Înscrierea dimensiunilor în desenele AutoCAD

Elementele grafice utilizate în dimensionare

Operatia de înscriere a dimensiunilor în desenele AutoCAD poarta denumirea de dimensionare sau cotare.

AutoCAD are capacitatea de a elabora blocuri de cota, care includ toate elementele necesare dimensionarii (linie de cota, linii ajutatoare, sageti, text, marcator de centru), fara a fi necesara crearea lor element cu element. Programul determina automat valoarea dimensiunii dorite.

Linia de cota

Linia de cota (“dimension line” în limba engleza) indica dimensiunea masurata. Ea are la ambele extremitati elemente de capat. Optional, sau dupa necesitati, poate fi asimetrica, având element de capat doar la una din extremitati. De-a lungul liniei de cota, sau, daca spatiul nu permite, în prelungirea ei. AutoCAD dispune textul cotei de obicei la mijlocul liniei de cota, întrerupând-o sau nu, în functie de preferintele utilizatorului.

La masurarea dimensiunilor liniare, linia de cota este dreapta, iar la masurarea unghiurilor, este un arc de cerc.

Liniile de extensie

Liniile de extensie (“extension lines” în limba engleza) indica de unde pâna unde se întinde elementul masurat. Denumirea standard în limba romana este de “linii ajutatoare”. Acestea sunt perpendiculare pe dimensiunea cotata. Ele pot depasi linia de cota cu o lungime setata de utilizator. La nevoie, liniile de extensie pot fi trasate oblic fata de dimensiunea cotata, la un unghi specificat.

Optional, liniile de extensie pot 747e48h sa fie omise, la unul sau la ambele capete.

Elementele de capat

Uzual, elementele de la capetele liniei de cota (“arrowheads” în AutoCAD 2000) sunt sageti, dar AutoCAD cunoaste si alte tipuri de elemente de capat: puncte îngrosate, lini oblice, triunghiuri. Elementele de capat pot fi pline (înnegrite) sau doar conturate. Elementele de capat implicite sunt sagetile pline, înnegrite. Utilizatorul îsi poate crea propriile elemente de capat. Acestea trebuie sa fie definite anterior ca blocuri în desen (vezi capitolul 9).

Elementele de capat pot fi identice la ambele capete, diferite, sau pot sa lipseasca la unul sau la ambele capete.

Textul cotei

Textul cotei (“dimension text” în limba engleza) reda valoarea dimensiunii si este determinat automat de catre program. Daca e cazul, AutoCAD aplica un factor de scara pentru dimensiunile masurate automat.

Utilizatorul poate înlocui textul implicit determinat automat de program prin orice alt sir de caractere.

Pe lânga valoarea dimensiunii, textul cotei poate sa contina tolerante (abateri limita), prefixe, sufixe, valori alternative, exprimate în alte unitati de masura.

Textul cotei are proprietatea de asociativitate fata de elementul cotat. La modificarea marimii elementului cotat, se modifica automat si valoarea dimensiunii. Textele neimplicite, impuse explicit de utilizator, îsi pierd proprietatea de asociativitate, continutul lor ramânând invariabil în cazul mentionat.

Marcatorul de centru

AutoCAD poate marca automat centrul unui cerc sau al unui arc circular. Marcatorul este de tip si poate avea asociate linii de centru în prelungirea sa pe toate cele patru directii.

Figura 7.1 Exemple de cote înscrise într-un desen AutoCAD

Tipuri de dimensionari

AutoCAD permite înscrierea automata a dimensiunilor în desen, fie direct, pe prompter de comanda,prin folosirea comenzilor adecvate, fie atunci când prompter-ul “Command:” este înlocuit cu prompter-ul “Dim:”. Înlocuirea este asigurata prin folosirea comenzii DIM. Programul pastreaza acest prompter pâna la iesirea din modul de lucru dimensionare si revenirea la prompter-ul obisnuit de comanda (“Command:”).

Alaturi de editari, facilitatile de dimensionare automata sau semiautomata sunt printre cele mai evidente avantaje ale desenarii asistate de calculator folosind mediul AutoCAD.

La înscrierea dimensiunilor în desen, blocurile de cota create sunt plasate în planul XY al sistemului curent de coordonate.

Comenzile care pot fi aplicate în vederea înscrierii automate a cotelor sunt incluse în meniul pull-down “Dimension” cât si pe bara de instrumente “Dimension”(fig. 7.2, fig. 7.3):

Figura 7.2 Bara de instrumente “Dimension” din AutoCAD 2000

Figura 7.3 Meniul pull-down “Dimension”, continând comenzile de dimensionare

DIMLINEAR coteaza o dimensiune liniara sau o distanta. Extremitatile cotei pot fi introduse precizând doua puncte sau indicând un element a carui dimensiune liniara urmeaza a fi înscrisa. Optiunile comenzii sunt (fig. 7.4):

Horizontal: masurarea se realizeaza pe directia axei X curente;

Vertical: masurarea se realizeaza pe directia axei Y curente;

Rotated: masurarea se realizeaza pe o directie rotita la unghiul specificat fata de axa X curenta;

Mtext: se deschide editorul intern de texte (ca si la comanda MTEXT), pentru a modifica textul cotei; textul implicit, rezultat prin masurare, este simbolizat prin <>. Puteti introduce caractere în fata sau dupa acesta, sau îl puteti sterge si înlocui cu alt sir de caractere;

Text: permite modificarea textului cotei de pe linia de comanda, fara editorul de texte;

Angle: permite rotirea directiei pe care este scris textul cotei, cota însasi pastrându-si directia initiala (nu coincide cu Rotated

DIMALIGNED coteaza o dimensiune liniara sau o distanta pe directie totdeauna paralela cu aceasta (fig. 7.4); optiunile comenzii sunt Mtext Text, si Angle, cu aceleasi semnificatii ca si la cotarea liniara obisnuita, prin comanda DIMLINEAR

Figura 7.4 Cotari liniare de tip: orizontal, vertical, aliniat si rotit fata de axa X curenta

DIMORDINATE înscrie dimensiuni dupa metoda cotarii în coordonate. Originea de masurare este originea sistemului curent de coordonate; directiile X si Y sunt determinate dupa directiile axelor X si Y curente (fig. 7.5).

Figura 7.5 Cotarea în coordonate (prin comanda DIMORDINATE); Observatie: pentru a stabili originea de cotare, a fost translatat sistemul de coordonate cu originea în punctul dorit

Optiunile comenzii DIMORDINATE sunt:

Xdatum: permite masurarea dupa directia X;

Ydatum: permite masurarea dupa directia Y;

Mtext, Text si Angle: aceleasi semnificatii ca si în cazurile anterioare.

DIMRADIUS creaza cote de tip raza; prefixul R este înscris automat; pozitia textului depinde de stilul curent de cotare si de dimensiunea cercului (fig. 7.6); optiunile Mtext Text si Angle au aceleasi semnificatii ca si în cadrul comenzilor anterioare.

Figura 7.6 Variante de cotare a razei prin comanda DIMRADIUS

DIMDIAMETER permite crarea cotelor de tip diametru; prefixul Φ este înscris automat; pozitia textului depinde de stilul curent de cotare si de dimensiunea cercului (fig. 7.7); optiunile Mtext Text si Angle au aceleasi semnificatii ca si în cadrul comenzilor anterioare.

Figura 7.7 Variante de cotare a diametrului prin comanda DIMDIAMETER

DIMANGULAR permite crearea cotelor de tip unghiular; unitatea de masura este înscrisa automat (fig. 7.8);

Figura 7.8 Cote de tip unghiular generate prin comanda DIMANGULAR

QDIM permite cotari rapide în serie (în lant), sau în paralel (fata de un element comun), sau în coordonate; permite de asemenea cotarea simultana a razelor sau diametrelor unor cercuri sau arce de cerc, cu pozitionarea cotelor pe aceeasi directie; optiunile comenzii sunt:

Figura 7.9 Cotari în serie (în lant) generate prin comanda QDIM

Continuous: indica optiunea de cotare în serie (în lant) (fig. 7.9);

Staggered: indica optiunea de cotare a punctelor pereche (fig. 7.12);

Baseline: indica optiunea de cotare în paralel (fata de un element comun, considerat referinta) în cadrul comenzii QDIM (fig. 7.10);

Ordinate: indica optiunea de cotare în coordonate în cadrul comenzii QDIM (fig. 7.10);

Radius: indica optiunea de cotare simultana a unui set de raze (fig. 7.11);

Diameter: indica optiunea de cotare simultana a unui set de diametre (fig. 7.11);

Datum point: indica optiunea de modificare a punctului de referinta la cotarea în coordonate, sau fata de un element comun;

Edit: permite adaugarea sau eliminarea unor puncte dintr-un lant de dimensiuni existente deja.

Figura 7.10 Cotari fata de un element comun si respectiv în coordonate prin comanda QDIM

Figura 7.11 Cotari simultane de diametre si respectiv raze realizate prin comanda QDIM

Figura 7.12 Cotari ale punctelor pereche (optiunea Staggered) prin comanda QDIM

DIMBASELINE înscrie o cota liniara fata de un element de referinta comun cu al unei cote anterioare (în paralel), similar cu exemplul din fig. 7.10; pentru a folosi comanda, este necesar sa existe o cota anterior creata în desen, de tip liniar, în coordonate, sau de tip unghiular.

DIMCONTINUE înscrie o cota în prelungirea altei cote existente (în serie, în lant), similar cu exemplul din fig. 7.9; pentru a folosi comanda, este necesar sa existe o cota anterior creata în desen, de tip liniar, în coordonate, sau de tip unghiular.

QLEADER creaza linii de indicatie si notatii realizate prin pe liniilor de indicatie (fig. 7.13);

Notatiile de la al doilea capat al unei linii de indicatie pot fi texte de tip paragraf, simboluri pentru tolerante geometrice, blocuri-utilizator, diferite obiecte sau pot lipsi total. Alinierea acestora în raport cu linia de indicatie are mai multe variante.

Linia de indicatie poate fi dreapta sau ondulata, de tip spline. Numarul de verigi din care se compune este optional, dar poate fi limitat superior.

Optiunile privind crearea liniei de indicatie pot fi exprimate prin caseta “Leader Settings” (fig. 7.14); aceasta este activata în cadrul comenzii QLEADER, prin optiunea Settings.

Figura 7.13 Linii de indicatie si notatii create prin comanda QLEADER

Figura 7.14 Caseta de dialog „Leader Settings”, cu cele trei panouri de optiuni

TOLERANCE creaza simboluri pentru tolerante geometrice (de forma, pozitie, orientare si bataie), fara a genera si linia de legatura cu elementul tolerat. Pentru stabilirea elementelor grafice si numerice care compun simbolul, comanda deschide caseta de dialog “Geometric Tolerance” (fig. 7.15)

Figura 7.15 Caseta de dialog “Geometric Tolerance” din AutoCAD 2000

DIMCENTER creaza marcatori sau linii de centru, pentru cercuri, arce de cerc, arce de polilinii, în concordanta cu setarile din stilul curent de cotare (fig. 7.16).

Figura 7.16 Marcarea centrelor prin comanda DIMCENTER

DIMEDIT editeaza pozitia si continutul textului unei cote create în desen, prin optiunile Home, New Rotate si/sau modifica înclinarea liniilor de extensie (ajutatoare) fata de linia de cota, prin optiunea Oblique

DIMTEDIT permite mutarea sau rotirea textului unei cote create deja în desen.

Starea “ON/OFF” a variabilei de sistem DIMASO determina crearea sub “Dim:” a unor blocuri de cota, în care linia de cota, liniile ajutatoare, sagetile si textul cotei formeaza o singura entitate (pentru DIMASO=ON), sau, a unor entitati separate pentru fiecare element al cotarii (pentru DIMASO=OFF). Aceeasi variabila implica si crearea cotelor asociative, care, la modificarea dimensiunii cotate, îsi modifica valoarea afisata în textul cotei (pentru DIMASO=ON).

Stiluri de cotare. Comenzile DIMSTYLE si DDIM

Comanda DIMSTYLE permite crearea unor stiluri de cotare, care pot fi folosite ori de câte ori este nevoie ulterior în desen. Acestea definesc aspectul textului si al sagetilor, modul de dispunere al textului, posibile sufixe si prefixe atasate cotei, simetria liniei de cota, distanta dintre doua linii de cota paralele succesive, modul de marcare al centrului unei forme circulare, culorile asociate fiecarui element al unei cote, etc. Operatia este facilitata de deschiderea casetei de dialog “Dimension Style Manager” (fig. 7.17) Caseta poate fi apelata si prin mai vechea comanda DDIM.

Figura 7.17 Caseta “Dimension Style Manager”, pentru manipularea stilurilor utilizate în cotare

Un anumit stil de cotare poate fi aplicat tuturor tipurilor de cote sau numai cotarilor liniare, sau radiale, etc.

Informatiile privind stilul (stilurile) de cotare se salveaza odata cu desenul, similar cu cele privind stilurile de scriere. Orice stil de cotare odata definit, poate fi utilizat în cursul aceleiasi sesiuni de lucru sau într-o sesiune ulterioara.

Butoanele New, Modify si Override ale casetei “Dimension Style Manager” deschid o noua caseta de dialog, cu numeroase optiuni privind aspectul cotelor (fig. 7.18): aspectul liniilor de cota si al sagetilor, aspectul si pozitia textului cotei, unitatile de masura utilizate în cotare, valori ale tolerantelor dimensionale, dimensiunilor limita, etc.

Este recomandabila atribuirea unei denumiri pentru fiecare stil de cotare creat, în scopul folosirii repetitive si apelarii stilului ori de câte ori este necesar în desen.

Stilurile de cotare afecteaza si simbolurile pentru tolerante geometrice. Daca variabila de sistem DIMGAP este 0, unele elemente nu vor fi afisate corespunzator în cazul tolerantelor geometrice. Aceasta reprezinta spatiul liber din jurul textului cotei, pâna la linia de cota. Triunghiul înnegrit pentru marcarea bazei de referinta al unei tolerante geometrice (vezi fig. 7.13) este definit în familia elementelor terminale ale liniilor de cota, alaturi de sageti, puncte, etc.

Figura 7.18 Caseta de dialog pentru crearea/modificarea stilurilor de cotare

Definirea unui stil de cotare adaptat cerintelor din standardele românesti de desen tehnic industrial, recomanda:

pentru liniile de cota (“Dimension Lines”): fortarea trasarii liniilor de cota în interiorul liniilor ajutatoare, o distanta de 7-8 unitati de desenare între liniile de cota paralele succesive obtinute la cotarea cu aceeasi baza de referinta (“Baseline spacing”),

pentru liniile ajutatoare (“Extension Lines”): depasirea liniei de cota cu 2-3 u.d. (“Extend beyond dim lines”), distanta fata de dimensiunea cotata (“Offset from origin”) de 0 u.d., marimea marcajului de centru (“Center Marks for Circles”) de 2-3 u.d., vizibilitatea ambelor linii, a uneia, sau a niciuneia din liniile ajutatoare (în functie de necesitati),

pentru sageti, sau elementele de capat (“Arrowheads”): marimea de 3-4 u.d. în cazul sagetilor, respectiv de 1-2 u.d. în cazul punctelor îngrosate,

pentru textul cotei: marimea de 3-4 u.d, iar pentru tolerante de 2-3 u.d, pozitia implicita (“default”) pe orizontala si respectiv deasupra liniei de cota pe verticala, orientarea aliniata cu linia de cota, alegerea numarul de zecimale utilizat, prefixe, sufixe si unitati alternative; în cazul optiunii pentru înscrierea tolerantelor dimensionale, vor fi setate corespunzator valorile lor definitorii.

distanta textului fata de linia de cota (“Offset from dim line”): 1-2 mm;

Pe baza stilului de baza definit anterior, se pot crea stiluri pentru:

cotarea liniara a diametrelor: prefix c, pentru înscrierea automata a literei Ř în fata valorii cotei (exemplu în fig. 7.19);

cotarea filetelor: prefix M sau alt simbol de filet, pentru înscrierea acestuia în fata diametrului filetului;

cotarea tesirilor la 45^O: sufix x45 d;

element de capat al liniei de cota punct îngrosat, în locul sagetii, pentru cotarea grosimilor la placile plane subtiri de grosime uniforma;

suprimarea uneia din liniile de extensie (ajutatoare) si a blocului de capat pentru cotarea cu linie de cota nesimetrica, având sageata la un singur capat;

abatere superioara abatere inferioara .

setarea valorii tolerantelor în cazul înscrierii tolerantelor dimensionale. Atentie la numarul de zecimale în acest caz, numar care trebuie sa fie sufucient pentru a permite scrierea corecta a valorii abaterilor sau dimensinilor limita! De mentionat si faptul ca AutoCAD înscrie singur semnul “-“ pentru abaterea inferioara. Setarea unei valori negative pentru aceasta abatere conduce la o toleranta de tipul nnn‡

În fig. 7.19 este exemplificat modul de cotare cu înscrierea tolerantelor dimensionale prin valorile abaterilor limita, precum si înscrierea unei tolerante geometrice.

Figura 7.19 Exemplu de înscriere a tolerantelor dimensionale si geometrice într-un desen AutoCAD 2000