AUTOCAD
COMENZI UTILITARE
Descrierea detaliata a comenzilor AUTOCAD-ului incepe in acest capitol. In general s-a evitat descrierea utilizarii si a efectelor comenzilor in spatiul tridimensional (modul 3D)» informatii complete referitoare la modul 3D (extensia ADE-1) "3D Level 1 s-au aminat pina in capitolul 1´ pentru evitarea unei complexitati inutile a manualului.
Acest capitol descrie in amanunt acele comenzi care controleaza functiile de baza ala AUTOCAD-ului Daca o comanda afecteaza anumite variabile ale sistemului AUTOCAD¬ acestea sint mentionate in descrierea comenzii .
3.1 Comanda HELP Asistenta utilizator
Se poate utiliza comanda HELP (sau "?" pentru furnizarea unei liste cu comenzile AUTOCAD-ului¬ in cazul in care s-a uitat denumirea unei anumite comenzi Lista contine de asemenea multiple moduri ale formatelor de introducere Este astfel posibila o incursiune rapida si informarea asupra posibilitatilor unei anumite comenzi CinD este introdusa o comanda gresita¬ AUTOCAD-ul afiseaza un mesaę prin care este reamintita disponibilitatea si facilitatea HELP.
Formatul comenzii HELP este urmatorul :
CommanD s HELP (sau ?) CommanD name (RETURN for list):
Daca se doreste doar listarea comenzilor AUTOCAD-ului se tasteaza blanc sau RETURN in raspunsul la cererea "CommanD name" Pentru a obtine informatii detaliate referitoare asupra comenzii ZOOM trebuie introdus :
CommanD s HELP
CommanD name (RETURN for list)s ZO 747d31h OM
In cazul in care informatia nu incape pe un singur ecran AUTOCAD face o pauza si afiseaza :
Press RETURN for further help.
Pentru continuarea textului HELP se tasteaza RETURN Pentru abandonarea comenzii HELP in acest moment¬ se tasteaza CTRL C.
Se poate apela HELP chiar in mijlocul altei comenzi In aceasta situatie se introduce 'HELP sau 'ż (apostroful initial este obligatoriu)¬ ca raspuns la orice cerere cu exceptia celor care se refera la siruri de tiP text HELP-ul pentru comanda curenta este afisat si apoi comanda se reia (Pentru sistemele "single-screen"¬ HELP comuta in modul text ecran¬ asa incit trebuie apasata tasta F± 'FLIP SCREN§ pentru reluarea introducerii datelor.)
Sistemul mesajelor de informare HELP este continut intr-un fisier suplimentar furnizat cu AUTOCAD software Se poate modifica acest fisier pentru a include informatii suplimentare pe care le doriti sa fie furnizate de comanda HELP Pentru aceasta anaxa  ofera detalii corespunzatoare .
3.2 Iesirea din Editorul de desenare
CinD se creaza un desen nou sau cinD se prelucreaza un desen deja existent¬ se utilizeaza Editorul de Desenare al ATOCAD-ului In momentul in care se termina editarea unui desen este necesara iesirea din Editorul de Desenare si reintoarcerea in meniul principal (Main Menu)» cu asigurarea ca schimbarile afectate au fost salvate pe disc Bineinteles¬ probabil ca uneori nu se doreste salvarea noului desen¬ asa incit se impune renuntarea la aceasta actiune.
3.2.1 Comanda END CommanDs END
Comanda END executa reintoarcerea in meniul principal si salveaza fisierul desen Versiunea anterioara a desenului va avea extensia modificata din ".dwg in ".bak (fisierul anterior cu extensia ".bak va fi sters) Ultima versiune a desenului devine noul fisier ".dwg"¬ care ulterior poate fi prelucrat cu AUTOCAD- ul.
3.2.2 Comanda QUIT CommanD s QUIT
Comanda QUIT executa reintoarcerea in meniul principal dar nu salveaza fisierul desen Utilizarea ei se impune in cazurile in care se incarca desene si nu se produc modificari asupra lor sau cinD se produc greseli in desenare si se doreste renuntarea la noile modificari Deoarece o accidentala comanda QUIT poate cauza pierderea intregii sesiuni de lucru AUTOCAD-ul intreaba :
Really want to discarD all changes to drawing?
Se raspunde cu "Yes sau "Y pentru renuntarea la sesiune Dupa o comanda QUIT¬ este afisat meniul principal» fisierul desen cu extensia ".dwg ramine nemodificat Orice fisier anterior cu extensia ".bak ramine¬ de asemenea¬ nemodificat.
3.3 Comanda SAVE Salvare fara Iesire
Asa cum s-a mentionat¬ utilizarea comenzii END produce salvarea noii versiuni cu modificarile aduse¬ a desenului Aceasta comanda insa¬ determina iesirea din Editorul de Desenare si reintoarcerea in meniul principal Uneori¬ este necesara salvarea periodica¬ fara iesirea din Editorul de Desenare¬ pentru asigurarea impotriva unor intreruperi accidentale Este posibila aceasta cu ajutorul comenzii SAVE:
CommanD s SAVE File name <current>s (nume)
SAVE este similara comenzii END in modul de salvare a fisierelor desen¬ cu deosebirea ca se ramine in Editorul de Desenare pentru continuarea editarii Fisierul curent de iesire este cel implicit¬ dar se poate optional specifica orice alt fisier Extensia nu se specifica de obicei» este implicit ".dwg".
Daca fisierul de iesire este cel implicit (curent)¬ fisierul cu extensia ".bak este ciclat la fiecare folosire a comenzii SAVE¬ si inca o data in final cu END De aceea,dupa incheierea sesiunii de lucru cu END¬ dupa ce s-a folosit cel putin o data comanda SAVE¬ sau daca se utilizeaza de mai multe ori SAVE¬ desenul original (cel existent la intrarea in editare nu v-a mai fi in fisierul anterior ".bak" In cazul in care se specifica drept fisier de iesire un desen al carui nume exista¬ AUTOCAD afiseaza mesajul :
A drawing with this name already exists.
Do you want to replace itż <N>
Se introduce "Y pentru suprascrierea informatiei in fisierul desen (fara a crea un fisier anterior ".bak")» se introduce "N sau un raspuns nul pentru renuntarea la comanda SAVE¬ lasinD fisierul neschimbat.
3.4 Comanda STATUS
Sint multe valori implicite¬ moduri de lucru si extensii folosite de AUTOCAD Comanda STATUS produce un raport al starii curente dupa cum urmeaza :
CommanD s STATUS
4ą entities in SAMPLE
Limits are Xs 0.0000 11.0000 (Off)
Ys 0.0000 8.5000
Drawing uses Xs 3.1250 12.5000 *s Over
Ys 1.3333 7.4500
Display shows Xs 2.0000 7.3333
Ys 4.0000 8.0000
Insertion base is Xs 5.0000 Y: 6.0000 Zs 0.0000
SnaP resolution is Xs 0.2500 Ys 0.2500
GriD spacing is Xs 0.500° Ys 0.5000
Current layer: FOU..DATION
Current color: BYLAYER - ± (red)
Current linetyle: CONTINUOUS
Current elevation: 0.0000 thicknesss 0.0000
Axis off Fill on GriD on Ortho off Qtext off SnaP off
Tablet off
Object snaP modess Endpoint¬ Midpoint
Free RAMs 13281 bytes Free disks 86758´ bytes
I/O page spaces 124ë bytes ExtendeD I/O page spaces 102´ bytes
O parte din acesti parametrii (de ex limitele desenului si displayului au fost deja descrisi Altii mentioneaza caracteristici inca nementionate ale AUTOCAD-ului» este totusi utila si instructiva cunoasterea afisarii STATUS in acest moment Daca AUTOCAD-ul D-voastra contine extensia ADE-1¬ toate coordonatele si distantele sint afisate conform celor specificate prin cea mai recenta comanda UNITS (descrisa ulterior in acest capitol).
Specificatia "(Off) in "Limits are precizeaza ca nu se face validarea limitelor Specificatia "*s Over in "Drawing uses precizeaza ca desenul se intinde in afara limitelor de desenare Rubricile referitoare la extensiile ADE-± sau ADE-˛ (de ex "Obiect snaP modes" sint afisate numai daca acestea exista in AUTOCAD Ultimele doua linii din raportul STATUS apar numai in sisteme care ruleaza suâ MS-DOS/PC-DOS "Free RAM si "I/O page space informeaza asupra dimensiunii memoriei disponibile AUTOCAD-ului pentru pastrarea temporara "Free disë precizeaza memoria ramasa pe disc pentru fisierele desen.
3.5 Comanda LIMITS
Folosirea comenzii LIMITS permite indicarea limitelor desenului (granitelor si controlul verificarii acestora Sint indeplinite 1 functii:
1 CinD este realizata validarea limitelor¬ se specifica domeniul coordonatelor care se pot introduce fara a receptiona o eroare de depasire a limitelor.
2 Delimiteaza portiunea din desen acoperita de grila vizibila (v comanda GRID cap.8).
3 Este unul din factorii care determina portiunea din desen afisata de comanda ZOOM A± (cap.6).
Cu exceptia posibilei modificari a portiunii din ecran acoperita de grila¬ comanda LIMITS nu afecteaza starea curenta a ecranului Formatul comenzii este :
CommanD s LIMITS
ON/OFF/<Lower left corner>/<valoare curenta>:
Se poate raspunde cu:
ON se comuta validarea limitelor pe ON¬ retinindu-se valorile implicite ale limitelor Incercarea de a introduce puncte in afara limitelor este respinsa (desi¬ o entitate¬ de ex un cerc poate porni din interiorul limitelor si se poate extinde in afara lor) Validarea limitelor reprezinta un ajutor in evitarea desenarii in afara ecranului.
OFF comuta validarea limitelor pe OFF (este inhibata)¬ dar se retin valorile limitelor¬ pentru o ulterioara comutare pe ON. Un punct specifica o noua valoare pentru coltul din stinga jos si urmeaza o cerere pentru coltul din dreapta sus.
RETURN retine valoarea curenta pentru coltul din stinga jos si urmeaza o cerere pentru coltul din dreapta sus Un nou RETURN ¬ retine valoarea curenta si pentru acest colt. In momentul in care se incepe un desen nou¬ limitele de desenare initiale si validare on/off a acestora sint implicit corespunzatoare structurii prototipului de desenare Pe parcursul procesului de editare¬ in orice moment¬ se poate folosi comanda LIMITS pentru modificari optionale De exemplu¬ daca se doreste schimbarea limitelor din °-1° pe axele X si Y¬ in ´-· pe X si °- 1´ pe Y se poate utiliza comanda :
CommanD s LIMITS
ON/OFFŻ <Lower left cornerľ <0.0000,0.0000>s 4.0
Upper right corner <10.0000,10.0000>s 7,14
De mentionat ca nu este neaparat necesar ca punctul limita (coltul)¬ din stinga jos sa fie (0,0)» se poate opta pentru orice valori¬ inclusiv negative.
Comanda LIMITS afecteaza variabilele sistem LIMCHECK¬ LIMMIN si LIMMAX.
3.6 Comanda UNITS Format Control (+1)
In acest manual¬ in toate exemplele¬ coordonatele¬ distantele si unghiurile folosesc notatia normala zecimala Uneori¬ in anumite discipline¬ sint necesare¬ alte sisteme de notare Precizia valorilor afisate poate fi selectata optional Extensia ADE-± dispune de comanda UNITS.
3.6.1 Selectarea formatului coordonatelor
In momentul in care se incepe un desen nou¬ formatul de afisare si precizia sint implicit corespunzatoare structurii prototipului de desenare Se poate utiliza comanda UNITS pentru modificarea optionala a acestor valori in timpul desenarii.
CommanD s UNITS
Urmatorul meniu este afisat :
System of units:
1 Scientific
2 Decimal
3 Engineering
4 Architectural
Enter choise¬ ± to ´ <implicit>
Se poate selecta formatul coordonatelor/distantelor dorit Valoarea implicita este cea curenta TastinD RETURN se retine aceasta valoare Pentru ilustrarea diferitelor formate de iesire este exemplificata o distanta de 15.µ unitati de desenare in fiecare format :
Scientific: 1.55E+1
Decimal: 15.50
Engineering: 1'-3.50"
Architectural: 1'-1 1/2"
De mentionat ca formatele "Engineering si "Architectural determina afisarea in "picioare si "inchi (ca unitati de masura)» se presupune unitatea de desenare de ± inch.
Formatul fiinD selectat¬ AUTOCAD-ul cere precizia Cererea formulata depinde de formatul selectat Pentru formatele 1,˛ sau 3¬ cererea este :
Number of digits to right of decimal point (° to 8 <implicit>:
si trebuie introdusa valoarea dorita sau RETURN pentru valoarea implicita Pentru formatul ´ (architectural)¬ cererea este:
Denominator of smallest fraction to display
(1,2,4,8,16,3˛ sau 64 <implicit>
si trebuie introdusa valoarea dorita sau RETURN pentru valoarea implicita.
3.6.2 Selectarea formatului de unghi
Dupa selectarea formatului si preciziei coordonatelor si distantelor¬ comanda UNITS trece la unghiuri si prezinta urmatorul meniu:
System of angle measure:
1 Decimal degrees
2 Degrees/minutes/seconds
3 Grads
4 Radians
5 Surveyor's units
Enter choise¬ ± to µ <implicit>:
Se selecteaza formatul dorit Formatul implicit se poate retine tastinD RETURN Pentru cele mai multe tipuri de calculatoare¬ seturie de caractere nu contin simboluri speciale pentru unitatile de masura ale unghiurilor AUTOCAD-ul foloseste urmatoarele conventiis gradele zecimale sint afisate prin valori zecimale¬ gradele centesimale sint urmate de litera "g ¬ radianii sint urmati de litera "r" Gradele/minutele/secundele sint afisate suâ forma: 123d45'56.7" unde D ˝ grade § ˝ minute ˝ secunde
Pentru ilustrarea diferitelor formate de afisare ale ungiurilor¬ se exemplifica un unghi de 42.µ grade zecimale :
Decimal degrees 42.5
Degrees/minutes/seconds 42d30'0.00"
Grads 47.2222g
Radians 0.7418r
Surveyor's units N 47d30'0"E
Formatul "Surveyor's units necesita unele explicatii Selectarea acestui format determina reprezentarea unghiurilor in unitati polare Un unghi polar este afisat in forma urmatoare :
<N/Sľ <unghiľ <E/W>
unde <N/Sľ este NorD sau Sud,iar <E/Wľ este Est sau Vest.
Unghiul ("<angle>" este afisat in grade/minute/secunde si indica departarea Est/Vest¬ relativ la directia Nord/Sud Unghiul este intotdeauna mai mic de 9° grade Daca unghiul este pe directia polului¬ se afiseaza litera corespunzatoare acestuia Spre exemplificare:
0 grade ˝ E
45 grade ˝ N 45d0'0 E
90 grade ˝ N
135 grade ˝ N 45d0'0 W
180 grade ˝ W
225 grade ˝ S 45d0'0 W
270 grade ˝ S
315 grade ˝ S 45d0'0 E
207.µ grade ˝ S 67d30'0 W
Formatul unghiului fiinD specificat¬ AUTOCAD permite selectarea preciziei de afisare a acestuia Cererea este :
Number of fractional places for display of angles (° to 8 <implicit>:
Selectare formatului grade/minute/secunde determina afisarea suâ forma :
Decimal places Display Example
0 Degrees only 159d
1-2 Degrees ¦ minutes 159d10'
3-4 Degrees¬ minutes¬ 159d10'12"
¦ seconds
5-8 Fractional seconds; 159d10'12.326"
1-´ decimal places
3.6.3 Reprezentarea alternativa a unghiurilor
Dupa selectarea formatului de editare a unghiurilor se formuleaza cererea :
Direction for angle ° :
East
North 1˛ o'clock ˝ 90
West ą o'clock ˝ 180
South o'clock ˝ 270
Enter direction for angle ° <current>:
Marimea unghiurilor afisate in cerere va fi editata in formatul selectat» <currentľ este ultima valoare selectata pentru directia unghiului 0¬ fiinD retinuta prin apasarea tastei RETURN.
In moD normal¬ AUTOCAD considera ° grade la
dreapta¬ ("Est ¬ sau "
De retinut ca¬ la raspunsul la aceasta cerere¬ trebuie formulat cu una dintre valorile afisate in modul implicit» ° corespunde directiei "east" Se poate comuta in ecran grafic si precizia AUTOCAD-ului cu ajutorul cursorului directia unghiului 0¬prin specificarea a ˛ puncte Daca se selecteaza pentru unghiul 0¬ directia 0¬ aceasta corespunde modului implicit Acest moD este folosit in toate exemplele acestui manual Dupa selectarea directiei unghiul 0¬ se formuleaza cererea :
Do you want angles measureD clocwiseż <current>
Daca se raspunde cu "N (modul implicit pentru desenele noi)¬ AUTOCAD-ul masoara unghiurile in sens invers acelor de ceasornic¬ relativ la directia stabilita anterior Acesta este modul implicit¬ folosit in toate exemplele acestui manual Daca se raspunde cu "Y ¬ AUTOCAD-ul masoara unghiurile in sensul acelor de ceasornic.
Directia unghiului ° in sensul de parcurgere afecteaza introducerea si formatul de afisare ale unghiurilor Coordonatele nu sint afectate¬ astfel incit aceste moduri pot fi modificate oricind De mentionat ca folosirea coordonatelor relative la poli si reprezentarea alternanta sint uneori impuse de necesitati¬ dar in general folosirea lor nu se recomanda Comanda UNITS afecteaza variabilele sistem LUNITS¬ LUPREC¬ AUNITS¬ AUPREC¬ ANGBASE si ANGDIR.
3.6.4 Introducerea "picioarelor si inchilor
CinD AUTOCAD-ul cere o distanta¬ pozitionare¬ spatiu sau coordonata se poate intotdeauna introduce o valoare zecimala sau o anumita notatie stiintifica CinD formatul "feet anD inches este selectat¬ trebuie utilizata introducerea valorilor in acest mod In moD obisnuit¬ formatul de intrare "feet anD inches difera fundamental de formatul de iesire¬ deoarece nu poate contine blank.
In momentul in care sint specificate "picioarele trebuie urmate de apostrof» inchii¬ urmeaza fara spatiu Daca formatul ´ (arhitectural este activ¬ inchii fractionali trebuie specificati Acestia sint separati de cei intregi¬ prin orice caracter¬ cu exceptia cifrelor si a urmatoarelor s ["]¬ [/]¬ [EÝ si ['Ý (se recomanda Ű-]) Numaratorul si numitorul trebuie separate prin slash [/]¬ iar numitorul trebuie sa fie o putere a lui ˛ (pina la 1024) Inchii trebuie urmati de ["] Urmatoarele formate de intrare sint permise pentru diferitele formate de
afisare :
Scientific Decimal Engineering Architectural
1.2E+02 1.2E+02 1.2E+02 1.2E+02
120.0 120.0 120.0 120.0
10' 10'
10'0" 10'0""
35.5 35.5 35.5 35.5
2'11.5" 2'11.5"
2'11-1/2"
5.0 5.0 5.0 5.0
0'5" 0'5"
5" 5"
De mentionat ca¬ introducerea "picioarelor si inchilor nu este posibila cinD formatele "Scientific si "Decimal sint selectate¬ iar inchii fractionali pot fi introdusi numai in formatul de afisare "Architectural".
3.6.5 Introducerea unghiurilor
CinD unghiurile se introduc de la tastatura¬ AUTOCAD-ul le presupune specificate in unitatile curente» nu trebuie urmate de "g sau "r in cazul selectarii formatelor grade ("grads" sau radiani ("radians") In cazul formatului grade/minute/secunde¬ ("degrees/minutes/seconds")¬ AUTOCAD-ul accepta introducerea unghiurilor suâ forma :
DdM'S"
unde D si M sint intregi iar S poate include si punctul zecimal Daca S lipseste¬ M poate include punctul zecimal De exemplu :
17d23'30"
84d3.5'
15.447d
In cazul in care s-a selectat formatul unitatilor polare ("surveyor's units")¬ se pot introduce unghiurile in astfel de unitati Pentru aceasta¬ se tasteaza o singura litera corespunzatoare unui pol¬ sau se precizeaza directia in forma in care AUTOCAD o afiseaza (descrisa anterior)¬ cu diferenta ca nu se lasa spatii intre directia polilor si unghi De exemplu¬ urmatoarele forme de introducere sint permise in acest moD :
W
N43E
S27d38'12.3"W
In cazul in care este introdus un unghi mai mare de 9° grade¬ acesta nu este validat.
Ocolirea translatarii unghiurilor
Asa cum s-a vazut pina acum¬ o valoare numerica introdusa poate fi considerata in mai multe moduri in functie de valoarea curenta UNITS (grade zecimale¬ grade centesimale¬ radiani) Similar¬ directia unghiului ° si sensul de parcurgere pot afecta unghiul care se introduce Uneori¬ si in special in meniuri¬ este mai comoda evitarea translatarii unghiurilor si folosirea notatiei standarD (grade zecimale¬ ° la Est¬ parcurgere in sens invers acelor de ceasornic pentru orice introducere¬ indiferent de modul UNITS curent.
De exemplu¬ un tablou poate contine rubrici cu unghiuri frecvent intilnite ca s 0,45,90,135,180,225,27° si 31µ grade Pentru evitarea rezultatelor eronate¬ trebuie sa ne asiguram ca acestea sint interpretate la fel¬ indiferent de modul UNITS curent Pentru ocolirea translatarii unghiurilor¬ se introduce prefixul "<< valorii numerice Se poate folosi aceasta metoda pentru unghiuri absolute ("<<90 insemninD 9° grade ca si pentru coordonate polare ("@2<<90 insemninD ˛ unitati relativ la ultimul punct).
3.7 Comanda MENU
Facilitatea meniurilor AUTOCAD-ului¬ permite utilizarea sistemului cu o minima instruire Pe masura aprofundarii comenzilor¬ se pot construi meniuri specifice activitatilor desfasurate Utilizarea meniurilor poate elimina o mare parte din munca de rutina AUTOCAD este dotat cu un fisier standarD de meniuri numit "acad.mnu"¬ a carui utilizare este descrisa in anexa A Se poate modifica acest fisier sau crea meniuri asemanatoare (v.anexa B).
In momentul in care este creat un desen nou¬ meniul corespunzator prototipului de desenare este in moD automat incarcat Comanda MENU ¬ descrisa in continuare¬ permite incarcarea unui meniu nou in timpul editarii AUTOCAD-ul retine numele ultimului meniu folosit in fiecare fisier desen» la reeditarea desenului¬ ultimul meniu folosit este in moD automat incarcat.
AUTOCAD suporta un total de · meniuris un meniu ecran¬ un meniu pentru creion de desenat¬ un meniu auxiliar "function box si pina la ´ meniuri pentru mese digitizoare Un fisier de meniuri¬ poate contine sectiuni pentru fiecare dintre aceste meniuri.
Comanda MENU determina incarcarea unui nou meniu de pe disc.
CommanD s MENU
Menu file name or for none <currentľ s (nume fisier)
Numele fisierului nu include si extensia acestuia AUTOCAD cauta la inceput un fisier de meniuri "compilat ¬ cu extensia ".mnx Daca acesta nu exista pe disc¬ sau fisierul sursa corespunzator este mai nou¬ acesta (cu extensia ".mnu" este incarcat si compilat intr-un format compact intern Apoi fisierul cu extensia ".mnx este scris pe disc¬ pentru a face ulterior secventa de incarcare mai rapida
Daca se doreste recompilarea sau reincarcarea meniului curent¬ se da un raspuns nul cererii "Menu file name...".
Sectiunea adecvata din fisierul de meniuri este incarcata in zonele rezervate de meniu In cazul meniului ecran¬ rubricile fisierului apar intr-o zona specifica din ecran.
Este uneori necesara renuntarea definitiva la extensia de meniuri (de exemplu pentru stergerea ecranului pentru meniu) Se poate realiza aceasta¬ folosinD comanda MENU si raspunzinD la cererea "File name: cu (".").
3.8 Comanda FILES Accesul directorului
Este uneori necesara listarea directorului discului¬ fara iesirea din AUTOCAD¬ sau chiar in timpul utilizarii editorului de desenare Comanda FILES permite listarea¬ stergerea¬ redenumirea si copierea fisierelor din interiorul editorului de desenare (De notat ca optiunea ¶ a meniului principal permite aceleasi functiuni).
CommanD s FILES
Acelasi utilitar de fisiere este folosit atit de catre editorul de desenare¬ cit si de catre meniul principal Indiferent de modul in care este apelat¬ utilitarul de fisiere al AUTOCAD-ului afiseaza urmatorul meniu:
File Utility Menu
0 Exit File Utility Menu
1 List Drawing files
2 List user specifieD files
3 Delete files
4 Rename files
5 Copy file
Enter selection (° to 5 <0>:
Se introduce numarul optiunii dorite Implicit este optiunea ° (Exit File Utility Menu).
3.8.1 Listarea numelor fisierelor desen
Selectarea optiunii 1¬ permite cautarea si listarea numelor fisierelor desen ale AUTOCAD-ului (cu extensia ".dwg") Se impune precizarea directorului in care AUTOCAD sa caute¬ astfel incit urmeaza cererea :
Enter drive or directory:
Se poate preciza efectiv numele directorului de lucru¬ sau tasta RETURN pentru specificarea directorului de lucru pe cel curent In sistemele MS-DOS/PC-DOS¬ se poate incepe cu o litera reprezentinD unitatea logica (ex "b: » "b:/drawings").
In cazul in care discul contine multe fisiere desen¬ sint necesare mai multe ecrane pentru afisarea numelor lor AUTOCAD face pauza dupa fiecare ecran¬ afisind:
--Press RETURN for more--
Pentru continuare se tasteaza RETURN Dupa terminarea listarii¬ AUTOCAD-ul afiseaza numarul total al fisierelor si repeta mesajul "Press RETURN :
7´ files
Press RETURN to continue
La apasarea tastei RETURN¬ meniul utilitarului de fisiere (File Utility Menu este reafisat.
3.8.2 Listarea numelor altor tipuri de fisiere
Selectarea optiunii ˛ permite cautarea unui fisier al carui nume se precizeaza explicit¬ formulindu-se cererea :
Enter file search specification:
Se pot folosi in introducerea numelor caracterele speciale "? si "* ¬ "? echivaleaza orice alt caracter in pozitia respectiva¬ iar "* echivaleaza toate caracterele pe o anumita perioada sau pina la sfirsitul numelui fisierului Se poate include si numele directorului (ex s c:/autocad/desene/naveta.bak).
De exemplu¬ pentru listarea tuturor fisierelor meniu (cu extensia "mnu" ale AUTOCAD-ului¬ in directorul curent¬ se introduce:
/curent/*.mnu
Se poate folosi aceasta modalitate pentru listarea numelor fisierelor folosite sau create cu AUTOCAD pentru diferite scopuri Tipul fisierului este indicat cu 1 caractere in partea corespunzatoare extensiei De exemplu¬ pentru un fisier cu numele "house-14.dwg ¬ dwg este tipul fisierului.
Tipurile de fisiere folosite de AUTOCAD sint urmatoarele :
baë fisier desen anterior
dwg fisier desen
dxâ fisier desen interschimbabil binar
dxf fisier desen interschimbabil
dxX fisier cu atribute (format DXF)
igs fisier interschimbabil IGES
lsP fisier biblioteca program autoLISP
lst fisier de iesire pentru tiparire la imprimanta
mnu fisier meniu sursa
mnX fisier meniu compilat
olD versiunea originala a fisierului desen
pat fisier biblioteca pattern
plt fisier de iesire pentru tiparire
scr fisier scriere comenzi
shP fisier sursa cu definirea formelor/tipurilor
shX fisier compilat cu definirea formelor/tipurilor
slD fisier de calcul
txt fisier sablon cu atribute (format CDF/SDF)
Pentru listarea tuturor fisierelor din directorul de lucru curent¬ se introduce specificatia de cautare urmatoare : *.*
3.8.3 Stergerea fisierelor
Optiunea nr 1 a meniului de gestionare a fisierului ('File Utility Menu' permite stergerea anumitor fisiere specificate Aceasta poate fi foarte folositoare In cazul unui spatiu insuficient pe disc¬ de exemplu¬ se pot face unele spatii prin stergerea fisierelor nefolositoare (poate unele fisiere de tiP ".bak") Cererea este :
Enter file deletion specification :
Analog optiunii nr ˛ trebuie precizat explicit numele fisierului¬ optional si cu ajutorul caracterelor "? si "*" In cazul in care nu se utilizeaza aceste caractere (numele este explicit si se refera la un singur fisier)¬ fisierul este sters direct In moD obisnuit utilizarea caracterelor "? si "* determina AUTOCAD sa precizeze numele fiecarui fisier¬ cu selectarea celor dorite a fi sterse.
De exemplu, in cazul specificarii "?x.*" , urmeaza dialogul:
Delete ex.bakż <Nľ Y
Delete ex.dwgż <Nľ RETURN
Delete 2x.dwgż <Nľ Y
Raspunsul "Y sterge fisierul ¬ in timP ce
raspunsul "
ATENTIE s Stergerea fisierului se face efectiv de pe disc Fiti sigur ca nu mai aveti nevoie in continuare de fisierul respectiv sau ca aveti o copie a acestuia pe alt disc.
3.8.4 Redenumirea fisierelor
Optiunea nr ´ a meniului de gestionare a fisierelor ('File Utility Menu')¬ permite schimbarea numelui unui fisier existent Un exemplu de dialog este ilustrat in continuare :
Enter current filenames widget.dwg
Enter ne÷ filenames thingo.dwg
Aceste raspunsuri determina schimbarea numelui fisierului din "widget.dwg in "thingo.dwg"
Se poate utiliza aceasta metoda si pentru a muta un fisier dintr- un director in altul¬ prin simpla redenumire a lui De exemplu :
Enter current filenames /dir1/file1
Enter ne÷ filenames /dir2/file1
Fisierul "file1 va fi mutat din directorul "dir1 in directorul "dir2" Aceasta metoda nu poate fi utilizata pentru a muta un fisier de pe un disc pe altul.
3.8.5 Copierea fisierelor
Optiunea nr.µ permite copierea unui fisier existent Un exemplu este aratat in continuare :
Enter name of source files abc.dwg
Enter name of destination files abc.sav
Astfel o copie a fisierului "abc.dwg este scrisa in fisierul "abc.sav" In sistemele MS-DOS/PC-DOS¬ se poate copia un fisier de pe un disc pe altul¬ dupa cum urmeaza:
Source filename s abc.dwg
Destination filename s b:abc.dwg
Fisierul "abc.dwg va fi copiat din directorul de lucru curent in directorul de lucru pe unitatea logica B.
3.9 Comanda TIME
AUTOCAD-ul foloseste sistemul datei si timpului mentinute de computer¬ pentru a permite anumite inregistrari (Data si timpul curente trebuie introduse inainte de apelul AUTOCAD-ului). Comanda TIME permite accesul la urmatoarele date :
Clock data si ora curenta
Drawing creation time data si ora la care desenul curent a fost creat Se selecteaza odata cu optiunea nr.± a Meniului principal (Main Menu sau cu comanda WBLOCË pentru crearea unui desen nou (Pentru un desen existent creat cu o versiune a AUTOCAD-ului ulterioara versiunii 2.µ ¬ inregistrarea timpului se selecteaza la prima editare a desenului cu versiunea 2.5) De retinut ca nu se selecteaza un timP nou¬ in cazul utilizarii comenzii SAVE.
Last update time data si ora la care desenul curent a fost ultima data modificat Initial se selecteaza data si ora creerii¬ iar ulterior acestea sint reinregistrate odata cu utilizarea comenzilor END sau SAVE.
Time in drawing editor perioada de timP petrecuta in editarea desenului curent de la crearea acestuia (presupuninD ca se salveaza desenul sau se sfirseste sesiunea de editare) Acest timP se inregistreaza permanent de catre AUTOCAD (excluzinD timpii de plotare sau imprimare si nu poate fi resetat sau oprit.
User elapseD timer un timer auxiliar care inregistreaza in Editorul de desenare Aceasta poate fi pornit¬oprit sau resetat in orice moment.
La introducerea comenzii TIME¬ valorile curente ale variabilelor de timP ale AUTOCAD-ului¬ sint afisate dupa cum urmeaza :
CommanD s TIME
Current time: 0¸ NOV 198µ at 09:10:44.005
Drawing created: 21 JUL 198µ at 07:21:30.648
Drawing last updated: 1¸ SEP 198µ at 15:33:39.771
Time in drawing editor: ° days 01:44:10.520
ElpseD time: ° days 00:07:05.312
Timer on.
Toti timpii sint afisati pina la ordinul milisecundelor Dupa afisarea timpilor¬ comanda TIME formuleaza cererea:
Display/ON/OFF/Reset
Optiunile sint descrise in continuare :
Display determina repetarea afisarii timpilor de mai sus.
On determina pornirea timerului auxiliar¬ daca acesta era pe pozitia off La intrarea in Editorul de desenare¬ acest timer este pe pozitia on.
Off determina oprirea timerului auxiliar Timpul total ramine neschimbat.
Reset determina resetarea pe zero a timerului auxiliar.
Dupa fiecare optiune¬ comanda TIME se reia Pentru a iesi din comanda TIME¬ se da un raspuns nul¬ sau se tasteaza CTRL C.
3.10 Comanda SETVAR Accesarea sistemului de variabile ale AUTOCAD-ului
Multe dintre comenzile AUTOCAD-ului selecteaza anumite moduri¬ marimi si limite care ramin in efect pina la o modificare ulterioara AUTOCAD-ul memoreaza aceste valori prin stocarea intr-o colectie a sistemului de variabile si permite o metoda de examinare si modificare in moD direct a acestora De fapt¬ anumite posibilitati ale AUTOCAD-ului¬ nu au comenzi dedicate¬ dar pot fi activate prin atribuirea unor valori corespunzatoare anumitor variabile.
O lista completa a sistemului de variabile ale AUTOCAD-ului este prezentata in anexa A.
Comanda SETVAR permite accesarea sistemului de variabile Comanda se poate utiliza si in moD transparent (cu un apostrof dominant)¬ in timP ce alta comanda este in executie Pentru examinarea si eventuala modificare a unei variabile sistem¬ se introduce :
CommanD s SETVAR
Variabile name or ?:
Daca se raspunde cu "?"¬ AUTOCAD comuta in ecranul text si afiseaza numele si valorile curente ale variabilelor sistem Anumite variabile sistem nu pot fi modificate» acestea vor fi semnalizate la iesire prin specificarea "(reaD only) urmate de valoare Daca se introduce numele unei variabile care nu este 'reaD only'¬ se formuleaza urmatoarea cerere :
variabile-name ˝ current (reaD only)
De exemplu¬ daca valoarea curenta pentru coltul din stinga-jos este (0,0 si se doreste modificarea acestuia in ¨-1¬-1)¬ se poate folosi comanda LIMITS (descrisa anterior in acest capitol sau comanda SETVAR :
CommanD s SETVAR
Variabile name or ?s LIMMIN
Ne÷ value for LIMMIN <0.00,0.00>s -1,-1
NOTA s Sistemul de variabile poate fi de asemenea¬ examinat sau modificat prin metode AutoLISP A se vedea sectiunea 11.1 pentru detalii.
3.11 Comenzile SHELL si SH Accesul la sistemul de operare ¨+3)
Extensia ADE-1 contine comanda SHELL¬ care permite executia programelor utilitare ramininD in Editorul de desenare al AUTOCAD-ului SHELL este un exemplu de comanda implementata cu ajutorul metodelor extensiei "External commands descrisa in anexa B.
In sistemele MS-DOS/PC-DOS¬ dialogul incepe in modul urmator:
CommanD s SHELL
DOS command:
Similar in sistemele UNIX :
CommanD s SHELL
Shell commanD :
Se poate raspunde cu orice comanda valida a sistemului de operare In comenzile specifice sistemelor de operare MS-DOS/PC- DOS sint incluse :
dir a:
type my.scr
edlin my.scr
copy *.s b:
Dupa executia comenzii DOS¬ cererea AUTOCAD-ului "Command: reapare.
Anumite detalii referitoare la comanda SHELL¬ difera de la un sistem de operare la altul¬ astfel incit acestea vor fi prezentate separat pentru sistemele MS-DOS/PC-DOS si UNIX.
Sisteme MS-DOS/PC-DOS
In sistemele MS-DOS si PC-DOS¬ se poate da un raspuns nul la cererea "DOS command In acest caz¬ apare un prompter de forma "drive>>" Se pot introduce in acest moment comenzi specifice sistemului de operare DOS Pentru reintoarcerea in AUTOCAD se tasteaza "EXIT".
In moD normal¬ AUTOCAD-ul foloseste toata memoria disponibila pentru utilizator a calculatorului¬ si trebuie eliberata o parte pentru comanda SHELL si pentru programul utilitar care se doreste a fi rulat In cazul in care nu exista memorie libera pentru comanda SHELL este afisat mesajul :
SHELL errors insufficient memory for command
Acest mesaę este de asemenea¬ afisat in cazul in care memoria este suficienta pentru comanda SHELL¬ dar insuficienta pentru programul utilitar care se doreste a fi rulat Comanda SH este prevazuta pentru a fi utilizata in astfel de situatii
Aceasta cere mai putina memorie decit SHELL putinD fi folosita pentru accesarea comenzilor DOS interne (DIR,COPY,TYPE) Daca este nevoie se poate modifica marimea memoriei ceruta de comenzile SHELL si SH (necesarul de memorie) Anexa  descrie cum se poate realiza acest lucru.
Urmatoarele precizari se refera la utilizarea comenzilor SHELL si SH suâ sisteme de operare MS-DOS/PC-DOS.
1 In momentul rularii AUTOCAD-ului multe fisiere sint deschise si programele de control ale discului¬ ca de exemplu CHKDSH¬ pot produce rapoarte incorecte Nu va asteptati sa puteti corecta aceste erori in timP ce AUTOCAD ruleaza ˇ De exemplu¬ nu utilizati parametrul /F in comanda CHKDSK.
2 Daca AUTOCAD-ul este in rulaę de pe floppy disc¬ sau daca desenul de editat se gaseste pe floppy disc¬ nu se lanseaza o comanda externa a sistemului de operare care sa solicite schimbarea discului.
3 Programele care ramin rezidente in memorie¬ de exemplu MODE¬ PRINT¬ ridica anumite probleme Daca un astfel de program este lansat suâ AUTOCAD¬ el trebuie sa fi fost executat o data inainte de lansarea AUTOCAD-ului (de exemplu la lansarea si configurarea sistemului de operare) Altfel AUTOCAD-ul poate sa suprascrie zona de memorie ocupata de programul respectiv¬ cu consecinte imprevizibile.
4 In momentul in care se utilizeaza comanda SHELL¬ AUTOCAD comuta in modul text si (pentru anumite drivere ecran salveaza imaginea desenului intr-o zona de memorie grafica In cazul in care comanda DOS respectiva utilizata prin intermediul comenzii SHELL scrie in aceasta zona de memorie¬ AUTOCAD-ul poate restaura eronat desenul la reluarea controlului Operatia REDRA× deseori va corecta imaginea .
5 Nu se lanseaza programe care reseteaza porturile I/O ale calculatorului Microsoft BASIC are astfel de programe.
Sisteme bazate pe UNIX
Suâ sistemele UNIX¬ comanda introdusa este controlata de "Bourne shell ("/bin/sh" via functia de sistem "system" In momentul terminarii programului¬ AUTOCAD reia controlul Un raspuns nul la cererea "Shell Command: revine in AUTOCAD fara apelarea niciunui program utilitar.
Daca AUTOCAD-ul ruleaza intr-un mediu UNIX "windows"¬ toate intrarile si iesirile solicitate de programul utilitar invocat vor fi transmise in ecou in fereastra din care se executa AUTOCAD-ul.
Suâ UNIX¬ practic nu se impune nici o limitare asupra marimii memoriei solicitate de programul utilitar apelat prin intermediul comenzii SHELL Pentru asigurarea compatibilitatii cu versiunea MS-DOS/PC-DOS a AUTOCAD-ului¬ este prevazuta si comanda SH¬ dar suâ UNIX¬ aceasta este identica cu comanda SHELL Versiunea UNIX a AUTOCAD-ului ignora cimpurile de memorie rezervata pentru descrierea comenzilor externe.
3.12 Operarea cu obiecte predefinite
Anumite tipuri de obiecte asociate cu desene sint referite prin denumiri Aceste obiecte sint :
s Blocks
s Layers
s Linetypes
s Text styles
s NameD views
In moD obisnuit¬ se asociaza un nume de obiect la crearea acestuia¬ cum se intimpla in cazul comenzilor "LAYER New sau "VIE× Save desi exista cazuri in care¬ in moD automat AUTOCAD-ul creaza obiecte standarD cu nume implicite.
Pe masura ce desenul devine mai complicat¬ apare necesitatea de a schimba denumirile anumitor obiecte Aceasta posibilitate este conferita de comanda RENAME.
De asemenea¬ in timpul creerii unui desen cu AUTOCAD-ul¬ anumite obiecte nu se mai utilizeaza sau devin inutile in momentul in care¬ de exemplu¬ toate entitatile care se refera la ele sint sterse Retinerea acestora obiecte mareste inutil fisierul desen¬ astfel incit este prevazuta comanda PURGE¬ care permite stergerea lor din desen.
Comenzile RENAME si PURGE sint descrise in aceasta sectiune.
3.12.1 Comanda RENAME
Se poate modifica denumirea unui obiect "Block"¬ "Layer"¬ "Linetype"¬ "Text style sau "NameD view cu ajutorul comenzii RENAME Formatul este urmatorul :
CommanD s RENAME
Block/LAyer/LType/Style/Views (se selecteaza)
OlD (object name s (nume)
Ne÷ (object s (nume)
("View apare in lista de optiuni numai daca AUTOCAD-ul contine extensia ADE-2) Se selecteaza tipul obiectului care trebuie redenumit cu una dintre optiuni "LAyer si "LType pot fi abreviate "LA si "LT"¬ in timP ce celelalte otiuni pot fi abreviate cu un singur caracter fiecare Dupa ce a fost selectat tipul obiectului al carui nume se va schimba¬ RENAME cere precizarea numelor vechi si nou Numele obiectelor pot contine pina la 3± caractere s litere¬ cifre si caractere speciale "#"¬ "- si "_".
Observatii :
1 Anumite obiecte standarD create de AUTOCAD nu pot fi redenumite Acestea incluD "layer (strat "0 si "linetype (tiP linie "CONTINUOUS" Tipul text "STANDARD poate fi optional redenumit.
2 Desi entitatile Shape (capitolul 4 sint referite prin nume¬ o astfel de denumire este continuta in fisierul de definire si nu poate fi modificata cu comanda RENAME.
3.12.2 Comanda PURGE
In momentul in care se editeaza un desen existent¬ Editorul de desenare retine obiectele desen denumite si noteaza daca fiecare dintre ele este referita de alte componente ale desenului in timpul incarcarii Imediat dupa intrarea in Editor se poate folosi comanda PURGE pentru selectarea stergerii unor obiecte Formatul este urmatorul :
CommanD s PURGE
Purge unuseD Block/Ayer/LType/SHapes/STyles/Alls (se selecteaza unul)
Se poate selecta un anumit tiP sau "All pentru stergerea tuturor Fiecare optiune poate fi abreviata prin litera mare sau grupul de litere mari mentionate in cerere.
AUTOCAD-ul cere apoi numele fiecarui obiect neutilizat din tipul specificat¬ si intreaba daca acesta poate fi sters.
OBSERVATII :
1 Optiunea "SHape este prevazuta pntru a permite stergerea referirilor la fisierele "Shape care au fost specificate in cadrul comenzii LOAD (capitolul 4).
2 Comanda PURGE este executabila numai daca este prima comanda lansata dupa intrarea in Editorul de desenare sau numai daca comenzile anterioare au fost sterse.
3 Anumite obiecte standarD create de AUTOCAD nu pot fi sterse ¬ chiar daca in moD curent nu mai sint folosite Acestea incluD stratul "0 ¬ tipul de linie "CONTINUOUS si stilul de text "STANDARD".
4 "NameD views (extensia ADE-2 nu este referita niciodata de alte componente din desen¬ astfel incit comanda PURGE nu poate actiona Din fericire comanda VIE× (capitolul 6 contine optiunea de stergere.
5 PURGE sterge numai un nivel de referire AUTOCAD-ul nu noteaza daca tipul de linie nu este referit¬ pina la urmatoarea intrare in Editorul de desenare Similar¬ un bloc ("Block" poate contine referire la alt tiP de obiect Pentru a sterge fiecare astfel de obiect dintr-un desen¬ se foloseste PURGE¬ apoi END¬ apoi se reintra in Editorul de desenare si se incearca din nou PURGE Se repeta aceasta secventa¬pina in momentul in care PURGE raporteaza ca nu mai exista obiecte nereferite Patru sau cinci cicluri de comenzi¬ ca cel mentionat mai sus¬ sint suficiente.
|
