doua polyline-uri

-- unirea oricarui numar de segmente¬ arce si polyline-uri continue intr-o singura polyline

-- mutarea unor verigi selectate ale unei polyline sau adaugarea de verigi noi

-- potrivirea unei curbe tuturor verigilor intr-o polyline cu specificarea optionala a tangentei cu fiecare veriga.

Pentru inceperea editarii unei polyline se introduce comanda PEDIT .

Command -- PEDIT:

Select polyline :

Se selecteaza o entitate simpla prin orice metoda de selectare a obiectelor. AUTOCAD-ul verifica daca aceasta entitate apartine respectivei polyine. Daca entitatea selectata este un segment sau un arc AUTOCAD-ul cere :

Entity selected iS not a polyline.

Do you want it to turn into one ?

Daca se raspunde cu "Y" obiectul va fi convertit intr-un segment individual polyline care se poate edita. Se poate utiliza --aceasta operatie la inceputul unirii segmentelor si arcelor intr-o polyline.

5.4.1.1. Operatii care afecteaza intreaga polyline

Dupa selectarea entitatii polylineAUTOCAD-ul afiseaza o cerere cu o lista a optiunilor comenzi PEDIT.

Close/Join/Width/Edit vertex/Fit curve/Decurve/Undo/eXit<X>:

("Close- va fi inlocuit cu "Open- daca in mod curent entitatea polyline este inchisa). Aceste optiuni permit modificarea intregii polyline in diferite moduri» optiunile sint descrise individual in continuare.

C (Close© ­ aceasta optiune creaza segmentul de inchidere al unui polyline¬ unind ultimul segment cu primul asa cum este ilustrat in figura care urmeaza :

fig. 5.40.

Daca un astfel de segment de inchidere a fost desenat entitatea polyline se considera "deschisa". Inchiderea unei astfel de polyline nu are un efect vizibil.

O (Open© ­ aceasta optiune elimina segmentul de inchidere al unei polyline. Daca S-a desenat efectiv un astfel de segment deschiderea entitatii polyline nu are un efect vizibil.

J (Join© ­ aceasta optiune gaseste segmentele arcele si alte polyline-uri care intilnesc respectiva polyline intr-o extremitate adaugindu-le acesteia. Aceasta optiune se poate folosi numai in cazul in care entitatea polyline initiala este deschisa. La selectarea optiunii "Join- AUTOCAD-ul cere :

Select objects:

si permite selectarea obiectelor preconizate pentru unirea cu entitatea polyline initiala. Aceasta insesi poate fi inclusa in selectare fara efecte rele.

Dupa alegerea obiectelor preconizate AUTOCAD-ul -- cerceteaza pentru a gasi segmentul arcul sau entitatea polyline a carei extremitate coincide cu una a celei initiale¬ adaugind obiectul respectiv. Procedeul se repeta cu noua extremitate pina cind cautarea este abandonata (fie pentru ca toate obiectele preconizate au fost incluse fie pentru ca unele nu intersecteaza entitatea polyline.

Pentru unire un obiect trebuie sa aiba o potrivire virtuala cu una dintre extremitatile entitatii polyline » AUTOCAD-ul nu foloseste ipoteze de extindere pentru obiectele apropiate. Daca un segment intersecteaza sfirsitul unei polyline in "T" el nu va fi unit. Daca doua segmente o intersecteaza in "Y" unul dintre ele va fi selectat in mod arbitrar si va fi unit.

Un exemplu este ilustrat in continuare :

fig. 5.41.

Daca este neclar care entitati sint unite cu entitatea polyline se pot intensifica in stralucire prin mijloace ale comenzii LIST descrisa ulterior in acest capitol. Cind se puncteaza o polyline toate segmentele acesteia sint intensificate in stralucire» se poate introduce CTRL C pentru evitarea unei liste curente.

× (Width© ­ aceasta optiune permite specificarea unei noi latimi uniforme pentru intreaga polyline. AUTOCAD-ul cere :

Enter new widtH for all segments:

Se poate introduce latimea de la tastatura sau se poate preciza prin desemnarea a doua puncte. Odata specificata latimea entitatea polyline este redesenata in mod corespunzator. Asa cum este ilustrat in figura urmatoare se poate folosi optiunea "Width- pentru eliminarea variatilor de latime.

fig. 5.42.

E (Edit ­ aceasta optiune permite selectarea unei verigi si vertex© utilizarea diferitelor metode de editare ale acesteia si a segmentelor care urmeaza. Detaliile referitoare la editarea verigilor sint cuprinse in sectiunea urmatoare.

F (Fit ­ aceasta optiune calculeaza o curba neta pentru curve© potrivirea cu toate verigile entitatii polyline¬ folosind orice directie de tangenta specificata. Curba este constituita din perechi de arce racordate care unesc fiecare pereche de verigi. AUTOCAD-ul insereaza verigi suplimentare pentru continuitate.

fig. 5.43.

In cazul in care curba rezultata nu este cea asteptata¬ se utilizeaza optiunea "Edit vertex- pentru redirectionarea tangentelor sau adaugarea de verigi (pentru o mai buna definire a curbei© si se incearca din nou.

D(Decurve©­ aceasta optiune elimina toate verigile suplimentare introduse de operatia "Fit curve- descrisa mai inainte si indreapta toate segmentele polyline. Orice informatie de tangenta asociata verigilor polyline este retinuta pentru utilizarea in urmatoarele cereri "Fit curve".

U (Undo© ­ aceasta optiune anuleaza cea mai recenta operatie de editare PEDIT. Prin repetarea acestei optiuni se poate ajunge pina la inceputul sesiunii PEDIT.

NOTA-- Daca PEDIT a fost inceputa prin convertirea unui segment sau unui arc intr-o polyline¬ optiunea "Undo"¬ nu va executa reconvertirea. Pentru aceasta trebuie iesit din PEDIT si trebuie folosita comanda

UNDO (sau U© descrisa ulterior in acest capitol.

X (eXit© ­ aceasta optiune iese din comanda PEDIT si se reintoarce in cererea de baza a AUTOCAD-ului "Command:". Aceasta optiune reprezinta raspunsul implicit pentru cererea principala PEDIT.

Dupa fiecare optiune PEDIT (alta decit "eXit"© completa cererea principala PEDIT se repeta astfel incit se pot efectua mai multe operatii de editare cu o singura invocare.

5.4.1.2. Editarea verigilor

La selectarea optiunii "Edit vertex"¬ AUTOCAD-ul marcheaza --prima veriga¬ desenind un "X- pe ecran. Daca S-a specificat o directie de tangente pentru aceasta veriga o sageata va fi desenata in directia respectiva. Apoi AUTOCAD-ul formuleaza o cerere noua cu suboptiuni de editare a verigilor.

Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/

Width/eXit <N>:

Se pot abrevia aceste sub-optiuni cu majusculele precizate in cerere. Cind operatia de selectare este completa¬ cererea se repeta pentru a permite editarea si a altor verigi. Fiecare sub- optiune este descrisa in continuare.

N (Next© and ­ aceste sub-optiuni¬ muta marcatorul "X- la P (Previous© veriga urmatoare respectiv la cea anterioara. Acestea nu inlantuie de la sfirsit la inceput intreaga polyline chiar daca aceasta este inchisa. Valoarea implicita pentru cererea de editare a verigilor este ultima dintre sub-optiuni aleasa. De aceea se poate muta veriga destinatie selectind o data "Next- sau "Previous- . Apoi tastind succesiv RETURN se poate ajunge la veriga dorita.

B (Break© ­ aceasta sub-optiune retine pozitia verigii pe care este situat "X"-ul si cere :

Next/Previous/Go/eXit<N>:

Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta veriga si introduce "Go". Aceasta va imparti entitatea polyline in doua parti la veriga sau verigile specificate. Toate segmentele sau verigile situate intre cele ˛ verigi specificate vor fi sterse. Daca una dintre verigile specificate este la sfirsitul entitatii polyline¬ va rezulta o polyline trunghiata. Daca amindoua verigile specificate sint la extremitati (sau daca este specificata numai o veriga intr-o extremitate© operatia BreaS este nevalidata.

Daca se doreste sa se renunte la operatia BreaS se introduce "X- (pentru "eXit". AUTOCAD-ul va abandona aceasta operatie revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".

Pentru exemplificare¬ figurile care urmeaza ilustreaza o polyline impartita de doua verigi marcate :

fig. 5.44.

NOTA-- Operatia BREAS asupra unei polyline inchise incepe prin deschiderea acesteia iar segmentul de inchidere este eliminat in mod automat.

I (Insert© ­ folosind sub-optiunea "Insert- se poate adauga o veriga noua entitatii polyline. AUTOCAD-ul cere :

Enter location of new vertex:

Noua veriga este adaugata in continuare celei curent marcate cu un "X". Figura care urmeaza ilustreaza adaugarea unei verigi noi. Inceputul entitatii polyline este in partea stinga :

fig. 5.45.

M (Move© ­ aceasta sub-optiune permite mutarea in alta pozitie a verigii curent marcate. AUTOCAD-ul cere :

Enter new location:

Veriga marcata curent cu un "X- este mutata in pozitia desemnata. Urmatoarele figuri ilustreaza aceasta :

fig. 5.46.

R (Regen© ­ aceasta sub-optiune regenereaza entitatea polyline. Se utilizeaza in corelatie cu sub- optiunea "Width"¬ descrisa ulterior.

S (Straighten© ­ aceasta sub-optiune salveaza pozitia verigii marcate cu "X- si cere :

Next/Previous/Go/eXit<N>:

Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta -- veriga si introduce "Go". Toate segmentele si verigile situate intre cele ˛ verigi specificate vor fi sterse fiind inlocuite cu o linie dreapta (un segment). Daca S-a specificat numai o veriga (introducind "Go- fara a muta marcatorul "X"© segmentul care urmeaza respectivei verigi va fi indreptat (daca este un arc). Daca se doreste renuntarea la operatie¬ se introduce "X- (pentru "eXit"). AUTOCAD-ul va renunta la operatia de indreptare revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".

In figura care urmeaza¬ au fost selectate doua verigi astfel incit segmentele dintre ele sint inlocuite cu o linie dreapta.

fig. 5.47.

Daca se doreste stergerea unui arc care uneste doua segmente ale unei polyline si extinderea celor doua segmente pina la intersectare¬ se utilizeaza comanda FILLET descrisa anterior in acest capitol.

T (Tangent© ­ aceasta sub-optiune permite precizarea unei directii de tangenta verigii curente (marcata cu "X")¬ pentru utilizarea ulterioara in aranjarea curbelor. AUTOCAD-ul cere :

Direction of tangent:

Se poate introduce unghiul de tangenta dorit de la tastatura sau se poate preciza un punct care sa indice directia in raport cu veriga curent marcata.

× (Width© ­ aceasta sub-optiune permite modificarea latimilor extremitatiilor pentru segmentul imediat urmator verigii marcate. (Daca sinteti nesigur care directie este inainte si care este inapoi sub-optiunile "Next- si "Previous- vor furniza informatiile necesare). De notat ca aceasta este diferita de optiunea "width- din cererea principala PEDIT¬ care selecteaza o latime uniforma pentru intreaga polyline.

AUTOCAD-ul cere :

-- Enter starting width<current>:

Enter ending widtH<current>:

Latimea de start implicita este latimea de inceput efectiva a segmentului. Latimea finala implicita este egala cu cea selectata pentru start. Segmentul nu este redesenat imediat dupa specificarea noii latimi. Daca se doreste vizualizarea segmentului se utilizeaza sub-optiunea "Regen".

X (eXit© ­ aceasta sub-optiune determina iesirea din editarea verigii si reintoarcerea in cererea principala PEDIT.

5.4.2. Comanda EXPLODE

Aceasta comanda inlocuieste legatura unui bloc in aceasta sau forme simple segmente si arce ale unei polyline. Cind un bloc este descompus¬ imaginea rezultata pe ecran este identica exceptind faptul ca tipul de linie si culoarea entitatilor pot fi modificate corespunzator.

Cind o entitate polyline este descompusa¬ orice latime asociata sau informatie de tangenta este descarcata» segmentele si arcele rezultate urmaresc axa entitatii polyline.

Dialogul comenzii este :

Command -- EXPLODE

Select blocS reference or polyline

Se poate selecta obiectul dorit cu oricare dintre metodele de selectare. Trebuie sa fiti sigur de o selectare corecta a obiectului¬ pentru ca probabil infatisarea acestuia nu se schimba ca rezultat al descompunerii. De exemplu¬ sa examinam figurile ilustrate in continuare. Originalul bloc sau polyline reprezinta un singur obiect¬ iar EXPLODE il descompune in entitati separate de tip segment si arc.

fig. 5.48.

EXPLODE sterge la o utilizare un singur nivel de grupare. De aceea daca un bloc contine o entitate polyline descompunerea acestuia expune entitatea polyline. Daca se doresc in continuare segmentele/arcele individuale se poate aplica EXPLODE entitatii --polyline. Blocurile introduse cu MINSERT si cele cu factori diferiti de selectare pe cele 1 axe¬ X¬ Y¬ Z¬ nu pot fi descompuse. Daca un bloc cu atribute este descompus¬ atributele sale sint sterse¬ dar definirea atributelor cu care acestea au fost create reapare.

Valorile atributelor precum si orice modificare facuta cu ATTEDIT sint pierdute.

In momentul in care o polyline este descompusa entitatile de tip segment si arc care rezulta sint plasate in acelasi strat si cu aceeasi culoare si acelasi tip de linie ca ale entitatii polyline. Daca unul dintre segmentele entitatii polyline are latimea diferita de zero sau are specificatii de tangenta pentru curbe la completarea comenzii EXPLODE va apare un mesaj de forma urmatoare :

Exploding thiS polyline haS lost (width/tangent)information

The UNDO command will restore it.

Daca latimea sau informatia de tangenta sint necesare» se utilizeaza comenzile U sau UNDO pentru restaurarea entitatii polyline.

5.5. Revenirea la ceea ce s-a facut

AUTOCAD-ul permite intoarcerea paS cu paS in orice punct anterior in editarea sesiunii¬ utilizind comenzile U¬ REDO si UNDO. Explcit sint posibile urmatoarele :

-- refacerea comenzii anterioare

-- refacerea oricarui numar de comenzi precedente

-- anularea efectului unui UNDO cu un paS mai departe

-- marcarea (punct de verificare© in desen¬ inainte de a incerca ceva periculos¬ si intoarcerea oricind la aceasta stare

-- tratarea unui grup de comenzi ca pe una singura si anularea grupului cu un singur UNDO

-- determina ca orice meniu de selectare¬ oricit ar fi de complicat sa fie tratat ca o singura comanda¬ astfel incit sa poata fi anulat cu un singur UNDO

-- renuntarea la facilitatiile UNDO¬ pentru a salva spatiul disc.

Facilitatile Undo pot utiliza mult spatiu disc in timpul editarii. Chiar daca acest spatiu este eliberat la terminarea sesiunii de editare¬ poate apare necesitatea renuntarii la acestea in sistemele bazate pe unitati de floppy-disc.

5.5.1. Comanda U

Comanda U determina ca cea mai recenta operatie sa fie refacuta. (In sensul ca se revine la starea dinaintea actiunii ei). Numele comenzii care se reface va fi afisat. Se poate introduce comanda U in mod repetat pina cind desenul ajunge in --starea initiala (starea in care se gasea la inceputul sesiunii de editare).

De exemplu¬ daca cea mai recenta comanda a fost MOVE dialogul comenzii U devine :

Command -- U

MOVE

In cele mai multe cazuri efectul comenzii U este evident. In acest exemplu obiectele supuse actiunii comenzii MOVE¬ vor fi mutate in pozitiile initiale. Dupa o comanda CIRCLE comanda U determina disparitia cercului asa cum face si "ERASE Last"dar OOPS nu va restaura cercul. Dupa o comanda BLOCK¬ U¬ nu numai ca restaureaza entitatile definitorii pe ecran dar va sterge definitia blocului care a fost creat.

Citeva comenzi nu au nici un efect la inversare» de exemplu comanda PLOT. In astfel de cazuri¬ AUTOCAD-ul va afisa doar numele comenzii.

Comanda U este echivalenta comenzii "UNDO". Comanda UNDO mai are citeva optiuni si este descrisa ulterior in aceasta sectiune.

5.5.2. Comanda REDO

Daca se introduce REDO imediat dupa o comanda care reface ceva (U¬ "UNDO"¬ UNDO nnn")¬ aceasta va reface UNDO:

Command -- REDO

Un UNDO dupa REDO va reda originalul UNDO.

UNDO 5

<Rats,that'S too many>

REDO

UNDO 3

<Golly,that'S still too many>

REDO

U

U

5.5.3. Comanda UNDO

Comanda UNDO permite refacerea mai multor comenzi in acelasi timp si aplicarea unor operatii speciale¬ ca de exemplu marcarea unui punct de reintoarcere daca lucrurile merg rau .

Command -- UNDO

Auto/back/Control/End/Group/Mark/<Number>:

Este posibila o cerere mai scurta» a se vedea in continuare subcomanda Control . Daca se raspunde cu un numar¬ acesta reprezinta numarul operatiei precedente care va fi refacuta. Efectul este acelasi cu cel al introducerii de multiple comenzi U cu exceptia ca se evita anumite regenerari ale desenului. --Optiunile UNDO sau subcomenzile sint descrise in continuare.

5.5.3.1. Suboptiunile MarS si Back

Subcomanda MarS realizeaza o marcare in informatia UNDO la care se poate ulterior opera o reintoarcere cu ajutorul comenzii Back. Subcomanda BacS va aduce desenul in starea in care a fost in momentul introducerii celei mai recente subcomenzi Mark. Aceasta subcomanda se poate introduce de cite ori se doreste¬ pentru a ajunge la oricare marcare cu Mark. Daca nu exista nici o marcare precedenta subcomanda va afisa :

ThiS will undo everything OS?<Y>

Daca se raspunde cu "Y- (raspunS implicit)¬ tot cea ce a fost introduS de la intrarea in Editorul de desenare va fi eliminat. Daca se raspunde cu "N- ¬ subcomanda BacS va fi ignorata. Subcomanda BacS sterge marcarea facuta cu MarS in momentul in care o intilneste » urmatoarea comanda U sau UNDO va sari peste locul marcat cu Mark.

5.5.3.2. Suboptiunile Group si End

Subcomenzile Group si End determina tratarea unitara a unui grup de comenzi (ca o singura comanda© pentru scopurile preconizate de U sau UNDO.

De exemplu :

LINE <etc.>

UNDO GROUP

CIRCLE <etc.>

ARC <etc.>

UNDO END

TEXT <etc.>

U

U

U

Primul U sterge textul» al doilea sterge arcul si cercul» al treilea sterge segmentul.

Daca se introduce "UNDO Group- in timp ce un grup este deja activ¬ acesta va avea acelasi efect ca "UNDO End- ¬ "UNDO Group". Deci¬ grupul de comenzi curent va fi terminat si va incepe unul nou.

"UNDO Group- nu este valida in cazurile in care optiunile None sau One sint in efect (a se vedea in continuare). Dupa introducerea unui "UNDO Group- care n-a fost inca imperecheat cu "UNDO End"¬ comanda U va afecta numai o comanda¬ dar nu va trece de punctul unde "UNDO Group- a fost introdus. Pentru a trece mai departe trebuie mai intii introduS "UNDO End- pentru completarea --grupului. Aceleasi considerente se aplica la "UNDO nnn".

Urmeaza un exemplu de utilizare a comenzii U cu un grup de comenzi :

LINE <etc.>

UNDO GROUP

CIRCLE <etc.>

SOLID <etc.>

U

ARC <etc.>

UNDO END

TEXT <etc.>

U

U

U

Primul U sterge solidul¬ lasind cercul nemodificat» in rest lucrurile decurg ca in exemplul anterior.

Cind operatiile sint inversate ca parte a unui grup AUTOCAD-ul va afisa doar numele "GROUP- si nu va preciza numele fiecarei operatii.

Este important de mentionat distinctia dintre Group/End si Mark/Back. Un grup (Group© odata terminat (End© este intotdeauna tratat ca o operatie individuala indivizibila. De aceea o marcare cu MarS in interiorul unui grup va fi anulata la terminarea grupului¬ functionind normal pina in acest moment. Exemplu :

UNDO Mark

LINE <etc.>

UNDO GROUP

CIRCLE <etc.>

UNDO Mark

UNDO Mark

UNDO Mark

SOLID

UNDO BacS (1)

ARC <etc.>

UNDO END

TEXT <etc.>

UNDO BACS (2)

Primul "UNDO Back- va sterge solidul¬ oprindu-se la ultimul Mark. Al doilea "UNDO Back- va sterge totul (pina la primul Mark© deoarece ceilalti marcatori care intervin sint acum ascunsi in grup.

5.5.3.3. Suboptiunea AUTO

Suboptiunea AUTO cere "ON/OFF". Cind "UNDO Auto- este ON orice rubrica selectata din meniu oricit ar fi de complicata va fi tratata ca o singura comanda reversibila printr-un singur U.

UNDO Auto opereaza prin inserarea unui UNDO Group la inceputul --fiecarei rubrici meniu (daca nu este deja activa o rubrica) si a unui UNDO End dupa iesirea din rubrica meniu» pentru mai multe informatii ¬ a se vedea aceste subcomenzi. UNDO Auto nu este valida in cazul in care extensia UNDO este descarcata cu subcomanda Control (a se vedea in continuare).

5.5.3.4. Suboptiunea Control

Subcomanda "UNDO Control- permite limitarea facilitatilor UNDO sau descarcarea lor completa. Este afisata urmatoarea cerere:

All/None/One<All>:

Optiunile sint descrise in continuare :

All ­ aceasta optiune descarca extensia UNDO in totalitate.

None ­ aceasta descarca comenzile U si UNDO in intregime. Orice informatie UNDO salvata anterior in cursul sesiunii de editare este descarcata. Spatiul de pe disc astfel eliberat poate evita conditia "disS almost full".

One ­ acest raspunS limiteaza comenzile U si UNDO la o singura operatie. Aceasta va solicita spatiu disc redus¬ pastrindu-se o parte insemnata din puterea facilitatilor UNDO. La fel ca si optiunea "None"¬ "One- va elibera imediat orice spatiu pe disc care pastreaza informatie curenta UNDO.

Subcomenzile Group¬ Mark¬ si Auto nu sint permise cind None sau One sint in efect. De altfel cind UNDO este introduS cu "One- pe ON¬ cererea este redusa la :

Control/<1>:

pentru a indica numai posibilitatea subcomenzii Control sau un singur paS UNDO. Daca se introduce UNDO in timp ce modul "None- este On¬ subcomanda Control este asumata si cererea :

All/None/One<All>:

apare imediat.

5.5.4. Note si conexiuni

Urmatoarele comenzi nu au nici un efect la inversare :AREA¬ DBLIST¬ DELAY¬ DIST¬ DXFOUT¬ END¬ FILES¬ HELP¬ ID¬ IGESOUT¬ LIST¬ MSLIDE¬ QUIT¬ RESUME¬ RSCRIPT¬ SAVE¬ SCRIPT¬ STATUS si WBLOCK.

Fisierul UNDO este resetat (gol© la reintoarcerea la o comanda PLOT sau PRPLOT. Comenzile care schimba modurile de operare (GRID¬ UNITS¬ ORTHO¬ SNAP¬ etc.© pot fi inversate¬ desi efectul nu poate fi vizibil. Aceasta este una dintre ratiunile pentru care numele comenzii este afisat la inversare.

Imediat dupa o comanda ERASE¬ OOPS sau UNDO vor restaura --obiectele sterse. OOPS poate insa sa fie introduS in orice moment ulterior (numai sa nu mai existe alta actiune de stergere)¬ in timp ce UNDO opereaza strict in secventa opusa. Dupa o comanda BLOCK¬ OOPS si UNDO au efecte foarte diferite -- amindoua determina refacerea entitatilor sterse dar UNDO va sterge si noua definitie a blocului.

Un UNDO multiplu (Back¬ nnn sau inversarea unui grup© va determina daca este necesar o regenerare sau redesenare. Aceasta se intimpla la finalul lui UNDO» deci "UNDO 5- va determina cel mai mult o regenerare¬ in timp ce "UUUUU- poate determina µ astfel de regenerari.

Anumite comenzi (LINE sau DIM¬ de exemplu© au propriile lor subcomenzi "Undo". Acestea fac un singur paS la o singura apelare. De obicei¬ dupa terminarea unei astfel de comezi¬ "U- va sterge intreaga comanda . Exemplu :

Command - LINE

From point -- (se deseneaza ¸ segmente)

To point -- U

To point -- U

To point -- U

Cele trei subcomenzi U vor sterge succesiv ultimele 1 sgmente¬ neafectind µ segmente . In continure¬ se introduce :

To point. RETURN

Command -- U

Acest U va sterge toate cele µ segmente ramase. Daca nu se dorea acest lucru¬ se utilizeaza REDO pentru restaurarea lor.

Daca o comanda PEDIT a inceput prin convertirea unui segment sau a unui arc intr-o polyline¬ subcomenzile "UNDO- apartinind acesteia¬ nu vor executa reconversia. Pentru aceasta se iese din PEDIT si se executa comanda U.

5.6. Comenzi de informare

Aceste comenzi sint utilizate pentru furnizarea informatiilor referitoare la entitati.

5.6.1. Comanda LIST

Comanda LIST permite examinarea datelor stocate pentru o anumita entitate. Formatul comenzii este :

Command - LIST

Select objects-- (obiecte supuse listarii)

Informatiile afisate depind de tipul entitatii dar tipul entitatii pozitia in desen si stratul in care a fost desenata sint intotdeauna listate . Informatiile suplimentare deriva din parametrii de baza.

Raportul asupra unei entitati de tip segment de exemplu --include nu numai coordonatele extremitatilor dar si lungimea unghiul de inclinare diferenta coordonatelor extremitatilor (DX,DY). Cercurile sint definite si descrise de centru si raza dar raportul asupra lor include si aria si lungimea circumferintei.

Pentru polyline-uri LIST afiseaza coordonatele si directia tangenta (daca exista© pentru fiecare veriga. In cazul unei polyline inchise LIST precizeaza aria exacta si perimetrul. In cazul unei polyline deschise LIST raporteaza lungimea acestuia. De asemenea presupune ca punctele de inceput si de sfirsit sint unite cu o linie dreapta calculind aria astfel obtinuta. Pentru polyline-urile cu anumita latime toate calculele se fac raportat la axa de simetrie¬ neglijindu-se latimea.

Uneori informatiile listate nu incap pe un singur ecran. In sistemele MS-DOS/PC-DOS se poate utiliza CTRL S pentru oprirea temporara a afisarii» se continua apasind orice tasta.

De asemenea se poate utiliza tasta de control "printer echo- descrisa in capitolul ˛ pentru listarea la imprimanta sistemului (a oricarui text negrafic afisat pe ecran de catre AUTOCAD). In sistemul UNIX¬ metodele de oprire si de continuare a afisarii pe ecran pot defini » a se vedea AUTOCAD Instalation/Performance Guide.

Daca se selecteaza multe entitati sau o polyline lunga afisarea LIST poate fi destul de intinsa. Se poate utiliza CTRL C pentru abandonarea listingului si reintoarcerea la cererea :

Command:

Variabilele sistem AREA si PERIMETER retin aria si perimetrul (sau circumferinta© ultimei polyline (sau cerc© listate. Aceste valori pot fi accesate cu ajutorul comenzii SETVAR si a AutoLISP- ului.

5.6.2. Comanda DBLIST

Comanda DBLIST listeaza informatii despre oricare entitate din desen si despre primele utilizari in exercitii de invatare si depanare. Formatul este :

Command -- DBLIST:

Deoarece aceasta comanda poate dura un timp indelungat in cazul in care fisierul desen contine multe entitati se poate renunta si se poate reveni la cererea principala de comenzi introducind CTRL C. Asa cum S-a mentionat in cazul comenzii LIST se pot utiliza testele de control pentru oprirea si continuarea afisarii pe ecran sau pentru listarea la imprimanta.

5.6.3. Comanda DIST

Comanda DIST masoara distanta si unghiul intre ˛ puncte desemnate si afiseaza distanta in unitati de desenare. Daca AUTOCAD-ul include pachetul ADE-1 rezultatul este afisat --folosind formatul curent de afisare (a se vedea comanda UNITS in capitolul 3).

Command :DIST

First point -- (punct)

Second point -- (punct)

Distance=<distanta calculataľ Angle <unghi>

Delta X=<DXľ Delta Y=<Dy>

Ca o conventie suplimentara daca se introduce un singur numar zecimal in raspunsul la "First point:" DIST afiseaza acest numar in formatul selectat prin cea mai recenta comanda UNITS.

Distanta calculata de comanda DIST este retinuta de variabila sistem DISTANCE accesibila prin comanda SETVAR sau AutoLISP.

5.6.4. Comanda ID

Comanda ID (identificare© permite precizarea unui punct in desen si furnizarea acestuia in coordonatele desenului .

Command -- ID point-- (punctul pentru care se afiseaza)

X=<coordonata Xľ Y=<coordonata Yľ Z=<inaltimea curenta>

In mod alternativ se poate specifica punctul in coordonate numerice» AUTOCAD-ul deseneaza un mic blip pentru a arata pozitia punctului pe ecran¬ daca BLIPMODE nu a fost comutat pe off. Blip-ul dispare la redesenarea ecranului.

5.6.5. Comanda AREA

Comanda AREA permite specificarea unui numar de puncte care inchid o portiune din desen. Ulterior¬ AUTOCAD-ul calculeaza aria si perimetrul portiunii inchise. Formatul comenzii este :

Command -- AREA

First point -- (punct)

Next point -- (punct)

Next point -- (punct© and so no ¬ finally

Next point -- RETURN

Area =<aria calculata>¬ Perimeter<perimetru>

Portiunea se considera inchisa prin unirea ultimului punct precizat cu primul. Poligonul format de punctele specificate poate sa nu fie convex.

Aria si perimetrul calculate cu ajutorul comenzii AREA sint retinute de variabile sistem AREA si PERIMETER¬ accesibile prin comanda SETVAR sau AutoLISP.