POSIBILITATI ALE PERIFERICELOR I/O

----------AUTOCAD

POSIBILITATI ALE PERIFERICELOR I/O

--Acest capitol descrie posibilitatile referitoare la perifericele de introducere si desenare.

--12.1. Tablou de meniuri

--Daca se dispune de un dispozitiv de digitizare se pot efectua anumite portiuni din suprafata acestuia¬ drept tablou de meniuri¬ pentru introducerea comenzilor. Se pot asocia zone dreptunghiulare pentru incadrarea rubricilor meniurilor. Aceste forme sint divizate in rinduri si coloane¬ formindu-se mici "cutii˘ (dreptunghiuri© numerotindu-se de la stinga la dreapta si de sus in jos¬ incepind cu 1.

--Pentru a selecta o rubrica a unui meniu¬ se deplaseaza cursorul dispozitivului in zona adecvata si se apasa pick- butonul. AUTOCAD-ul suporta maxim ´ tablouri meniu¬ fiecare cu cite zone se doresc si situate oriunde pe supra 313h73d fata disponibila.

--Desi zona rezervata unui tablou meniu trebuie sa fie dreptunghiulara se pot forma zone in forma de "L˘ sau "U˘ prin plasarea corespunzatoare a mai multor meniuri.

----------fig. 12.1.

--Se poate utiliza comanda "TABLET CFG˘ ¬ descrisa ulterior in acest capitol¬ pentru precizarea zonelor meniu din tablou. Odata ce AUTOCAD-ul a memorat pozitiile meniului¬ se poate selecta o rubrica meniu prin punctarea unei zone si actionarea pick­ butonului digitizorului. Informatia corespunzatoare din tabloul meniu este preluata ca si cind ar fi fost introdusa de la tastatura.

--12.2. Buton meniu ­ (pick-buton)

--Butonul dispozitivului sau un mouse sint cunoscute sub denumirea de pick-buton. Acest buton este utilizat intotdeauna folosit pentru precizarea punctelor¬ pentru selectarea unei rubrici meniu indicate de locul marcat de cursor sau pentru selectarea unei rubrici meniu ecran indicate de cursorul ecran.

--Daca dispozitivul sau mouse-ul au mai multe butoane¬ acestea se pot utiliza pentru orientarea pentru selectie¬ indifirent de pozitia curenta a cursorului propriu-zis sau a celui ecran.

----------fig. 12.2

Se va consulta AUTOCAD Installation/Performance Guide¬ pentru determinarea pick-butonului si a butoanelor destinate pentru selectare.

--Anexa A descrie fisierul meniu standard iar anexa B contine instructiuni de definire a unui fisier meniu propriu. Se poate selecta un anumit fisier meniu cu ajutorul comenzii MENU (Capitolul 3).

--12.3. Copierea desenelor de pe hirtie ­ modulul Tablet

--Cind AUTOCAD-ul este utilizat pe un sistem prevazut cu un dispozitiv de digitizare¬ masa (suprafata© acestuia este in mod normal utilizata pentru punctarea rubricilor pe ecran. De aceea¬ cursorul ecran urmareste miscarile efectuate pe suprafata mesei.

--Coordonatele curente ale acesteia nu au semnificatie decit daca coordonatele ecran pe care ele le desemneaza sint raportate la coordonatele desenului.

--Acesta este modul preferabil pentru introducerea desenelor nou sau pentru editarea desenelor realizate deja cu AUTOCAD-ul. La un zoom pe desen pentru prelucrarea in detaliu a unei sectiuni¬ masa puncteaza in mod automat cu o rezolutie mai fina¬ ecranul afisind o portiune mai mica din desen.

--Aplicatiile apar in mod obisnuit¬ cind exista un material dimensionat care trebuie introdus in AUTOCAD. De exemplu sa presupunem ca se doreste editarea unui desen cu AUTOCAD-ul¬ desen al carui original a fost executat cu mina. Cind acesta se digiteaza¬ se doreste introducerea entitatilor intr-o baza de date cu coordonatele raportate la cele ale desenului original si nu la scara ecranului.

--Daca desenul existent este prea mare pentru dimensiunea mesei¬ este necesara digitizarea pe portiuni¬ cu pastrarea legaturilor si corelatiilor intre acestea.S--Pentru aceasta¬ AUTOCAD-ul este prevazut cu un mod special denumit Tablet. In acest mod¬ AUTOCAD-ul trateaza masa de digitizat efectiv ca un digitizor si nu ca un periferic de punctare ecran. El traseaza coordonatele sistem ale desenului original de pe hirtie in coordonate desen ale AUTOCAD-ului¬ indiferent de scara¬ pozitie sau rotatie si indiferent de fereastra afisata in mod curent pe ecran.

ATENTIE s A nu se copia un desen de pe hirtie fara utilizarea modului Tablet» aspectul acestuia poate fi deformat daca este utilizat modul normal de punctare.

--12.3.1. Punctarea entitatilor in modul Tablet

--Comenzile care permit selectarea entitatilor prin punctarea acestora¬ ca ERASE ¬ MOVE si LIST¬ ramin active la comutarea digitizorului in modul Tablet.

--Se poate sterge o entitate mutind creionul mesei pina la punctarea obiectului pe desenul de pe hirtie sau pina cind cursorul ecran puncteaza entitatea dorita pe monitorul grafic. Apoi se selecteaza acest punct asa cum s-ar fi facut daca modul Tablet ar fi fost off.

--12.3.2. Modul Tablet si modul Snap

--Selectarea Snap ramine activa in modul Tablet . Dupa transformarea coordonatelor¬ acestea sint fortate sa fie trasate pe grila Snap. Daca nu se doreste acest lucru¬ se comuta modul Snap pe off.

--In modul Tablet¬ masa de digitizare nu poate fi utilizata pentru punctarea rubricilor din meniul ecran. In mod obisnuit¬ tablourile meniu ramin active si pot fi utilizate. De aceea¬ toate zonele exterioare tablourilor meniu sint permise in modul Tablet pentru digitizarea coordonatelor.

--12.4. Comanda TABLET

--Comanda TABLET este folosita pentru dimensionarea mesei cu coordonatele sistem ale desenului de pe hirtie¬ pentru comutarea modului Tablet on/ofF si pentru rezervarea zonelor mesei pentru meniuri si pentru desen. La introducerea comenzii TABLET¬ prima cerere este :

--Option (ON/OFF/CAL/CFG):

Se raspunde cu una dintre optiunile indicate» actiunea lor este precizata in continuare :

ON ­ comuta modul Tablet pe on. Optiunea "CAL˘ trebuie sa fi fost anterior folosita pentru dimensionarea mesei.

OFF ­ comuta modul Tablet pe off. Masa redevine un periferic de punctare ecran.

CAL ­ dimensioneaza masa corespunzatoare cu desenul de pe hirtie.

CFG ­ permite rearanjarea zonelor mesei pentru tablourile meniu si pentru desenare.

--12.4.1. TABLET CAL ­ Calibrare

--Comanda "TABLET CAL˘ este utilizata pentru a comuta pe on modul Tablet si pentru calibrarea mesei. Mai intii¬ desenul trebuie fixat pe masa. Apoi se introduce :

--Command s TABLET Option (ON/OFF/CAL/CFG)s CAL

--Calibrare tablet for use .....

--Digitize first known point s (digitizare)

--Enter coordinates for first point s (x1,y1)

--Digitize second known point s (digitizare)

--Enter coordinate for second point s (x2,y2)

Dupa introducerea lui "CAL"¬ AUTOCAD-ul cere digitizarea unui punct si introducerea coordonatelor sale in sistem¬ folosindu-se de desenul original. Apoi cere un al doilea punct cunoscut. Aceste puncte pot fi alese arbitrar in desen¬ cu conditia sa fie diferite. Niciunul nu trebuie sa fie neaparat originea¬ sau sa fie situat pe una dintre axe.

--Se impune o singura restrictie asupra coordonatelor sistem ale desenului de pe hirtie (Daca se considera cresterea coordonatei Y de jos in sus¬ coordonata Ř trebuie sa creasca de la stinga la dreapta). In mod obisnuit¬ se poate trasa desenul pe masa sub orice unghi » AUTOCAD-ul face toate transformarile necesare.

--Dupa calibrare se pot desena obiectele utilizind comenzile obisnuite ale AUTOCAD-ului. La digitizarea fiecarui punct¬ masa returneaza coordonatele desenului original. De retinut ca limitele de desenare sint inca active. Trebuie utilizata comanda LIMITS (capitolul 3© pentru a ne asigura ca limitele de desenare includ toate coordonatele generate pe masa¬ sau pentru comutarea verificarii limitelor pe off. Entitatile sint afisate pe ecran asa cum sint desenate. Cursorul ecran urmareste miscarea cursorului mesei.

--Daca desenul se deplaseaza pe masa sau daca se schimba (de exemplu pentru digitizarea altei portiuni¬ in carul unui desen mai mare)¬ trebuie recalibrata masa pentru noua pozitie¬ reapelind comanda "TABLET CAL˘ si introducind doua noi puncte cunoscute.

--12.4.2. TABLET OFF ­ Iesire din modul Tablet

--Pentru iesirea din modul Tablet si reintoarcerea la introducerea normala ecran¬ se introduce :

--Command s TABLET

--Option s (ON/OFF/CAL/CFG© s OFF

S--12.4.3. TABLET ON ­ Intrare in modul Tablet

--Dupa comutarea modului Tablet pe ofF cu optiunea "OFF"¬ se poate reveni pe on cu comanda :

--Command s TABLET

--Option (ON/OFF/CAL/CFG© s ON

Este necesara calibrarea pentru urmatoarea sesiune de editare¬ daca aceasta nu s-a facut.

NOTA s Modul TAblet poate fi comutat pe on/off¬ folosind o singura tasta de control (a se vedea capitolul 8).

--12.4.4. TABLET CFG ­ Configurare

--Se pot reconfigura zonele mesei de digitizare cu ajutorul secventei de comenzi "TABLET CFG". AUTOCAD-ul cere :

--Enter number oF tablet menus desired (0-4© <implicit>

Daca s-au utilizat deja tablourile meniu si se selecteaza acelasi numar de meniuri¬ AUTOCAD-ul cere :

--Do you want to realign tablet menu areas ż <N>

se raspunde cu "Y˘ in cazul in care se doreste rearanjarea pozitiilor tablourilor meniu . Se pot specifica maxim ´ separate zone de meniu. Pentru fiecare¬ AUTOCAD-ul cere :

--Digitize upper left corner oF menu area n ;

--Digitize lower left corner oF menu area n ;

--Digitize lower right corner oF menu area n ;

Litera "n˘ este folosita aici pentru reprezentarea numarului meniului (±-4). Setul celor ł puncte trebuie sa formeze un unghi de 9° grade. Daca acest lucru nu se intimpla AUTOCAD-ul reia cererile pentru cele ł puncte.

--De notat ca¬ in mod obisnuit¬ pentru o maxima suprafata de desenat¬ rubricile tablourilor meniu se recomanda a fi paralele. Ulterior AUTOCAD-ul cere :

--Enter the number oF columns for menu area n ;

--Enter the number oF rows for menu area n ;

Se introduc valori intregi pozitive de la tastatura.

--Zona de punctare ecran

--O masa mare de digitizare este foarte indicata pentru copierea desenelor intinse in modul Tablet. Utilizarea intregii suprfete a mesei poate deveni incomoda datorita distantelor mari pe care trebuie deplasat cursorul pentru o miscare relativ mica a Scursorului pe ecran sau pentru selectarea optiunilor din meniul ecran.

--De aceea¬ se poate folosi comanda "TABLET CFG˘ pentru desemnarea unei mai mici si corespunzatoare portiuni din suprafata mesei ca fiind zona de punctare ecran. Intreaga suprafata a monitorului grafic poate fi accesata de zona respectiva a mesei. Dupa completarea tuturor conditiilor referitoare la meniurile mesei¬ AUTOCAD-ul intreaba :

--Do you want to respecify the screen pointing areaż <N>

Daca se raspunde cu "Y"¬ apar urmatoarele cereri :

--Digitize lower left corner oF screen pointing area :

--Digitize upper right corner oF screen pointing area :

Se raspunde utilizind creionul mesei. Zona respectiva nu trebuie sa se suprapuna peste zona tablourilor meniu.

--12.5. Comanda SKETCH ­ Desenarea libera (+1)

--Comanda SKETCH permite ca desenele efectuate cu mina libera sa fie introduse ca desene ale AUTOCAD-ului. Desenele cu mina libera se deosebesc de desenele normale ale AUTOCAD-ului prin faptul ca sint introduse in mod automat la deplasarea indicatorului de punctare al perifericului¬ fata de construirea explicita a segmentelor¬ arcelor¬ etc.¬ introduse prin punctarea a ˛ extremitati sau a altor elemente geometrice. Desenarea cu mina libera este cea mai buna metoda pentru introducerea unor materiale cu forme de desenare neregulate.

--Facilitatea aceasta considera schita respectiva ca o serie de segmente. Astfel se poate simplifica considerabil editarea acestora inaintea inregistrarii lor in baza de date de desenare a AUTOCAD-ului. Dupa ce au fost inregistrate¬ toate posibilitatile normale ale AUTOCAD-ului pot fi folosite» se pot muta¬ sterge anumite parti¬ insera in blocuri s.a.m.d.

--Aceste desene pot fi executate numai cu un periferic adecvat (masa de digitizare¬ mouse¬ creion¬ etc.© Nu este practica utilizarea tastaturii in astfel de cazuri si de aceea aceasta posibilitate nici nu a fost prevazuta. Sa incercam o schita simpla cu aceasta modalitate. Se comuta modurile Ortho¬ Snap si Tablet pe ofF si se introduce comanda SKETCH :

--Command s SKETCH

--Record increment <curent>:

Se introduce distanta in unitati de desenare¬ pina la care miscarea genereaza un segment nou . Selectarea curenta a incrementului de inregistrare a schitei este considerata implicita» se tasteaza RETURN daca se doreste utilizarea aceleiasi valori pentru intreaga schita.

--Incrementul de inregistrare stabileste rezolutia sau acuratetea schitei in modul urmator s Se porneste dintr-un prim Spunct¬ deplasarea facindu-se pina cind incrementul de inregistrare nu genereaza un segment nou. In momentul in care distanta devine egala cu incrementul de inregistrare¬ un segment este generat pina in acest punct » procesul se poate repeta pentru generarea unui alt segment.

--Presupunind ca limitele respectivului desen sint de la (0,0© la (10,10© si ca pe ecran acesta este afisat in intregime¬ un increment de inregistrare de la 0,± va determina o rezolutie rezonabila a schitei» in timp ce un increment de 1.° va genera o rezolutie relativ scazuta. (Numai o deplasare de 1/1° din dimensiunea desenului va inregistra un segment nou).

--Sa selectam un increment de 0.± si sa incercam citeva schitari. Dupa introducerea lui "0.1" si RETURN¬ SKETCH va afisa mesajul :

--SketcH Pen eXit Quit Record Erase Connect

pentru inregistrarea elementelor dorite si afisarea unor subcomenzi care se pot utiliza.

NOTA s Schitarea trebuie efectuata numai cu tipul de linie "CONTINUOUS".

--12.5.1. Creion de schitare

--Schitarea utilizeaza conceptul de "creion"¬ care nu trebuie confundat cu creionul fizic al dispozitivului de digitizare. Cind creionul este jos¬ se deseneaza. Pe viitor "creionul˘ se va referi la creionul de schitare¬ iar "indicatorul˘ se va referi la elementul fizic de punctare al dispozitivului de digitizare.

--Creionul este initial "sus˘ si atit timp cit este in aceasta pozitie cursorul urmareste pe ecran miscarile indicatorului. Pentru a schita ceva¬ acesta se muta in punctul de inceput dorit si se apasa tasta "P˘ (sau apasind pick-butonul). Aceasta tasta coboara creionul¬ daca acesta era sus si-l ridica daca era jos. Din momentul in care creionul este jos segmentele sint trasate. Linia indicatoare ajutatoare este utilizata pentru indicarea segmentelor care se adauga la schita. In momntul in care creionul se indica¬ tastind "P˘ (sau apasind pick-butonul)¬ segmentul schitat este extins pina in punctul respectiv (unde creionul se ridica)¬ si cursorul normal reapare.

--Se poate cobori din nou creionul si schita alt segment¬ continuindu-se asa fara a parasi comanda SKETCH. Segmentele schitate nu sint imediat adaugate desenului » ele sint pastrate ca temporare pina la iesirea din comanda SKETCH sau pina la utilizarea uneia dintre facilitatile acesteia de procesare.

--In cazul unui display color¬ segmentele temporare sint afisate cu culoarea verde¬ exceptind cazul in care se deseneaza cu verde cind culoarea acestora se schimba in rosu. In momentul in care segmentele sint adaugate efectiv la desen¬ ele sint redesenate cu culoarea asociata stratului curent.

--12.5.2. Utilizarea segmentelor schitate in AUTOCAD

--Informatiile schitate sint introduse ca segmente individuale in desenul AUTOCAD. Se pot executa comenzile CHANGE¬ ERASE¬ MOVE si altele asupra acestora in mod obisnuit. De retinut ca fiecare segment este independent de rest si ca informatia de schitare nu le uneste in AUTOCAD.

--Daca se doreste tratarea si functionarea schitelor ca o unitate¬ se poate utiliza comanda BLOCK pentru reunirea intr-un bloc.

--12.5.3. Schitarea polyline-urilor (+3)

--Daca in AUTOCAD este inclus pachetul ADE-3¬ se poate aplica direct comanda SKETCH pentru formarea unei polyline pentru fiecare secventa continua de segmente schitate. Pentru aceasta se utilizeaza comanda SETVAR sau AutoLISP-ul pentru selectarea variabilei sistem SKPOLY diferite de zero.

--12.5.4. Subcomenzi SKETCH

--"P˘-ul¬ utilizat pentru ridicarea si coborirea creionului¬ este una dintre "subcomenzile˘ SKETCH. Deoarece lucrul cu mina libera este foarte diferit de introducerea structurata a datelor¬ comanda SKETCH este prevazuta cu un set propriu de comenzi utilizabile cind se introduce o schita.

--Acestea sint foarte simple in comparatie cu comenzile normale ale AUTOCAD-ului¬ fiecare dintre ele putind fi apelata prin apasarea unei taste. Pentru facilitare¬ in cazul in care indicatorul dispozitivului de digitizare este prevazut cu mai multe butoane¬ aceste subcomenzi pot fi apelate prin apasarea butoanelor corespunzatoare.

--De mentionat ca nu se poate utiliza butonul de meniu in timp ce o comanda SKETCH este activa. Se prezinta in continuare o lista cu subcomenzile SKETCH si cu butoanele indicatorului aferente :

--Caracter de-- Buton---- Functie

--comanda---- indicator

-- P---- "Pick"-- ridicare/coborire creion

--(punct)---- 1----segment de punctat

-- R------ 2----inregistrare segmente

--X,Space,RETURN-- 3----inregistrare segmente

----- ----- ----cu iesire

--Q¬ CRTL C---- 4----descarcare segmente cu iesire

-- E------ 5----stergere

-- C------ 6----conectare

In plus¬ tastele speciale de comutare pentru modurile Snap¬ Ortho si Grid ¬ pot fi utilizate in timp ce comanda SKETCH este activa. S--Fiecare subcomanda SKETCH are efect imediat la introducere¬ asa incit nu mai este necesara tastarea RETURN.

--12.5.4.1. P ­ Creion sus/jos

--Asa cum s-a prezentat mai inainte¬ comanda "P˘ ridica creionul de schitare daca acesta este jos si il coboara daca este sus.

--12.5.4.2. (punct© ­ Segment de punctat

--Comanda ".˘ este utilizata pentru desenarea unui segment din extremitatea ultimului segment schitat pina in pozitia curenta a indicatorului. Este interpretata complet numai in cazul in care creionul este sus. Se poate utiliza de exemplu¬ pentru desenarea segmentelor care delimiteaza granita politica in cazul unei harti. Dupa adaugarea segmentului creionul este reintors in pozitia sus.

--12.5.4.3. R ­ Inregistrare

--Comanda "R˘ inregistreaza toate segmentele schitate temporare ca segmente permanente fara a modifica starea sau pozitia sus/jos a creionului de schitare. De retinut ca dupa inregistrare¬ segmentele nu mai pot fi editate cu subcomenzi SKETCH¬ ci numai cu comenzile obisnuite ale AUTOCAD-ului. Numarul segmentelor adaugate la desen cu aceasta comanda este afisat.

--12.5.4.4. Ř ­ Inregistrare si iesire

--Comanda "X˘ inregistreaza toate segmentele temporare introduse si revine in cererea de comenzi a AUTOCAD-ului. Tastele "space˘ si RETURN au acelasi efect¬ "X˘-ul fiind prevazut pentru o mai usoara utilizare in meniuri. Numarul segmentelor adaugate desenului de aceasta subcomanda SKETCH este afisat in modul urmator :

--nnn lines recorded.

--12.5.4.5. Ń ­ Quit

--Comanda "Q˘ descarca toate segmentele schitate temporare (de la inceputul comenzii SKETCH pina la ultima subcomanda "R"© si revine in cererea de comenzi a AUTOCAD-ului. CTRL/C are acelasi efect » acesta fiind utilizat ca terminator universal de comenzi in AUTOCAD.

--12.5.4.6. E ­ Erase

--Comanda "E˘ permite stergerea selectiva a oricarei portiuni schitate. Se apasa tasta "E˘ pentru activarea comenzii si se va receptiona mesajul :

--Erase s Select end oF delete.

In cazul in care creionul este jos¬ el este indicat de catre aceasta comanda. Se muta cursorul in punctul unde se doreste intreruperea segmentului. Dupa selectarea portiunii care se doreste a fi stearsa se apasa tasta "P˘ (sau pick-butonul indicatorului© pentru stergerea efectiva a portiunii respective din segmentul schitat temporar. De retinut ca nu se poate sterge cu aceasta comanda dupa inregistrare.

--Daca se decide ca nu se sterge nimic se apasa din nou E (sau orice alta comanda© si va apare mesajul :

--Erase aborted.

In acest moment s-a revenit in comanda normala SKETCH.

--12.5.4.7. C ­ Connect

--Comanda "C˘ permite punctarea unei schite dupa ridicarea creionului pentru selectarea unei rubrici meniu sau dupa stergerea unei portiuni. La introducerea comenzii "C˘ ¬ se receptioneaza mesajul :

--Connect s Move to endpoint oF line.

iar cursorul apare. Acesta se muta la extremitatea ultimului segment introdus (se poate face conectarea numai la ultima extremitate sau la sfirsitul ultimei stergeri).

Comanda "C˘ are sens numai daca creionul este sus. La utilizarea cu creionul jos¬ se receptioneaza mesajul :

--Connect command meaningless when pen down.

Daca nu este nimic care poate fi conectat (de exemplu nu este nimic desenat sau toata informatia a fost inregistrata© se afiseaza mesajul :

--No last point known

Comanda "C˘ poate fi incheiata dupa conectare¬ tastind din nou "C˘ (sau orice alta comanda© . In acest caz¬ se receptioneaza mesajul :

--Connect aborted.

--12.5.5. Efectele altor moduri

--Actiunea comenzii SKETCH este afectata in diferite feluri de selectarea curenta a modurilor Snap¬ Ortho si Tablet.

--12.5.5.1. Schitarea in modul Tablet

--Pina acum schitarea pe ecran s-a facut asemanator desenarii. Cu un digitizor este posibila utilizarea modului Tablet pentru alinierea desenului de pe hirtie si schitarea informatiei despre aceasta intr-un desen AUTOCAD.

--Coordonatele se pastreaza asa cum au fost introduse de digitizor in modul Tablet. Nu este insa permisa selectarea cu ajutorul digitizorului a meniului ecran¬ in timp ce modul Tablet este activ. Zona rezervata in mod normal pentru aceasta poate fi utilizata pentru desen. In cazul utilizarii tablourilor meniu¬ acestea continua sa poata fi accesate (ele reduc insa din zona permisa pentru desenare). In timpul comenzii SKETCH¬ CTRL T nu poate fi utilizat pentru comutarea modului Tablet on/off.

--Daca sistemul are in configuratie o masa si un alt indicator de digitizare¬ de exemplu un creion¬ care nu lucreaza in modul Tablet¬ nu trebuie mixata introducerea cu comanda SKETCH¬ a acestor doua surse in timp ce modul Tablet este on. Utilizarea unuia trebuie sa fie permanenta pe durata unei comenzi SKETCH. Incercarea de mixare este insotita de mesajul :

--Screen and tablet mode input may not be mixed

si urmatoarele introduceri de la al doilea sint ignorate pe timpul comenzii SKETCH.

--Cind se schiteaza in modul Tablet¬ cursorul apare pe ecran in coordonate corespunzatoare coordonatelor generate de masa. De aceea este posibil ca segmentele schitate inclusiv cursorul sa fie total in afara ecranului. Daca se doreste referirea la ecran in timpul schitarii¬ trebuie facut un ZOOM Window pentru zona de lucru dorita¬ inainte de comanda SKETCH.

--12.5.5.2. Schitarea si modul Snap

--Cind modul Snap este on¬ toate coordonatele receptionate de indicator sint inregistrate inainte de a fi testate de SKETCH pentru corelarea cu incrementul de inregistrare. Nu exista nici un punct selectat de incrementul de inregistrare mai mic decit valoarea snap¬ astfel incit miscarea minima a indicatorului este valoarea Snap.

--12.5.5.3. Schitarea si modul Ortho

--Cind modul Ortho este on¬ comanda SKETCH deseneaza numai segmente orizontale si verticale. Daca se executa o miscare diagonala a indicatorului intre ˛ puncte se duc ˛ segmente Sperpendiculare care sa treaca prin acestea. Se va forma o linie in scara care urmareste miscarea indicatorului.

--12.5.6. Pastrarea acuratetii schitarii

--Cind creionul de schitare este jos¬ SKETCH examineaza fiecare punct de la indicator pentru a vedea daca distanta fata de ultima extremitate este mai mare decit incrementul de inregistrare. Daca aceasta conditie se indeplineste¬ este generat un nou segment. De fiecare data cind indicatorul simte un punct¬ AUTOCAD-ul trebuie sa efectueze anumite calcule si daca este posibil sa introduca un segment temporar.

--Cind modurile care cer calcule considerabile sint in efect¬ ca Tablet si Snap¬ rezulta un timp considerabil de intirziere intre puncte ¬ in cazul calculatoarelor cu viteza de calcul mai scazuta. Cind timpul de calcul per punct este suficient de lung pentru a permite mutarea indicatorului mai mult decit incrementul de inregistrare¬ calculul efectuindu-se¬ se poate pierde din acuratetea schitei.

--De aceea¬ cind se schiteaza cu un increment mic de inregistrare pe un calculator cu viteza de calcul scazuta¬ cu multe noduri active¬ trebuie efectuata o deplasare mult incetinita pentru a evita pierderea acuratetii. Comanda SKETCH prevede o masura de control pentru protejarea acuratetii¬ atunci cind precizia este importanta.

--Daca se raspunde cu un numar negativ la cererea "Record increment:"¬ comanda SKETCH utilizeaza incrementul de inregistrare ca si cind ar fi pozitiv¬ dar testeaza fiecare punct receptionat de la indicator fata de aceasta¬ de doua ori. Daca punctul este departat cu mai mult de ˛ incremente¬ calculatorul emite un sunet pentru a avertiza ca trebuie incetinita viteza de deplasare a indicatorului pentru pastrarea acuratetii.

--Pe cele mai multe calculatoare¬ segmentele temporare generate in timpul schitarii acceseaza memoria si nu apare nici o intirziere datorata operatiilor cu discul. Cind se lucreaza cu desene foarte complexe¬ sau se traseaza un material mare fara inregistrare¬ sau cind calculatorul dispune de putina memorie interna¬ se impune accesarea discului in timpul trasarii. Se pot pierde de aceea multe puncte in timpul procesului.

--Pentru a preveni aceasta pierdere¬ comanda SKETCH monitorizeaza permanent memoria disponibila. Cind este necesara accesarea discului¬ se afiseaza mesajul :

--Please raise the pen!

si se emite un sunet continuu. In acest caz trebuie oprita trasarea si trebuie ridicat creionul cu tasta "P˘ sau cu butonul indicatorului. AUTOCAD-ul executa operatiile cu discul solicitate si nu mai traseaza. Dupa terminarea acestora apare mesajul :

--Thank you. Lower the pen and continue.

Se poate cobori creionul si se poate continua trasarea. Pe calculatoarele cu memorie suficienta doar pentru rularea AUTOCAD- Sului se poate semnala mesajul :

--Warring -­ low memory -­ accuracy may be low.

Daca apare acest mesaj¬ inseamna ca mai este putina memorie disponibila iar comanda SKETCH nu poate evita accesarea discului asa incit la emiterea sunetului de avertizare trebuie oprita trasarea.

--Conditii asupra spatiului pe disc

--De retinut ca schitarea cu un mic increment de inregistrare poate genera un numar mare de entitati de tip segment si aceasta cu un consum rapid al spatiului liber existent pe disc. Cind se traseaza un desen complex¬ este indicata abandonarea comenzii SKETCH din timp in timp si verificarea STATUS pentru asigurare.

--12.5.7. Exemple

--Desenele din paginile care urmeaza au fost create utilizind modul SKETCH.