AUTOCAD
COMENZI PENTRC ENTITATI DE DESENARE
Acest capitoL introduce entitatile de desenare ale Autocad-ului si comenzile necesare pentru folosirea lor. Aceste comenzi cer in totalitate¬ specificarea unui punct in desen¬ unde entitatea urmeaza sa apara¬ folosind una din metodele de introducere a punctelor descrisa in sectiunea 2.9.
Doua tipuri de entitati¬ Blocuri si Atribute¬ nu sint incluse in acest capitol. Blocuri sint numite grupurile de entitati (chiar desene intregi)¬ care pot fi manipulate ca un intreg si pot fi inserate oriunde se deseneaza» ele sint prezentate in sectiunea 9.1. Atributele (+2) contin informatii textuale asociate blocurilor» sectiunea 9.˛ descrie atributele in detaliu. Toate celelalte comenzi care insereaza entitatile in desen¬ formeaza obiectuL acestui capitol.
4.1. Comanda LiNe
SegmentuL de dreapta este cea mai importanta entitate de desenare. Pentru desenarea ei se introduce comanda LiNe.
Se cere in continuare precizarea ambelor entitati ale segmentului. De exemplu :
Commands LiNe From points 1,1
To points 5,˛ fig .4.1
To points (space or RETURN)
Cind se foloseste pozitionarea extremelor cu ajutoruL cursorului¬ o linie indicatoare ajutatoare este asociata acestuia. Aceasta va ajuta la a vizualiza pozitia segmentului ce urmeaza a fi desenat. O astfeL de linie ajutatoare este aratata mai jos» liniile punctate reprezinta pozitiile succesive ale cursorului.
fig. 4.2.
De multe ori este necesara introducerea unor segmente succesive. in acest caz¬ se poate specifica punctuL de start aL unui segment¬ ca fiind sfirsituL celui anterior¬ dar aceasta metoda nu este eficienta. Pentru economie de timp¬ comanda LiNe ramine activa si cere un nou punct extrem dupa fiecare punct specificat. Cind se considera terminata desenarea unei inlantuiri de segmente se introduce "space˘ sau "RETURN˘ pentru ignorarea comenzii LINE. De notat ca o alta comanda introdusa la cererea "To point:˘ este ignorata si cererea este reluata.
Nu este nici o diferenta intre o inlantuire de segmente introduse cu simpla comanda LiNe repetata si una introdusa cu o comanda LINE MULTIPLA» fiecare segment este o entitate separata.
Folosind comanda extensiei ADE-3¬ PLINE¬ descrisa ulterior in acest capitoL se pot desena inlantuiri de segmente si arce tratate ca o singura entitate denumita "Polyline".
4.1.1. Segment sters
Commands LiNe From points 1,1
To points 1,5
To points 5,5
To points 7,3
To points 7,1
To points U
To points U
To points 3,3
To points 3,1
To points (space sau ReTURN)
va avea ca rezultat desenuL din figura de mai jos. Liniile punctate sint segmente care nu se vor vedea» ele sint trasate pentru claritate¬ dar sint reprezentate ca segmente sterse.
fig. 4.3.
4.1.2. Contururi poligonale
Daca inlantuirea de segmente trasate formeaza un poligon inchis¬ se adopta o conventie suplimentara. AUTOCAD deseneaza automat ultimuL segment¬ daca raspunsuL la cererea "To point:˘ este "C˘ (pentru inchidere). in acest feL exista asigurarea ca primuL si ultimuL sgment se unesc precis.
De exemplu¬ poate fi utilizata una din urmatoarele secvente de comenzi pentru desenarea unui romb pe display:
Commands LINE Commands LINE
From points 6,5 From points 6,5
To points 5,4 To points 5,4
To points 4,5 To points 4,5
To points 5,6 To points 5,6
To points 6,5 to points C
To points RETURN
fig. 4.4.
4.1.3. Continuarea cu Segment/Arc
O facilitate suplimentara este realizata de comanda LiNe. Daca se raspunde la cererea "From point:" cu "space˘ sau ReTURN¬ inceputuL segmentului respectiv se considera in sfirsituL celei mai recente entitati de tipuL segment/arc trasate. Aceasta constituie o metoda simpla pentru constructia tangentelor la arce.
Commands LINE
From points (se tasteaza numai "space˘ sau RETURN)
DialoguL care urmeaza este relativ la entitatea segment/arc ¬ cea mai recent trasata.
Daca este vorba de un ultim segment trasat atunci dialoguL se continua cu cererea "To point:"
In cazuL unui ultim arc trasat¬ sfirsituL acestuia defineste punctuL de plecare si directia noului segment. Numai lungimea noului segment trebuie specificata astfel incit cererea AUTOCADului este :
Length of lines (value)
si ulterior se continua cu "To point:".
De exemplu sa presupunem ca ultima entitate trasata a fost un arc (folosind comanda ARC¬ descrisa ulterior¬ in acest capitol). Un exemplu de dialog este urmatorul:
Commands LINE
From pointsRETURN (pentru pozitionarea in sfirsituL arcului)
Length of lines 2
To points :1<45
To points ReTURN (pentru sfirsituL comenzii LiNe)
cu rezultatuL ce urmeaza:
fig. 4.5.
4.1.4. Constructii geometrice (+2)
Folosind extensia ADe-2¬ se pot desena segmente¬ luindu-se in considerare proprietatile geometrice (extremitati¬ mijloace ale segmentelor¬ puncte de simetrie,etc.© ale obiectelor din desen. De exemplu se poate construi un segment din extremitatea unui arc in mijlocuL altui segment¬ sau tangent la doua cercuri.
Detalii sint punctate in capitoluL 8.
NOTA s Daca se foloseste Tangenta sau Perpendiculara specifice modului creare obiecte¬ cind se specifica punctuL de plecare aL unui segment¬ linia indicatoare ajutatoare a cursorului nu apare pina cind nu se specifica punctuL destinatie aL acestuia.
´.2. Comanda POINT
Pentru pozitionarea unui punct in desen se foloseste comanda POiNT. Urmeaza o cerere de localizare a punctului.de exemplu comanda:
Commands POINT point s 5,6
pune un punct in desen in coordonatele (5,6).
Punctele pot constitui "noduri˘ pentru crearea de obiecte (v. CapitoluL 8).
Variabilele sistem PDMODe si PDSIZE controleaza aparitia entitatilor de tip punct.
Valorile variabilei PDMODe (intre ° si 4© selecteaza forma punctului dupa cum urmeaza:
Valoare Forma desenata
0 un punct (valoarea implicita)
1 nimic
2 o cruce in locu 454c29e L punctului
3 un Ř in locuL punctului
4 o linie verticala deasupra punctului
fig. 4.6.
La fiecare dintre valori¬ adaugindu-se 32,6´ sau 9¶ se poate selecta o figura care sa fie desenata in juruL punctului peste forma aleasa dupa cum urmeaza:
Valoare Forma desenata
32 un cerc in juruL punctului
64 un patrat in juruL punctului
96 simultan un cerc si un patrat.
fig. 4.7.
PDSiZe este o variabila reala care controleaza marimea punctului (pentru valori ale lui PDMODe diferite de ° si 1). Daca PDSiZe este pozitiv se specifica o marime absoluta pentru punctele figurilor. Daca PDSiZe este negativ eL este interpretat ca un procent din marimea de pe ecran determinind punctuL sa apara in maniera unui zoom de desen.
PDMODe si PDSiZe pot fi accesate utilizind comanda SETVAR (capitoluL 3© sau AutoLISĐ (sectiunea 11.3).
Modificarea acestor variabile afecteaza schimbarea punctelor generate ulterior.
Se poate desena un cerc in µ feluri folosind comanda CiRCLe.
4.3.1. CentruL si raza
Se introduc centruL cercului si raza. Acesta este moduL implicit realizat de comanda.
Commands CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>s 5,5
Diameter/<Radius>s 3
fig. 4.8.
Optional¬ raza poate fi specificata si precizind cu cursoruL un punct pe circumferinta cercului.
4.3.2. CentruL si diametrul
Se poate specifica diametruL in locuL razei¬ prin optiunea "D˘ in raspunsuL la cererea "Diameter/<radius>˘ in acest caz¬ de exemplu secventa de comenzi necesara pentru desenarea aceluiasi cerc¬ devine:
Commands CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>s 5,5
Diameter/<Radius>s D
Diameters 6
4.3.3. Trei puncte de pe cerc
Se poate desena un cerc si precizind ł puncte apartinind circumferintei lui. RaspunsuL "3P˘ la cererea "3P/2P/<Center point>:˘ indica aceasta optiune. De exemplu comanda:
Commands CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>s 3P
First points 6,5
Second points 7,4
Third points 6,3
fig. 4.9.
4.3.4. Doua puncte diametraL opuse de pe cerc
RaspunsuL "2P˘ la cererea "3P/2P/<Center point>:˘ indica trasarea cercului prin specificarea a ˛ puncte diametraL opuse apartinind acestuia. Urmatoarea secventa deseneaza acelasi cerc prezentat mai sus:
Commands CIRCLE 3P72p/TTR/<Center Radius>s 2P
First point an diameters 6,5
Second point an diameters 6,3
4.3.5. Doua tangente si raza (+2)
Daca varianta de AUTOCAD include extensia ADe-2¬ se poate desena un cerc specificind doua segmente (si/sau alte cercuri)¬ la care aceasta sa fie tangent. Pentru aceasta se selecteaza optiunea "TTR". De exemplu:
Commands CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>s TTR
enter Tangent specs (primuL segment sau cerc,P1)
enter second Tangent specs (aL ii-lea segment sau cerc,P2)
Radiuss (valoare)
ilustratiile de mai jos arata efectuL a ł valori diferite ale razei. in fiecare figura cercuL punctat este ceL care urmeaza sa fie desenat.
fig. 4.10.
in unele cazuri¬ trebuie construite cercuri care depasesc limitele acestui criteriu. in astfeL de situatii¬ AUTOCAD poate trasa cercuri ale caror puncte de tangenta sa constituie puncte folosite in specificatiile tangentei.
4.3.6. Alte constructii geometrice
in cazuL utilizarii extensiei ADe-˛ pentru facilitatea crearii de obiecte¬ descrisa in capitoluL 8¬ se specifica un punct de pe circumferinta cercului (pe raza in metoda "Centru si raza˘ sau orice punct in metodele "Doua puncte˘ si "Trei puncte"). Multiple constructii geometrice sint astfeL posibile. De exemplu¬ se poate trasa un cerc tangent la trei segmente sau cercuri existente¬ dupa cum urmeaza:
Commands CiRCLe 3P/2P/TTR/<Center point>s 3P
First points TAN to (punctuL "A")
Second points TAN to (punctuL "B")
Thind points TAN to (punctuL "C")
fig. 4.11.
Specificarea dinamica a cercului (+2)
Cu exceptia formelor "CentruL si diametrul˘ si "TTR˘ ale comenzii CiRCLe¬ extensia ADe-˛ permite aducerea (tragerea) cercului la marimea dorita vizibila pe display. (v.cap.2). Un exemplu de astfeL de trasare in moduL "Centru si raza˘ este ilustrat mai jos» cercurile punctate sint de marimi intermediare in miscarea cursorului din centru:
fig. 4.12.
4.4. Comanda ARC
Arcele sint portiuni de cerc si ele sint trasate folosind comanda ARC. Sint prevazute ¸ metode diferite de desenare conform preferintelor personale si situatiilor in care se solicita trasari de arce. Se pot specifica:
1. Trei puncte ale arcului
2. PunctuL de inceput¬ centrul¬ marimea unghiului
3. PunctuL de inceput¬ centrul¬ marimea unghiului
4. PunctuL de inceput¬ centrul¬ lungimea coardei
5. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ raza
6. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ unghiul
7. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ directia de plecare
8. Continuarea unui segment/arc anterior
in aceasta lista¬ "centrul˘ se refera la centruL cercului din care face parte arcul.
ModuL implicit este "trei puncte ale arcului"¬ care este similar metodei "3P˘ de specificare a cercului.
Celelalte metode de specificare sint precizate prin tiparirea unei litere urmata de "space˘ sau ReTURN¬ care indica urmatoarea informatie introdusa.
Literele reprezentind optiuni ale comenzii ARC au urmatoarele semnificatii :
A include marimea unghiului
C centrul
D directia de plecare
e punctuL de sfirsit
L lungimea arcului
R raza
ele indica ce optiuni sint permise la fiecare pas. Fiecare metoda este prezentata detaliat in continuare. extensia ADe-˛ permite indicarea cu vizualizare cu ajutoruL cursorului a ultimului parametru aL fiecarei metode (v.cap.2).
4.4.1. Trei puncte ale cercului
Acesta este moduL implicit de desenare¬ similar metodei "3P˘ de trasare a cercului. PrimuL punct si aL treilea constituie extremitatile arcului. De exemplu comanda :
Center/end/<Second point>s 6,5
end points 6,3
deseneaza urmatoruL arc:
fig. 4.13.
UltimuL punct este punctuL de sfirsit folosit pentru o eventuala continuare cu un segment sau arc.
4.4.2. PunctuL de inceput¬ centrul¬ punctuL de sfirsit
Desemneaza un arc desenat in sens invers arcelor de ceasornic "COUNTeRCLOCKWiSe˘ din punctuL de inceput pina in punctuL de sfirsit¬ cu un centru specificat.
Center /end7<Second point>s C
Centers 1,1
angle/Lenght of chord/<end point>s 1,2,3
fig. 4.14.
Asa cum rezulta si din exempluL de mai sus punctuL de sfirsit specificat este folosit numai pentru determinarea marimii unghiului corespunzator arcului» arcuL nu trece neaparat prin acest punct. Raza arcului este determinata de punctuL de inceput si de centru.
De multe ori este convenabila introducerea initiala a centrului. De exemplu se pot specifica centrul,raza¬ inceputuL si sfirsituL unghiului folosind coordonatele relative¬ dupa cum urmeaza:
Command s
Center 1,1
Start points Ŕ1<0
Angle/Length of chord/<end point>::1<90
Aceasta deseneaza acelasi arc ilustrat in exempluL precedent. De notat ca o coordonata relativa pentru punctuL de sfirsit este raportata la centru¬ chiar daca punctuL de start este introdus mai tirziu. AstfeL de cazuri sint cele uzuale.
4.4.3. PunctuL de inceput¬ centrul¬ marimea unghiului
Acest mod desemneaza un arc cu un centru si un punct de plecare specificate¬ acoperind unghiuL indicat. in mod obisnuit arcuL este desenat in sens invers arcelor de ceasornic "COUNTeRCLOCKWiSe˘ incepind din punctuL de plecare. Daca unghiuL specificat este negativ¬ trasarea are loc in sensuL arcelor de ceasornic (CLOCKWISE).
De exemplu:
Center/end/<Second point>s C
Centers 1,1
Angle /Length of chord/>end point>s A
included angles 9° sau -9° sau -270
Cele ł unghiuri diferite specificate conduc la cele ł arce ilustrate mai jos:
fig. 4.15.
4.4.4. PunctuL de inceput¬ centrul¬ lungimea coardei
Coarda este segmentuL care uneste punctuL de inceput cu punctuL de sfirsit ale arcului. Pentru acest mod de specificare¬ lungimea corzii este necesara pentru determinarea sfirsitului de arc. Aceiasi parametrii (punct de inceput¬ centrul¬ lungime coarda© determina in generaL ´ tipuri de arce diferite. AUTOCAD rezolva acest inconvenient trasind acest tip de arc in sensuL invers arcelor de ceasornic incepind din punctuL de plecare. implicit¬ se deseneaza "arcuL mic˘ (mai mic de 18° )¬ si o valoare negativa pentru lungimea corzii determina trasarea "arcului mare˘ (mai mare de 18° ).
exemplu:
Center/end/<Second point>s C
Centers 1,1
Angle/Length of chord/<end point>s L
Length of chords 1.41´ sau -1.414
fig. 4.16.
4.4.5. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ raza
Aceleasi valori pentru aceste trei variabile pot fi aplicate la feL pentru ´ arcuri diferite.
AUTOCAD deseneaza intodeauna acest tip de arc in sens invers acelor de ceasornic din punctuL de plecare si implicit "arcuL mic". O valoare negativa pentru raza¬ determina trasarea "arcului mare".
exemplu:
Center/end/<Second point>s e
end points 1,2
Angle/Direction/Radius/<Center point>s R
Radiuss ± sau -1
fig. 4.17.
4.4.6. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ unghiul
Acest tip de arc este in mod normal¬ desenat in sens invers arcelor de ceasornic din punctuL de inceput pina in punctuL de sfirsit.
exemplu:
Center/end/<Second point>s e
Angle/Direction/Radius/<Center point>s A
included angles 9° sau -90
fig. 4.18.
4.4.7. PunctuL de inceput¬ punctuL de sfirsit¬ directia de plecare
Aceasta metoda incepe desenarea arcului intr-o anumita directie specificata. Se poate folosi pentru trasarea unui arc tangent altei entitati. ea va crea orice tip de arc¬ "arc mare"¬ "arc mic"¬ in sensuL sau invers sensului arcelor de ceasornic.
exemplu:
Center/end(<Second point>s e
end points 1,2
Angle/direction/Radius/<Center point>s D
Direction from start points 90
fig. 4.19.
Directia poate fi specificata si precizind un anumit punct. AUTOCAD-ul determina directia cu ajutoruL punctului de inceput.
4.4.8. Continuarea unui segment/arc anterior
este un caú speciaL aL metodei discutate anterior (4.4.7). Daca se raspunde la prima cerere cu "space˘ sau ReTURN¬ punctuL de plecare si directia arcului respectiv se considera punctuL de sfirsit si directia finala a ultimului arc/segment desenat.
end points 0,1
Aceasta comanda este folosita de obicei pentru racordari.
4.5. Comanda TRACE
De multe ori segmentele pot avea o anumita grosime. in AUTOCAD¬ astfeL de segmente de grosimi variabile se numesc "urme".
Urmele se introduc similar ca segmentele¬ cu exceptia ca inaintea introducerii punctelor¬ comanda TRACe cere marimea latimea urmei.
Commands TRACe Trace width <current>s 0.3
From points 1,1
To points 4,1
To points 1,1
Pentru specificarea latimii¬ se poate introduce valoarea direct sau selecta ˛ puncte si lasa AUTOCAD-uL sa masoare distanta intre ele.
Latimea celei mai recent trasate urme este considerata implicita» un raspuns nuL la cererea de latime ("Trace width")¬ va reconsidera valoarea implicita. Toate urmele desenate cu o singura comanda TRACe vor avea aceeasi latime.
Punctele finale specificate se gasesc situate in axa de simetrie a urmei. TRACe calculeaza automat inclinarea pentru conectarea cu segmente adiacente. Din acest considerent¬ fiecare segment este desenat dupa ce urmatoruL este specificat¬ sau se tasteaza ReTURN pentru sfirsituL trasarii urmei. Analizarea inclinarii impiedica optiunea de stergere "U˘ in comanda TRACe . inceputurile si sfirsiturile urmelor sint intotdeauna dreptunghice.
Urmele sint corpuri solide umplute numai daca moduL FilL este on (v.capitoluL 6). Daca moduL FilL este off¬ numai urmele de pe contur sint trasate. Cind desenuL finaL este gata¬ comutarea modului FilL pe on determina o umplere completa.
De exemplu secventa:
Commands TRACe Trace width<0,50>s 0,25
From points 6,5
To points 4,5
To points 3,4
To points 3,3
To points ReTURN
genereaza urmatoruL desen:
fig. 4.20.
Latimea initiala a urmei pentru un desen nou este dictata de prototipuL desen. Cea mai recenta selectare este retinuta in fisieruL desen si este accesibila de variabila sistem TRACeWiD.
Daca extensia ADe-ł este functionala¬ este recomandabila utilizarea ¬ polyline-urilor in locuL urmelor.entitatile de tip "polyline˘ ofera mai multa flexibilitate si sint descrise in sectiunea urmatoare.
4.6. Polylines (+3)
extensia ADe-ł contine o entitate numita "Polyline". O polyline este o succesiune de segmente si arce¬ tratate de AUTOCAD ca o singura entitate. Polyline-urile au urmatoarele proprietati suplimentare:
S pot fi desenate cu linie punct sau punctat.
S pot fi largite ca "urmele˘ sau subtiate.
S o polyline largita poate fi desenata astfeL incit sa formeze un cerc umplut sau o "gogoasa".
S secventele de segmente sau arce pot forma un poligon sau o elipsa.
S pot fi editate pentru a insera¬ muta sau sterge verigi¬ sau pentru a uni anumite segmente¬ arce sau polyline-uri¬ intr-o singura polyline.
S umplerile si tesiturile pot fi adaugate oriunde.
S curbele asamblate pot forma o polyline.
S suprafata delimitata sau perimetruL unui polilyne poate fi refacuta.
Figura urmatoare ilustreaza citeva polyline-uri.
fig. 4.21.
Aceasta sectiune descrie comanda PLiNe¬ cu ajutoruL careia puteti desena orice "polyline˘ si comenzile POLYGON ¬ DOUGHNUT si eLLiPSe care permit trasarea poligoanelor¬ "gogosilor"¬ cercurilor umplute si elipselor¬ folosind polylineurile. editarea polylinelor este descrisa in sectiunea 5.4.
4.6.1. Comanda PLiNe
Pentru a desena o "polyline˘ se introduce comanda PLiNe.
Commands PLiNe
From point:
Daca se raspunde cu punctuL de plecare in desenarea "polyline"¬ este afisata o cerere de latime a segmentului:
Current line-width is nnn
Aceasta latime va fi utilizata in trasarea tuturor segmentelor "polyline˘ pina la o noua selectie.
De acum se pot introduce puncte sau alte specificatii.
4.6.1.1.Linii-drepte¬ segmente
initial¬ comanda PLiNe asteapta introducerea parametrilor pentru segmente si formuleaza urmatoarea cerere:
Arc/Close/Halfwidth(Length/Undo/Width/<endpoint of line>:
in acest moment¬ anumite comenzi sint permise. RaspunsuL implicit este intodeauna precizat intre parantezele "Ľ >˘ si indica ce se intimpla daca se introduce un punct. Daca se introduce un punct in raspunsuL la cererea de mai sus¬ AUTOCAD iL interpreteaza drept punctuL finaL aL segmentului si trasarea se executa similar comenzii LiNe.
Cererea se repeta pentru trasarea unui alt segment.
Alte raspunsuri reprezinta diferitele optiuni care modifica actiunea comenzii PLiNe.
Pentru selectarea unei anumite optiuni se tasteaza litera mare corespunzatoare. De exemplu se introduce "W˘ pntru selectarea optiunii "Width˘ (latime).
Fiecare optiune este descrisa in continuare:
Arc comuta comanda PLiNe in moduL arc¬ rezultind o alta cerere care va fi descrisa ulterior.
Close determina trasarea unui segment din pozitia curenta inapoi in punctuL de plecare aL polyline-ului inchizind conturul. Comanda PLiNe este incheiata. Latimea segmentului de inchidere este cea implicita in momentuL selectarii optiunii. Folosirea optiunii "Close˘ este diferita de desenarea explicita a unui segment din pozitia curenta in punctuL de plecare» efectele editarii curbelor asamblate si inclinarilor segmentelor cu grosimi variabile sint diferite. Optiunea "Close˘ este aproape intotdeauna preferabila.
Length permite desenarea unui segment cu aceeasi inclinare ca ceL anterior¬ specificindu-se doar lungimea . Daca entitatea anterioara a fost un arc¬ se pastreaza directia tangentei in punctuL finaL aL acestuia.
Undo sterge cea mai recenta trasata entitate arc/segment apartinind curentei Polyline. Se poate folosi succesiv de ori cite ori aceasta optiune pina cind se ajunge la un singur punct (ceL initial© aL Polyline- ului. (Daca se iese din comanda PLiNe in momentuL in care este continut un singur punct¬ nu este creata nici o entitate de tip Polyline). Urmatoarea optiune sau directie stabilita pentru arc/segment dupa stergere este relativa la ultimuL element vizibil. De aceea¬ daca ultimuL element este un arc¬ comanda
PLiNe¬ comuta in moduL arc (descris ulterior).
Width permite specificarea latimii urmatorului element polyline. Latimea zero determina trasarea cu grosimea minima vizibila corespunzatoare displayului de lucru. Latimi mai mari ca zero¬ determina trasarea similar comenzii TRACe si corpuri solide umplute daca moduL
FilL este on (v.cap.6). AUTOCAD cere precizarea atit a latimii in punctuL de inceput cit si in punctuL finaL dupa cum urmeaza:
Starting widths <0.0000>s 0,2
ending widths <0.2000>s 0,4
in momentuL in care se selecteaza o anumita latime pentru punctuL de inceput¬ aceasta este considerata implicita si pentru punctuL final.
Latimea in
punctuL finaL va fi considerata
fig. 4.22.
Halfwidth permite specificarea latimii unui element Polyline din centru pina la margine (jumatate din latimea totala).
Starting half-width <current>:
endding half-width <currentľ:
Optiunea Halfwidth devine foarte utila cind se specifica latimea cu ajutoruL cursorului¬ o extremitate a liniei indicatoare ajutatoare situindu-se in centru iar celelalte in marginea dorita. Toate precizarile mentionate pentru optiunea Width sint valabile si pentru optiunea "Halfwidth".
4.6.1.2. Arce
Selectarea optiunii Arc in comanda PLiNe comuta in moduL arc si urmeaza o cerere de forma :
Angle/Center/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second/
pt/Undo/Width/<endpoint of arc>:
Daca se introduce un punct¬ acesta este interpretat drept punctuL de sfirsit aL arcului . Optiunile Halfwidth¬ Undo¬ Width sint identice cu cele descrise in sectiunea anterioara. Se poate selecta pentru largime orice valoare intre zero si diametruL arcului. PunctuL de inceput aL arcului este ceL anterior si implicit tangent la ultimuL element Polyline. Daca este primuL element polyline¬ directia se considera determinata de ceL mai recent segment /arc/polyline desenat.
Acesta nu este insa un caú des intilnit. Urmatoarele optiuni descrise sint in generaL folosite in cazuL unui prim element Polyline.
Angle permite precizarea unghiului acoperit de arc. AUTOCAD formuleaza ceerea :
include angle:
implicit¬ arcuL este trasat in sens invers arcelor de ceasornic. Daca se doreste o trasare in sensuL arcelor de ceasornic se foloseste o valoare negativa pentru unghi. Urmatoarea cerere este :
Center/Radius/<endpoint>:
Center in mod obisnuit¬ AUTOCAD deseneaza arcuL tangent ultimului element Polyline si calculeaza automat centruL acestuia. Optiunea "Center˘ permite inhibarea acestei actiuni¬ prin specificarea explicita a centrului arcului (de notat ca sint necesare ˛ litere pentru diferentierea de comanda CLose "Ce˘ fata de "CL". AUTOCAD cere:
Center point:
Dupa introducerea punctului sint cerute informatii suplimentares
Angle/Length/<end point>:
"Angle˘ specifica unghiuL acoperit de arc¬ iar "Length" se refera La lungimea coardei subintinse.
CLose este similara optiunii "CLose˘ din moduL linie dreapta (segment© determinind insa inchiderea entitatii Polyline printr-un arc. Pentru selectie sint necesare insa ˛ litere "CL".
Direction in mod obisnuit¬ AUTOCAD deseneaza un arc racordat elementului anterior. Optiunea "direction˘ permite inhibarea acestei actiuni¬ precizind explicit directia in punctuL de plecare aL arcului.
AUTOCAD formuleaza cererea :
Directions from starting point:
Se poate selecta directia si prin pozitia unui aL ii-lea punct in afara punctului de inceput.
Urmatoarea cerere este :
end point:
Line comuta comanda PLiNe in moduL linie dreapta (segment© cu cererile respective.
Radius permite specificarea razei arcului.
AUTOCAD cere:
Radius:
Urmatoarea cerere este:
Angle/<end point>:
Optiunea "Angle˘ permite introducerea unghiului acoperit de arc.
Second pt permite specificarea celui de-aL ii-lea punct in cazuL desenarii unui arc care sa treaca prin ł puncte:
Cererile sint urmatoarele:
Second point
end point:
Din cele mentionate mai sus¬ se observa ca modalitatile de desenare prezentata anterior pentru comanda ARC¬ se pastreaza si in cadruL unui element Polilyne¬ cu citeva mici diferente in ceea ce priveste ordinea de introducere si valorile implicite. (PunctuL de inceput ¬ de exemplu¬ este implicit). Se mai poate specifica un arc in cadruL unui element Polyline printr-o metoda suplimentaras raza¬ unghiuL acoperit si directia coardei. directia implicita a coardei este directia ultimului segment/arc Polyline trasat» acesta este singuruL caú in care un arc care nu pastreaza directia tangentei este implicit.
Sa presupunem ca dorim sa desenam un segment sub un unghi de 1° grade¬ continuat cu un arc pornit sub un unghi de 22µ grade si poi cu un alt segment cu aceeasi directie cu primul. (ca o litera desenata pe o linie inclinata).
Metoda "raza ¬ unghi¬ directie coarda˘ este aplicata in maniera urmatoare:
Commands PLiNe
From points 1,1
Current line widths 0.0000
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/width/
/<end point of line::1<10
fig. 4.23.
Se deseneaza primuL segment dorit. Se comuta in moduL arc pentru desenarea arcului:
Arc/Close/Halfwidth/Line/Undo/Width/<end point of line>:1
Angle/Center/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/
/Second pt/Undo/Width/<end point of arc>:R
Radiuss 0,3
Angle/<end point>s A
included angle. -22µ (sens arcelor de ceasornic)
Directions of chord <10>s ReTURN (foloseste directia segmentului)
fig. 4.24.
Se revine in moduL linie dreapta (segment© pentru desenarea ultimului segment:
Angle/Center/CLose/Direction/halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<end point of arc>s L
Arc/CLose/Halfwidth/Line/Undo/Width/<end point of line>s :0.5<10
Arc/CLose/Halfwidth/Line/Undo/Width/<end point of line>s ReTURN
fig. 4.25.
4.6.2. Comanda POLYGON
Comanda POLYGON permite desenarea poligoanelor regulate cu ł pina la 102´ laturi. Marimea poligonului poate fi specificata prin raza cercului circumscris sau inscris¬ sau prin marimea muchiei. PoligonuL desenat este un Polyline inchis. eL este desenat intotdeauna cu latime ° (minim vizibila© si fara informatii relativ la punctele de tangenta ale verigilor. Ulterioare modificari se pot face cu PeDiT¬ daca se doresc.
Pentru desenarea unui poligon se introduc :
Commands POLYGON
Number of sides:
si se continua cu un numar intreg cuprins in intervaluL [3,1024]. Valorile in afara intervalului nu sint luate in considerare. Apoi urmeaza cererea :
edge/<Center of polygon>:
Daca se introduce un punct¬ eL va fi considerat centruL in juruL caruia poligonuL va fi desenat. Toate verigile vor fi echidistante fata de acest punct. in continuare¬ AUTOCAD cere:
inscribed in circle/Circumscribed about circle (i/C):
Radius of circle:
in cazuL selectarii optiunii "inscribed in circle"¬ (inscris in cerc)¬ "i"¬ se introduce ulterior raza cercului circumscris. Raza se poate introduce numeric sau precizind cu cursoruL un punct relativ la centru. in aL doilea caz¬ prima veriga a poligonului¬ va fi desenata incepind din acest punct¬ fiind desemnata in afara
marimii si rotatia poligonului. in cazuL selectarii optiunii "Circumscribed about circle˘ (sau numai "C")¬ se introduce ulterior raza cercului inscris. Modurile de introducere ale razei sint analoage primei optiuni.
ilustratiile de mai jos reprezinta hexagoane desenate corespunzator celor ˛ optiuni. in fiecare caz¬ centruL este P± iar raza este specificata prin punctuL P2. SegmentuL, raza si cercurile circumscris¬ respectiv inscris sint figurate cu linie punctata» ele nu apar pe ecran.
fig. 4.26.
in ambele cazuri se poate "trage˘ raza cercului. in cazuL specificarii valorii numerice a acesteia¬ veriga de inceput a poligonului va fi desenata corespunzator unghiului curent de rotatie ˘Snap˘ (acesta este de obicei orizontal¬ dar se poate modifica folosind comanda "SNAĐ Rotate˘ descrisa in capitoluL 8.
Metoda edge (veriga)
Alt mod de precizare a poligonului ce urmeaza sa fie desenat corespunde selectarii extremitatilor segmentului veriga (laturii acestuia). Pentru aceasta ¬ la cererea "edge/<center of polygon>:˘ se raspunde cu edge (sau simplu ¬ "e"). in continuare AUTOCAD cere:
First endpoint of edge:
Second endpoint of edge:
care trebuiesc precizate. AUTOCAD va desena plecind de la aceasta veriga¬ poligonuL in sens invers arcelor de ceasornic. Se poate "trage˘ aL doilea punct.
ilustratiile de mai jos prezinta doua pentagoane desenate prin metoda "edge". in ambele cazuri P± este primuL punct aL verigii si P2¬ punctuL final.
fig. 4.27.
4.6.3. Comanda DOUGHNUT Cercuri umplute si inele
Se poate folosi comanda DOUGHNUT (sau DONUT© pentru a desena cercuri umplute si inele¬ introducind o valoare numerica sau precizind doua puncte pentru precizarea diametrului.
Un cerc umplut complet (un disc© poate fi specificat prin diametruL interior zero. DiametruL exterior trebuie sa fie diferit de zero. Ulterior introducerii diametrelor¬ AUTOCAD formuleaza cereri repetate folositoare la pozitionarea centrului:
Center of doughnut:
Se poate "trage˘ optionaL centrul. in fiecare punct introdus¬ un disc cu diametruL specificat este desenat. Pentru terminarea comenzii DOUGHNUT se introduce un raspuns nul.
Comanda DOUGHNUT construieste polyline-uri inchise (corespunzatoare unor arce complete umplute© reprezentind obiectele specificate. Permanent se poate edita rezultatuL comenzii cu PeDiT sau cu alta comanda de editare care opereaza cu polyline-uri (cap.5). Umplerea discurilor este obiectuL modului FilL descris in capitoluL 6.
De exemplu sa presupunem ca se doreste desenarea unui cerc umplut complet cu centruL (2,1© ¬ de diametru 4.
Se poate folosi urmatoarea secventa de comenzi:
Commands DOUGHNUT
inside diameter <0.25>s 0
Outside diameter <0.35<>s 4
Center of doughnuts 2,1
Center of doughnuts ReTURN
fig. 4.28.
Similar¬ pentru un ineL centrat analog in (2,1© cu diametruL interior de 1,µ unitati si diametruL exterior de 2,µ unitati¬ se poate folosi secventa:
Commands DOUGHNUT
inside diameter <0.00>s 1,5
Outside diameter <4.00>s 2,5
Center of doughnuts 2,1
Center of doughnuts ReTURN
fig. 4.29.
4.6.4. Comanda eLLiPSe
Aceasta comanda permite descrierea elipselor. Se poate specifica o elipsa ¬ in mai multe moduri corespunzatoare diferitelor dialoguri ale comenzii eLLiPSe.
in plus¬ folosita in moduL "isometric snap"¬ (SNAĐ Style iso")¬ comanda eLLiPSe proiecteaza automat cercuri in planuL isometric de desenare curent. Comanda eLLiPSe aproximeaza o elipsa prin trasarea unui Polyline¬ compusa din arce scurte.
Pentru a desena o elipsa se introduce comanda:
Command. eLLiPSe
AUTOCAD-uL formuleaza una din urmatoarele cereri» prima¬ in moduL "isometric Snap˘ (capitoluL 8)¬ a ii-a in cazuL folosirii coordonatelor anterioare normale.
<Axis endpoint 1>/Center/isocircle:
<Axis endpoint 1>/Center:
4.6.4.1. elipsa prin axa si excentricitate
Se poate construi o elipsa specificind una din axe si excentricitatea sa. Pentru aceasta se raspunde la urmatoarea cerere¬ cu un punct care reprezinta extremitatea finala a unei axe a elipsei:
Command s eLLiPSe
Axis endpoint 2:
Se introduce acest punct. UnghiuL determinat de directia celor ˛ puncte este ceL sub care se deseneaza elipsa. Cele ˛ puncte pot defini axa mare sau axa mica a elipsei. RaspunsuL la urmatoarea cerere stabileste axa:
<Other axis distance>/rotation:
Daca se introduce o distanta¬ AUTOCAD-uL o interpreteaza ca fiind jumatate din cea de-a doua axa. Se poate preciza un punct care sa determine distanta pina in mijlocuL primei axe. AUTOCAD adauga o linie indicatoare ajutatoare cursorului cu o extremitate in mijlocuL primei axe pentru vizualizarea acestuia.
De notat ca distanta pina in mijlocuL primei axe este relevanta» in cazuL in care punctuL selectat este pe directia perpendicularei in mijlocuL primei axe¬ elipsa va trece prin punctuL selectat.
Se poate "trage˘ acest punct pentru specificarea dinamica a elipsei.
De exemplu :
Commands eLLiPSe
<Axis endpoint 1>/Centers (punctuL P1)
Axis endpoint 2s (punctuL P2)
<Other axis distance>/Rotations (punctuL P3)
ilustratiile de mai jos prezinta doua elipse desenate¬ folosind aceasta metoda . in fiecare figura ¬ P± si P˛ sint extremitatile primei axe si Pł defineste cea de a-ii-a axa (jumatate din lungimea ei). De notat ca nu este obligatoriu ca prima axa precizata sa fie axa mare.
fig. 4.30.
Daca se raspunde cu "Rotation˘ (sau numai "R"© la cererea "<Other axis distance>/Rotation:˘ prima axa specificata se considera axa mare si AUTOCAD-ul cere:
Rotation around major axis:
Axa mare este acum tratata drept diametruL unui cerc care se va roti in spatiuL tridimensional. AUTOCAD deseneaza elipsa obtinuta prin proiectia acestui cerc rotitor in planuL de desenare. Se poate introduce un unghi de rotatie intre zero si 89,´ grade.
Daca se specifica ° grade¬ nu se produce nici o rotatie si va fi desenat un cerc. Rotatiile mai mari de 89,´ grade nu sint luate in considerare.
Se poate introduce unghiuL de rotatie si precizind un punct relativ la mijlocuL axei mari;se poate "trage˘ acest punct pentru specificarea dinamica a elipsei.
De exemplu :
Command : eLLiPSe
<Axis endpoint 1>/Centers (punctuL P1)
Axis endpoint 2s (punctuL P2)
<Other axis distance>/Rotations R
Rotation around major axiss (unghi de rotatie)
ilustratiile urmatoare prezinta efectele diferitelor unghiuri de rotatie. in fiecare caz¬ P± si P˛ sint extremitatile axei mari.
fig. 4.31.
4.6.4.2. elipsa prin centru si doua axe
Se poate deasemenea construi o elipsa specificindu-se centrul¬ o extremitate a unei axe si lungimea celei de a-ii-a. (CentruL unei elipse este punctuL de intersectie aL axelor si mijlocuL segmentului care uneste cele ˛ focare).
Aceasta metoda este foarte asemanatoare celei descrise anterior» singura deosebire consta in precizarea centrului¬ in locuL celei de a-ii-a extremitati a primei axe.
Pentru desenarea unei elipse folosind aceasta metoda se raspunde cu "C˘ la una din urmatoarele ˛ cereri.
Axis endpoint 1>/Center/isocircle:sau <Axis endpoint 1>/Center:
AUTOCAD continua:
Center of ellipse:
Se introduce centruL elipsei. Urmatoarea cerere este :
Axis endpoint:
Se pozitioneaza un punct in extremitatea axei respective. UnghiuL dintre centruL elipsei si acest punct determina orientarea unghiulara a elipsei. Urmeaza cererea:
<Other axis distance>/Rotation:
De aici inainte¬ totuL este analog modului "axa˘ si "excentricitate˘ descrisa anterior. La feL se poate introduce o valoare numerica pentru distanta sau pozitiona un punct sau "trage˘ punctuL pentru specificarea dinamica a elipsei.exemplu:
Commands eLLiPSe
<Axis endpoint 1>/Centers C
Center of ellipses (punctuL P1)
Axis endpoints (punctuL P2)
<Other axis distance>/Rotation:(punctuL P3)
ilustratiile urmatoare prezinta ˛ elipse desenate cu aceasta metoda. in fiecare figura P± este centruL elipsei,P˛ este extremitatea primei axe si Pł defineste cea de a-ii-a axa. De mentionat ca prima axa selectata nu trebuie neaparat sa fie axa mare.
fig. 4.32.
Analog metodei "axa si excentricitate˘ ¬ se poate specifica elipsa si prin rotirea unui cerc in juruL primei axe. Pentru aceasta se raspunde cu "Rotation˘ (sau numai "R")¬ cererii "<Other axis distance>/Rotations "si ulterior se introduce marimea unghiului de rotatie.exemplu:
Commands eLLiPSe
<Axis endpoint 1>/Centers C
Center of ellipses (punctuL P1)
Axis endpoints (punctuL P2)
<Other axis distance>Rotation:R
Rotation around major axiss (rotation angle)
ilustratiile de mai jos prezinta efectuL unor unghiuri de rotatie diferite:
fig. 4.33.
4.6.4.3. Cercuri isometrice
Daca se selecteaza moduL "isometric Snap˘ (descris in cap.8)¬ prima cerere a comenzii eLLiPSe va fi :
<Axis endpoint 1>/Center/isocinrcle:
Daca se raspunde cu "isocircle˘ (sau doar "i"© AUTOCAD-uL permite desenarea unui cerc in planuL isometric de desenare curent (variabila de sistem SNAPiSOPAiR© selectat prin comenzile iSOPLANe sau SeTVAR¬ sau prin tasta respectiva de comutare a modului. Autocad-uL deseneaza o elipsa prin proiectarea acestui cerc pe ecran. Cind se selecteaza acest mod se formuleaza cererea:
Center of circle:
Se introduce centruL cercului care urmeaza sa fie proiectat in planuL isometric. Trebuie sa fiti sigur ca desenati in planuL cerut. Daca nu¬ se poate folosi tasta speciala de comutare (cap.8© sau comanda SeTVAR. elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de acest plan ¬ cit si de raspunsurile la cererile formulate. Ulterior se intreaba :
<Circle radius>/Diameter:
Se poate introduce raza cercului originaL numeric sau precizind AUTOCAD-ului un punct care sa marcheze distanta din centruL stabilit anterior. Óe poate optionaL "trage˘ raza. Daca se prefera introducerea diametrului in locuL razei se raspunde cu "Diameter˘ (sau doar "D"© . in continuare AUTOCAD cere:
Circle diameter:
si se specifica diametrul. Cu acesti parametrii cercuL specificat este construit¬ proiectat in planuL isometric si desenat in acest plan ca o elipsa.
Figura de mai jos prezinta un cub isometric cu latura egala cu unitatea¬ cu cercuri isometrice pe fete cu razele de 0.4.
Se pot desena aceste "isocercuri˘ usor¬ folosind ł comenzi eLLiPSe. De reamintit necesitatea selectarii planurilor de desenare isometrice imediate.
fig. 4.34.
4.6.4.4. Arce eliptice
in mod obisnuit¬ AUTOCAD deseneaza elipsele ca elemente Polyline inchise. De aceea toate comenzile de editare a polyline- urilor ca TRiM¬ eXTeND¬ OFFSeT¬ BReAË si PeDiT (toate descrise in cap. 5© se pot folosi si in cazuL elipselor. Daca se doreste desenarea unui arc eliptic¬ se construieste elipsa din care face parte arcuL si apoi se folosesc comenzile TRiM sau BReAË pentru izolare arcului dorit.
4.7. Comanda SOLiD
Comanda SOLiD permite desenarea unei suprafete umplute inchisa de un patrulater sau de un triunghi.
initiaL se introduc extremitatile verigii de inceput. Ulterior se introduc extremitatiile urmatoarei verigi sau un singur punct si ReTURN pentru specificarea unei sectiuni triangulare.
Se poate continua introducerea verigilor pentru umplerea suprafetelor. Odata terminat desenuL se raspunde cu ReTURN la cererea "Third point".
Commands SOLiD
First points 4,8
Second points 7,8
Third points 4,7
Fourth points 7,7
Third points 5,6
Fourth points 6,6
Third points 6,4
Fourth points ReTURN (sectiune triunghiulara)
Third points ReTURN (terminarea desenului)
Punctele de mai sus contureaza urmatoarea figura :
fig. 4.35.
Suprafetele sint umplute numai daca moduL FilL este on. Cind moduL FilL este off¬ numai liniile de contur sint trasate¬ permitind o constructie rapida a desenului. Cind desenuL este terminat se poate comuta moduL FilL pe on si selecta operatia ReGeN pentru umplerea tuturor suprafetelor¬ urmelor sau polyline- urilor.
4.8. Comanda TeXT
Se pot adauga texte desenelor utilizind comanda TeXT. entitatile text pot fi desenate cu o varietate de forme si pot fi marite, micsorate¬ inclinate sau desenate pe verticala. TextuL poate fi de orice tip.
AUTOCAD formuleaza cererea:
Command :TeXT
Start point or Align/Center /Fit/Middle/Right/Style:
Se raspunde cu una dintre optiunile indicate care sint descrise sumar in tabeluL urmator. Fiecare optiune poate fi selectata cu o singura litera.
Start point precizeaza extremitatea stinga a liniei de baza a textului in punctuL specificat.
A (Align© cere extremitatile liniei de baza si ajusteaza marimea generala a caracterelor astfeL incit textuL sa se incadreze exact intre aceste ˛ puncte.
C (Center© cere un punct pentru centrarea liniei de baza a textului.
Ć (Fit© similar cu "Align",dar foloseste o inaltime fixata¬ marind sau micsorind doar latimea caracterelor astfeL incit textuL sa se incadreze intre cele ˛ puncte specificate.
M (Middle© similar cu "Center"¬ dar centreaza textuL atit pe orizontala cit si pe verticala fata de punctuL specificat ca mijloc.
R (Right© precizeaza extremitatea dreapta a liniei de baza a textului in punctuL specificat.
Ó (Style© cere un nou tip de text¬ dupa care retipareste cererea "Start point˘
Raspuns nuL determina AUTOCAD-uL sa formuleze imediat cererea "Text:"¬ textuL respectiv fiind plasat in continuarea celui mai recent tiparit.
Urmatoarele sectiuni descriu in detaliu aceste optiuni.
4.8.1. Orientarea din stinga a textului
in general¬ textuL este inceput dintr-un punct specificat . Acesta reprezinta extremitatea stinga a liniei de baza a textului. inainte de editare ¬ AUTOCAD-uL are nevoie totusi si de alte informatii referitoare la inaltimea caracterelor¬ unghiuL de rotatie fata de linia de baza si textuL propriu-zis. Acestea sint cerute dupa cum urmeaza :
Height <implicit>:
Rotation angle <implicit>: Text:
inaltimea textului reprezinta marimea pe verticala a caracterelor mari fata de linia de baza¬ in unitatile de desenare.
Unele litere mici se extind si sub linia de baza (g,p)¬ la feL unele caractere speciale se pot extinde in partea superioara mai mult decit literele mari sau sub linia de baza.
Se poate preciza inaltimea textului si precizind cu cursoruL un alt punct» distanta intre acesta si punctuL de start¬ pe verticala¬ va reprezenta inaltimea respectiva. in cazuL unui raspuns nul¬ se va edita cu inaltimea implicita. (inaltimea folosita pentru textuL anterior de acelasi tip).
UnghiuL de rotatie specifica orientarea liniei de baza a textului¬ relativ la punctuL de start. UltimuL unghi specificat va fi folosit implicit¬ in cazuL unui raspuns nul. Se poate preciza acest unghi si prin pozitionarea cu ajutoruL cursorului a unui aL doilea punct» linia de baza a textului va trece prin acesta¬ pornind din punctuL de start.
in cazuL specificarii acestui punct in partea stinga a punctului de start¬ textuL va fi editat inversat.
RaspunsuL la cererea "Text:˘ constituie textuL propriu-zis. Spatiile (blankurile© sint permise» dupa introducerea caracterelor se tasteaza ReTURN.
UrmatoruL exemplu¬ ilustreza o secventa completa pentru editarea normala (orientata din stinga© a unui text:
Command s TeXT
Start point or Align/Center/Fit/Middle/Right/Styles 2,1
Height <0.20>s .25
Rotation angle <0ľ s ReTURN
Texts Master Bedroom
fig. 4.36.
4.8.2. TeXT C - Linia de baza a textului centrata
Pentru centrarea liniei de baza a textului ¬ fata de un punct specificat¬ se raspunde la cererea "Start point˘ cu "C"¬ dupa care se continua cu un blanë sau ReTURN. este cerut¬ in continuare¬ punctuL respectiv:
Center point:
Se introduce punctuL . RestuL comenzii este conform prezentarii anterioare.
4.8.3. TeXT M Text centrat in totalitate
Pentru centrarea textului in totalitate¬ atit pe orizontala¬ cit si pe verticala se raspunde la cererea "Start point˘ cu "M˘ ¬ dupa care se continua cu un blanë sau ReTURN . este cerut ¬ in continuare¬ punctuL respectiv :
Middle point:
Se introduce punctuL . RestuL comenzii este analog.
4.8.4. Orientarea din dreapta a textului
Pentr orientarea textului din partea dreapta¬ se raspunde la cererea "Start point˘ cu "R˘ urmat de blanë sau ReTURN .
La cererea :
end point:
se introduce un punct. RestuL comenzii este analog.
4.8.5. TeXT A Text aliniat
Se pot specifica in acelasi timp¬ inaltimea si orientarea textului¬ prin precizarea extremitatiilor liniei de baza. Pentru aceasta¬ se raspunde la cererea "Start point˘ cu "A˘ (pentru "Align"). Sint cerute extremitatile si AUTOCAD-uL calculeaza inaltimea astfeL incit textuL sa se incadreze intre aceste puncte.
Marimea globala a caracterelor este proportionala cu inaltimea.
Commands TeXT
Start point on Align/Center/Fit/Middle/Right/Styles A
First text line points 1,1
Second text line points 10,3
Texts
fig. 4.37.
4.8.6. TeXT Ć Text aranjat
TextuL aranjat ("Fit"© este similar celui aliniat ("Align")¬ prezentat anterior. in mod obisnuit¬ la selectarea optiunii "Fit˘ AUTOCAD-uL cere precizarea inaltimii textului. Cu inaltimea stabilita ¬ se va ajusta doar latimea textului¬ pentru incadrarea intre punctele specificate.
exemplu:
Commands TeXT
Start point or Align/Center/Fit/Middle/right/Styles F
First text line points 1,1
Second text line points 10,3
Height <0.20>s 0,6
Texts
fig. 4.38.
Notas Optiunea "Fit˘ nu este permisa pentru orientarea verticala a textului si nu apare in cerere in cazuL in care tipuL text curent este selectat pe orientare verticala.
ilustratiile de mai jos prezinta fiecare mod de aliniere a textului.
fig. 4.39.
4.8.7. TeXT Ó Selectarea tipului de text
TipuL de text determina infatisarea caracterelor. Tipurile de text sint discutate mai tirziu¬ in acest capitol. Cind se editeaza un text¬ este folosit tipuL curent. Un nou tip pentru textuL ce urmeaza sa fie editat¬ poate fi selectat¬ raspunzind la cererea "Start point˘ cu "S˘ . in continuare¬ AUTOCAD intreaba :
Style name (or ?© <curent>:
Se poate raspunde cu numele unui tip de text existent¬ creat cu ajutoruL comenzii STYLe (descrisa ulterior¬ in acest capitol)¬ sau cu un raspuns nul¬ pentru retinerea tipului curent.
Se poate¬ de asemenea¬ raspunde cu "?˘ ¬ pentru a cere o lista cu numele tipurilor de texte existente.
indiferent de raspuns¬ AUTOCAD-uL repeta cererea "Start point".
De exemplu¬ urmatoarea secventa schimba tipuL textului din "STANDARD˘ ¬ intr-un tip utilizator numit "FANCY":
Command :TeXT
Start point or Align/Center/Fit/Middle/Right/Styles S
Style name (or ?© <STANDARD>s FANCY
Start point or Align/Center/Fit7Middle/Right/style:
este posibila de asemenea ¬ schimbarea tipului de text prin folosirea comenzii STYLe¬ care va fi descrisa ulterior in acest capitol.
4.8.8. Text pe mai multe linii
in cazuL unui raspuns nuL la cererea "Start point"¬ AUTOCAD-uL considera ca se doreste editarea textului urmator¬ sub linia anterioara¬ cu acelasi unghi¬ cu aceeasi culoare si inaltime si orientat in aceeasi maniera stinga¬ dreapta¬ centrat¬ aranjat,).
exemplu:
Command s TeXT
start point or Align/Center/Fit/Midd/Right/Styles C
Center points 3,2.8
Height <0.20>s 0.25
Rotation angle <0ľs 0
Texts CONFeReNCe
Commands ReTURN (pentru a repeta comanda)
TeXT Start point or Align/Center/fit7Mid/Right/Style:ReTURN
Texts ROOM
fig. 4.40.
Asa cum este ilustrat mai sus ¬ linia a ii-a ("ROOM"© este pozitionata sub prima ("CONFeReNCe"). ModuL de centrare este mentinut . Distanta pe verticala intre linii este determinata de definirea formei textului (descrisa ulterior si in anexa B).
Daca prima linie a textului este aliniata¬ liniile care urmeaza sint orientate in continuare la feL si cu aceeasi inaltime. Daca prima linie a textului este aranjata ("Fit")¬ urmatoarele vor fi deasemenea aranjate pe linii de baza plasate sub aceasta.
AstfeL este facilitata aranjarea mai multor linii de texte intr-o fereastra dreptunghica.
4.8.9. Coduri de controL si caractere speciale
este uneori necesara sublinierea sau supralinierea unei portiuni din text¬ sau includerea de caractere speciale. Se pot specifica astfeL de operatii¬ incluzind coduri de controL in siruL text. Pentru aceasta fiecare pereche de caractere procent "Ą %˘ introduce o secventa de control.
Urmatoarele secvente de controL au fost definite:
%Ą o comuta moduL "overscore˘ on/off
ĄĄ u comuta moduL "underscore˘ on/off
ĄĄ d deseneaza simboluL "grad"
%Ą p deseneaza simboluL de toleranta "+/-"
%Ą c deseneaza simboluL de diametru ˘ "
%%Ą permite desenarea simbolului procent "%"
%%nnn deseneaza caracter speciaL nr. nnn.
De exemplu¬ siruL text:
%%u Underscored %%oand%%u Overscored%%o
va fi editat in forma :
fig. 4.41.
De mentionat ¬ ca sublinierea si supralinierea pot fi active in acelasi timp. Amindoua sint anulate la sfirsituL sirului text.
AUTOCAD-uL retine caracterele in format intern pe baza codurilor lor ASCii (American Standard Code for information interchange© cu o valoare numerica intre ± si 126. Anexa B prezinta coduL ASCii. Anumite simboluri uzuale nu s-au putut include pe tastatura si unele nu au cod corespondent ASCii. Se pot adauga insa¬ setului de caractere AUTOCAD¬ incepind cu coduL 130. (v.anexa B).
Se pot include aceste simboluri nestandard (si orice alte simboluri care nu sint figurate pe tastatura© si sirurile text¬ folosind secventa de controL "%%nnn". "nnn˘ reprezinta un numar zecimaL cu trei cifre (se recomanda intotdeauna folosirea a ł cifre pentru evitarea confuziilor). De exemplu» "%%065˘ deseneaza caracteruL corespunzator ASCii numarului 65¬ litera "A".
UnuL dintre simbolurile uzuale¬ care nu este inclus in setuL de caractere ASCii este "gradul". Se poate include in sirurile text folosind secventa de controL "%%127˘ sau mai simplu "%%d".
De exemplu siruL text :
"98.6%%dF˘ va fi desenat astfel:
fig. 4.42.
Un simplu procent in text este considerat ca un caracter normal. Trei procente "%%%˘ ca secventa de controL sint folosite in situatiile in care o secventa de controL trebuie sa urmeze un procent in textuL respectiv¬ sau cind sint necesare ˛ procente. De exemplu¬ daca este nevoie de simboluL "grad˘ care sa urmeze unui procent¬ se foloseste siruL text "%%%%%d". Aici primele trei procente determina desenarea unuia singur si ultimele ˛ introduc simboluL "grad". in mod asemanator¬ siruL "%%%%%%˘ determina desenarea a ˛ procente. Daca un sir contine secventa de controL necunoscuta "%%"¬ AUTOCAD ignora "%%˘ si caracteruL care urmeaza.
4.9. Comanda DTeXT Text dinamic (+3)
Folosind comanda DTeXT¬ apartinind extensiei ADe-3¬ (text dinamic)¬ se pot face toate operatiile descrise mai inainte. in plus¬ DTeXT permite vizualizarea textului pe ecran in momentuL introducerii¬ facilitind posibilitatile de editare si permitind introducerea de linii multiple cu o singura comanda.
Secventa cererilor formulata de comanda DTeXT este identica cu cea formulata de comanda TeXT ¬ cu exceptia finalului "TeXT:"¬ formulat repetat. La fiecare aparitie a cererii "Text:"¬ DTeXT deseneaza o fereastra cursor¬ in punctuL de start si de marime echivalenta inaltimii textului.
in momentuL in care se introduc¬ caracterele apar in zona de cereri¬ urmind formularii "Text:˘ si ulterior sint desenate in ecranuL grafic. TextuL se introduce cu ajutoruL tastaturii»
sagetile de selectare pentru optiunile meniurilor sint ignorate.
La apasarea tastei ReTURN¬ la sfirsituL unei linii¬ comanda DTeXT pozitioneaza fereastra cursor la inceputuL liniei urmatoare si continua cu cererea "Text:".
Comanda DTeXT se considera terminata¬ in momentuL in care se tasteaza ReTURN¬ la cererea "Text:"¬ inaintea introducerii vreunui caracter.
Se poate abandona comanda DTeXT in orice moment¬ introducind un CTRL C. Tot textuL introdus in timpuL comenzii¬ va fi sters de pe ecran si va fi descarcat.
in momentuL in care se introduce textul¬ cursoruL ecran se poate misca independent de fereastra cursor. La selectarea unui punct¬ DTeXT va completa linia curenta a textului care se introduce (daca este cazul© si va muta fereastra cursor text in punctuL selectat. in acest feL linii multiple pot fi pozitionate oriunde pe ecran.
La apasarea tastei "Backspace"¬ DTeXT muta cursoruL text (fereastra cursor)¬ inapoi cu un caracter si sterge caracterul. Daca s-au introdus mai multe linii ale textului si se tasteaza "Backspace˘ la inceputuL unei linii¬ DTeXT va muta fereastra cursor la sfirsituL liniei anterioare¬ indiferent de pozitia acesteia in ecran si va afisa mesajuL "deleted˘ in zona de comenzi (indicind stergerea intregii linii). in final¬ intreg textuL liniei anterioare va apare in zona de comenzi.
DTeXT este utiL a fi folosit pentru introducerea textelor orientate din stinga¬ desi se poate folosi si in celelalte moduri de aliniere. (Daca este utilizat un text "Aligned"¬ fiecarei linii ii este alocata o inaltime corelata cu latimea caracterelor primei linii¬ ceea ce nu este intotdeauna necesar¬ astfeL incit in acest caz¬ folosirea comenzii DTeXT nu este recomandata).
in ceea ce priveste optiunile de aliniere si orientare ale textului¬ afisarea pe ecran se face initiaL cu orientare la stinga fata de punctuL selectat. La terminarea comenzii DTeXT¬ intreguL text introdus este sters de pe ecran si reeditat conform optiunilor de aliniere.
De exemplu¬ daca se doreste editarea unui text centrat¬ initiaL acesta va fi orientat la stinga fata de punctuL ales ca centru. La terminarea comenzii¬textuL temporar afisat va fi sters si va fi reeditat asa cum trebuie¬ centrat.
Se pot introduce coduri de controL si caractere speciale folosind conventia "%%˘ prezentata anterior¬ sub comanda TeXT. in mod obisnuit¬ nici unuL dintre aceste caractere speciale nu trebuie transformat inainte de terminarea comenzii DTeXT. Aceasta face posibila editarea acestor coduri. De exemplu¬ la introducerea sirului "%%p"¬ DTeXT va desena initiaL siruL corespunzator "%%p˘ pina la terminarea comenzii. Ulterior "%%p˘ va fi sters si va fi inlocuit cu simboluL de toleranta "+/-".
4.10. Tipuri si forme de text
Forma textului este definita de moduL pattern folosit pentru desenarea caracterelor.
entitatile text pot fi desenate folosind o varieate de forme ale caracterelor.
Citeva astfeL de forme sint continute in AUTOCAD software.
exemple din fiecare sint ilustrate mai jos :
Se pot defini forme suplimentare¬ asa cum este descris in anexa B. Uneori in editare sint necesares intinderea sau restringerea caracterelor¬ inclinarea acestora¬ desenarea lor inversata din spate sau pe verticala. Aceste operatii pot fi realizate¬ folosind o noua forma creata pentru fiecare combinatie. AUTOCAD permite si o metoda mai usoara numita "Text styles˘ (tipuri text). Un tip text este alcatuit cu ajutoruL urmatoarelor categorii de informatii:
S Un nume de tip pentru optiunea aleasa (pina la 3± de caractere)
S O inaltime text fixata (sau zero)
S Un factor de largime (intindere sau restringere)
S Un unghi de inclinare
S Un indicator de desenare "inapoi"
S Un indicator de desenare "inversat"
S un indicator de orientare verticala sau orizontala.
Tipurile de text pot fi create cu ajutoruL comenzii STYLe descrisa ulterior. in momentuL in care se editeaza un text (folosind comenzile TeXT sau DTeXT)¬ se poate specifica tipuL folosit. esentiaL este ca tipuL de text este un mijloc rapid si eficace de informare pentru AUTOCAD asupra modalitatii de editare¬ fara a mai fi necesar raspunsuL la unele cereri suplimentare formulate pentru fiecare comanda TeXT sau DTeXT.
La inceperea unui desen nou¬ un tip standard de text este creat in mod automat. Acest tip este folosit pentru toate textele editate pina la crearea altuia si cererea acestuia in utilizare.
TipuL standard de text are urmatoarele caracteristici implicite (desi acestea pot fi modificate de prototipuL de desenare© :
Style name: STANDARD (nume tip)
Font file: txt (fisier forma)
Height: ° (nefixat© (inaltime)
Width factors ± (factor largime)
Obliquing angles ° (inclinare)
Backwardss N° (inapoi)
Upside-downs N° (inversat)
Orientations HorizontaL (orientare)
Se pot modifica aceste proprietati pentru un optionaL tip de text cu ajutoruL comenzii STYLe. Se poate modifica si numele tipului de text cu ajutoruL comenzii ReNAMe descrisa in capitoluL 3. in mod obisnuit¬ nu se poate descarca tipuL STANDARD de text.
Urmatoarele diagrame ilustreaza corelarea intre forma¬ tipuL si entitatile TeXT:
fig. 4.44.
Asa cum indica sagetile¬ articolele text trimit la tip care la rinduL lui trimite la fisierele forma¬ pentru a determina formarea caracterelor. Unele tipuri pot folosi acelasi fisier forma. in cazuL de fata¬ tipurile STANDARD si STReTCH folosesc amindoua fisieruL forma "txt"¬ dar tipuL STReTCH are caracteristic un factor de largime mai mare de 1.
TipuL este ca un sablon de la care articolele text isi preiau toate caracteristicile. Daca aceste caracteristici se modifica¬ articolele text existente care au fost create cu tipuL anterior modificarii¬ ramin neschimbate. in mod obisnuit¬ modificarea fisierului forma corespunzator unui tip ¬ determina regenerarea cu noua varianta a tuturor textelor. Aceasta se intimpla imediat¬ numai daca ReGeNAUTO este on.
inaltime fixata
ParametruL de tip "inaltime fixata"¬ necesita anumite precizari. in mod normal¬ AUTOCAD-uL cere inaltimea caracterelor ori de cite ori sint folosite comenzile TeXT si DTeXT.
RaspunsuL cu blancë sau cu ReTURN¬ determina folosirea valorilor implicite¬ specificate la ultimele articole. in unele aplicatii¬ in mod obisnuit¬ textele de un anumit tip sint de aceeasi inaltime¬ asa incit cererea "Height:˘ ¬ devine inutila.
Pentru anumite aplicatii¬ se poate specifica inaltimea ca o caracteristica a tipului de text» in cazuL utilizarii acestui tip¬ comenzile TeXT si DTeXT nu mai contin cereri de inaltime.
Pe de alta parte¬ in comenzile in care se doreste specificarea inaltimii pentru fiecare articoL text individual¬ se selecteaza valoarea zero pentru inaltime¬ in tipuL text.
UnghiuL de inclinare
UnghiuL de inclinare este o deplasare fata de 9° . O deplasare pozitiva¬ de exemplu de 1µ ¬ determina aplecarea caracterelor spre dreapta¬ in timpuL ce o deplasare negativa produce o inclinare spre stinga.
exemple folosind forma subtiata a caracterelor sint prezentate in continuare :
fig. 4.45.
Orientarea pe verticala
Una dintre caracteristicile tipului de text este orientarea (pe verticala sau orizontala). in mod obisnuit¬ orientarea pe verticala poate fi selectata pentru tip numai daca forma asociata suporta orientare dubla.
Formele "txt"¬ "simplex"¬ "complex˘ si "italic˘ suporta orientare dubla. Construirea de forme suplimentare este descrisa in anexa B.
UnghiuL normaL de rotire pentru textele orientate pe verticala este de 27° grade. De aceea¬ in cazuL precizarii unghiului de rotire cu cursoruL este suficienta pozitionarea unui punct direct in jos fata de punctuL de inceput aL textului.
Se pot desena linii text multiple orientate pe verticala» fiecare linie este desenata La dreapta celei anterioare. Un exemplu¬ folosind forma "complex˘ este ilustrat mai jos :
fig. 4.46.
inclinarea¬ sublinierea si supralinierea nu pot fi folosite in orientarea pe verticala a textelor¬ intrucit ele nu vor avea efectuL scontat.
4.10.1. Comanda STYLe
Comanda STYLe poate fi folosita pentru crearea sau modificarea caracteristicilor tipului de text¬ pentru listarea tipului curent sau pentru selectarea unui anumit tip drept tip curent. Secventa de dialogare este:
Command s STYLe Text style name (or ?© <current>:(nume)
Font file <implicit>:(nume fisier)
Height<implicit>.(valoare9
Width factor<implicit>:(factor de scalare)
Obliquing angle<implicit>:(valoare)
Backwards?<Y/Nľ (Da sau Nu)
Upside-down?<Y/Nľ (Da sau Nu)
VerticaLż<Y/Nľ (Da sau Nu)
(Nume© is no÷ the current text style.
RaspunsuL cu "?˘ la prima cerere determina AUTOCAD-uL sa listeze tipuL de text definit curent. Pentru a crea un nou tip sau pentru a modifica unuL existent¬ se raspunde cu numele tipului dorit.
Toate cererile au valorile implicite afisate intre paranteze cu colt» tastarea blankului sau a ReTURN-ului¬ determina folosirea acestor valori. Pentru tipurile existente¬ valorile implicite sint cele asociate la creare» pentru cele noi¬ valorile implicite sint cele descrise mai inainte la tipuL de text standard.
Numele tipurilor pot contine pina la 3± de caracteres litere¬ cifre si caractere speciale "¤-_". Numele sint convertite daca este cazuL¬ inainte de utilizare.
RaspunsuL la cererea "Font file:"¬ nu trebuie sa contina extensia fisierului» este implicita extensia ".shr". FisieruL de forma respectiv este citit si caracteristicile sale pentru caractere sint incarcate automat (numai daca fisieruL este deja in utilizare cu un alt tip de text).
este corecta folosirea aceluiasi fisier de forma de mai multe tipuri de text.
Cererea "Vertical?˘ apare numai in cazuL in care forma selectata suporta orientare dubla.
NOTAs in cazuL folosirii liniilor de contur in anexa B¬ pentru modificarea formei caracterelor in fisierele de forma¬ trebuie folosita optiunea · a meniului principaL pentru recompilarea fisierului ".shx"» altfeL AUTOCAD-uL va continua sa utilizeze definirile anterioare.
Schimbarea parametrilor tipului existent
Cu exceptia fisierului de forma asociat si orientarii tipului de text (orizontaL sau vertical)¬ se pot modifica parametrii unui tip existent fara a afecta entitatile text existente» schimbarile vor fi aplicate numai asupra entitatilor create cu nouL tip.
Daca se modifica orientarea unui tip existent¬ sau se selecteaza un nou fisier de forma,toate articolele TeXT cu tipuL respectiv vor fi redesenate¬ folosindu-se noile valori in momentuL in care desenuL este din nou regenerat.
Daca ReGeNAUTO este on¬ modificarile respective determina o regenerare automata. Se poate utiliza comanda ReNAMe pentru schimbarea numelui unui tip TeXT existent. De cite ori se utilizeaza comanda STYLe pentru a crea un nou tip TeXT sau pentru modificarea unuia existent¬ acesta va conferi valorile implicite ulterioarelor comenzi TeXT si DTeXT.
4.11. Shapes
Shapes (modele¬ forme© sint entitati speciale care se pot defini folosind segmente¬ arce si cercuri. Pentru a desena o entitate "Shape˘ trebuie initiaL incarcat de pe disc un fisier continind definirea "Shape"» se poate apoi utiliza comanda SHAPe pentru utilizarea modelelor din acest fisier¬ in desenuL respectiv.
Se poate specifica marimea si rotirea fiecarui modeL pentru utilizarea efectiva in desen. Aceasta sectiune a manualului descrie pe scurt entitatile "Shape˘ si utilizarea comenzilor LOAD si SHAPe de introducere a acestora in desene. Desi utilizarea modelelor este simpla¬ definirea lor este dificila. Pentru instructiunile de definire a modelelor ("Shape")¬ trebuie consultata anexa B.
NOTAs Multi utilizatori pot sari peste aceasta sectiune a acestui manual. Blocks (blocurile» sectiunea 9.1© contin metode fundamentale pentru definirea si utilizarea unei biblioteci de elemente de desenare. Acestea sint mult mai versatile din toate punctele de vedere si mult mai usor de invatat si aplicat. "Shape"¬ in mod obisnuit¬ sint mai eficiente pentru stocarea si desenare» multe dintre ele sint folosite pentru definirea formelor de text. Modelele ("shape"© definite de utilizator sint folositoare in cazurile in care o singura portiune trebuie inserata de multe ori si intr-un numar mare de desene¬ unde viteza este esentiala.
"Shape˘ sint definite in fisiere speciale cu extensia ".shx˘ (v. anexa B). Definirile modelelor trebuie incarcate inainte de utilizare.
4.11.1. Comanda LOAD
inaintea utilizarii unui set "Shape˘ intr-un desen¬ trebuie incarcat fisieruL corespunzator . Aceasta operatie este executata de comanda :
Commands LOAD
Name of shape file to load (or ?)s (Nume fisier "Shape")
Nu se specifica extensia fisierului . ea este acordata implicit
de AUTOCAD "shx".
Trebuie utilizata incarcarea fisierului "Shape˘ prima data cind este solicitata folosirea acestuia» pentru sesizarile ulterioare de editare¬ AUTOCAD-uL va incarca automat fisierul. De mentionat ca fisieruL "shx˘ poate fi disponibiL la orice editare a desenului.
in cazuL in care se raspunde cu "?˘ la cererea comenzii LOAD¬ AUTOCAD-uL va afisa o lista cu fisierele "Shape˘ incarcate.
De exemplu:
Command s LOAD
Name of shape file to load (or ?)s ?
Loaded shape files:
pe
es
hardware
4.11.2. Comanda SHAPe
Dupa incarcarea fisierului cu definitiile "Shape"¬ se poate insera un modeL in desen cu comanda:
Commands SHAPe Shape name (or ?)<implicit>s (nume Shape)
Starting points (Origina Shape)
Height <1.0>s (numar sau punct)
Rotation angle <0.0>s (numar sau punct)
Numele ultimului "Shape˘ desenat in sesiunea de editare este considerat implicit. Se poate introduce un nou nume Shape sau un raspuns nuL pentru desenarea celui implicit inca o data.
AUTOCAD-uL cauta fisieruL cu numele mentionat. Daca acesta nu este gasit¬ mesajul:
Shape (nume© not found.
este afisat si cererea "Shape name (or ?)˘ este reformulata.
Valorile specificate pentru inaltime si unghi sint folosite pentru controluL modului in care modeluL este desenat.
efectuL lor este variabiL pentru fiecare Shape. este recomandabila¬ pastrarea documentatiei de folosire a tuturor entitatilor "Shape˘ in biblioteca proprie.
inaltimea si unghiuL se pot introduce valoric sau prin pozitionare cu ajutoruL cursorului analog metodelor prezentate anterior. este implicita valoarea 1.° pentru inaltime¬ iar rotirea grilei confera valoarea implicita pentru unghi.
Daca moduL "Ortho˘ este on¬ unghiuL este fortat ortogonal. Pentru selectare valorilor implicite se da un raspuns nul.
NOTAs in cazuL folosii liniilor de contur (anexa B© ¬ pentru modificarea anumitor caracteristici ale modelelor¬ trebuie folosita optiunea · a meniului principaL pentru recompilarea fisierului ".shx"¬ altfeL AUTOCAD-uL va continua sa utilizeze definirile anterioare.
Specificarea dinamica Shape (+2)
in cazuL in care exista extensi ADe-2¬ se poate vizuaL "trage˘ punctuL de start¬ inaltimea si unghiuL de rotire asa cum este descris in capitoluL 2.
Obtinerea listei cu entitati "Shape"
Se poate obtine o lista cu calitatile Shape disponibile¬ folosind comanda SHAPe si raspunzind la cererea "Name:˘ cu "?".
exemplu:
Command s SHAPe Shape name (or ?)s ?
Available Shape :
File s pe
FeeDTHRU DiP8
DiP14 DiĐ16
DiP24 DiP40
DiP64
Sint listate · entitati Shape. Toate au fost incarcate din fisieruL "pe.shx".
|
