Laboratorul L5 |
BLOCK-URI
Definirea BLOCK-urilor. Unul din avantajele utilizarii programului AutoCAD, fata de tehnicile de desenare manuala, este posibilitatea de a copia constructii geometrice existente, în alte locatii în desen (COPY, ARRAY). In plus se pot copia constructii geometrice existente dintr-un desen în altul. El poseda o comanda numita BLOCK, care permite definirea unui grup de obiecte ca un singur obiect. Odata definite, aceste simboluri sau blocuri pot fi inserate într-un desen, la scara 1:1, cu un factor de scalare, sau rotite.
Gruparea entitatilor într-un bloc este relativ simpla. Pentru crearea blocului vom folosi comanda BL 525h75f OCK, pentru plasarea blocului într-un desen, INSERT si MINSERT, pentru stocarea permanenta pe disc, WBLOCK, iar pentru desfacerea blocului în entitatile componente, EXPLODE. Aceste comenzi se gasesc în [BLOCKS] din meniul radacina al ecranului, cu exceptia lui EXPLODE, care este o comanda de editare, deci în [EDIT].
C-39 BLOCK:
Command: BLOCK
Block name (or?) :... se da nume blocului ce va fi creeat. La <?> vor fi afisate blocurile existente;
Insertion base point :... se alege cu pick un punct de insertie;
Select objects :... se selecteaza prin metodele cunoscute
obiectele ce vor face parte din bloc;
Select objects :< > totul se plaseaza în memorie ca un block. Ecranul ramâne gol, entitatile dispar, nimic însa nu este pierdut ci stocat în memorie sub numele dat la începutul comenzii.
C-40 WBLOCK: este un BLOCK mai corect.
Command: WBLOCK
File name :... se da un nume de fisier care automat va primi extensia .DWG.
Block name :... procedura se desfasoara ca la comanda
BLOCK.
C-41 INSERT: la inserarea unui bloc trebuie sa se precizeze:
Numele blocului sau al fisierului ce urmeaza a fi inserat;
Punctul de insertie;
Factorii de scara ai blocului de-a lungul axelor X si Y;
Unghiul de rotatie al blocului.
Command: INSERT
Block name (or?) :...
Insertion point :...
X scale factor <1>/Corner/XYZ :...
Y scale factor <default=X> :...
Rotation angle <0.00> :...
La introducerea factorului de scara exista o a doua optiune Corner, care face scalarea blocului prin indicarea laturii X si Y a unui dreptunghi; punctul de inserare este primul colt al dreptunghiului. Determinarea scarii se face prin dragare (tragere) cu pick a celorlalte colturi.
C-42 MINSERT: este o insertie multipla, combinând INSERT cu ARRAY rectangular.
Command: MINSERT
Block name (or?) :...
Insertion point :...
X scale factor <1>/Corner/XYZ :...
Y scale factor <default=X> :...
Rotation angle <0.00> :...
Number of rows (- - -) <1> : ... numar de rânduri;
Number of columns ( l l l ) <1> : ... numar de coloane;
Unit cell or distance between rows (- - -) : ... distanta între
rânduri;
Distance between columns ( l l l ) : ... distanta între coloane;
C-43 EXPLODE: separa poliliniile, blocurile , hasura, cotele, etc. în entitatile initiale;
Command: EXLPODE
Select block reference, polyline, dimension, or mesh :...
Select block reference, polyline, dimension, or mesh : < >
Acum fiecare entitate componenta poate fi editata individual.
5.2 Utilizarea hasurilor. Modelele de hasuri pot fi de la simple linii care reprezinta diversele materiale ale unor sectiuni printr-o piesa mecanica, pâna la modele complexe, utilizate în desenele de arhitectura. Comanda de hasurare este HATCH si se gaseste în [DRAW] -meniul ecranului, sau [Draw] -meniul bara.
Programul AutoCAD furnizeaza un numar de modele predefinite de hasuri, memorate în fisierul ACAD.PAT. Numele acestor modele poate fi afisat cu optiunea <?> din comanda HATCH. Apare ecranul text, listând numele modelelor, cu o scurta descriere. Daca se alege comanda HATCH din meniul bara, optiunea [Hatch Pattern...], va afisa grafic modelele de hasuri.
Comanda HATCH are nevoie de poligoane închise, pentru a le putea umple cu un anumit model de hasura. Atentie mare la vârfurile acestor poligoane, care pot doar parea închise, fara a fi, în realitate. Cea mai simpla metoda de a evita necazurile si erorile ce pot aparea la hasurare, este sa transformam conturul poligonului de hasurat într-o polilinie. Aceasta operatie este bine sa fie facuta într-un layer propriu.
C-44 HATCH:
Command: HATCH
Pattern (? or name/U, style) :...
Scale for pattern <1.00> :...
Angle for pattern <0.00> :...
Select objects :... se selecteaza polilinia sau poliliniile
definite anterior;
Select objects :< >
Optiunile comenzii HATCH:
Pattern determina modelul de hasura ce va fi folosit, prin numele acestuia;
<?>, listeaza numele modelelor de hasura detinute de ACAD.PAT.;
<U> se poate defini un model propriu de hasura;
Style are trei variante în care vor fi folosite contururile
sau granitele de hasurare: 1 Normal (fig.
5.1-a) - este presetat; înseamna ca hasurarea se executa
alternativ de la granita de hasurare exterioara, spre interior,
pâna la proxima granita, apoi se trece la urmatoarea granita
interioara si asa mai departe, pâna se epuizeaza toate
aceste contururi. Rezulta zone hasurate alternative si
"concentrice"; 2 Outermost (fig.
5.1-b) - realizeaza hasurarea spatiului dintre granita
exterioara si prima granita interioara pe care o întâlneste.
Acelasi efect se obtine adaugând la numele hasurii o virgula
si O, adica ",O"; 3 Ignore (fig. 5.1-c) - realizeaza hasurarea spatiului
interior granitei exterioare, ignorând existenta altor granite
interioare. Acelasi efect se obtine adaugând la numele hasurii
o virgula si I, adica ",I";
Scale seteaza marimea elementelor modelului de hasurare, deci scara hasurii. Aceasta trebuie pusa în concordanta cu raportul dintre limitele desenului si limitele ecranului;
Angle modelul standard de hasurare are un unghi "0". Daca dorim o alta înclinare a elementelor hasurii, se introduce o noua valoare a unghiului.
EXERCIŢIUL
02 EXERCIŢIUL
02 EXERCIŢIUL
02
EXERCIŢIUL
Realizati urmatoarele tipuri de suruburi ca blocuri si apoi asamblarile corespunzatoare:
Fig. 5.3 Fig. 5.4 Fig. 5.5
EXERCIŢIUL
Reprezentati în doua proiectii, sectiune si vedere, urmatoarele asamblari filetate:
Fig. 5.6
SHAPE \* MERGEFORMAT
|
