PROIECTAREA BAZELOR DE DATE RELATIONALE

PROIECTAREA BAZELOR DE DATE RELATIONALE

Exista mai multe metode de proiectare a BD relationale, dar nici-una nu s-a impus cu desavarsire pana in prezent. Fiecare dintre ele insa se bazeaza pe consideratii practice referitoare la sistemele modelate, consideratii care stau la baza activitatilor de procesare a datelor si anume: protocoale de functionare a sistemului, modul cum sunt folosite datele, modu 333d34d l de gestionare a acestora etc.

Proiectarea BD cuprinde 3 etape principale:

- Realizarea schemei conceptuale a BD

- Realizarea proiectului logic al BD (schemei logice a BD)

- Realizarea proiectului fizic al BD (schemei fizice a BD)

REALIZAREA SCHEMEI CONCEPTUALE A BD

(MODELUL ENTITATE - LEGATURA)

In prima faza, o echipa nominalizata colecteaza (achizitioneaza) datele corespunzatoare din sistem, apoi urmeaza faza de organizare a acestora utilizandu-se modelul entitate-legatura. Principalele concepte folosite in acest model sunt: entitatea, relatia (legatura) si atributul.

Pentru exemplificarea lor vom considera, in cele ce urmeaza, un sistem care reprezinta o universitate compusa din mai multe facultati. La fiecare facultate studiaza mai multi studenti si predau cursurile mai multe cadre didactice (le vom numi profesori). Fiecare student, conform programei scolare, urmeaza mai multe cursuri. Un profesor poate preda mai multe cursuri, dar si un curs poate fi predat de mai multi profesori (fie pe module, fie in totalitate, dar la serii diferite).

ENTITATEA

Entitatea este un obiect de interes din sistem pentru care trebuie sa existe date inregistrate. De ex., in sistemul descris mai sus obiectele de interes (entitati) sunt: facultate, profesor, student si curs care sunt legate intre ele conform figurii de mai jos

lucreaza_in

FACULTATE PROFESOR

studiaza_in preda

urmeaza

STUDENT CURS

Fig. 1. Exemplu de sistem de baze de date

Observatii:

Fiecare entitate are o denumire unica in cadrul unui sistem.

Entitatile sunt reprezentate prin substantive, dar nu orice substantiv folosit in

descrierea sistemului este entitate, ci numai acelea care au o semnificatie deosebita.

Fiecare entitate trebuie sa fie bine definita si precizata pentru a se evita confuziile.

RELATIA (LEGATURA)

Relatia (legatura) este o asociere (raport) nedirectionata intre 2 entitati. In exemplul de mai sus relatiile sunt:

- 'lucreaza_in' - intre entitatile FACULTATE si PROFESOR,

- 'studiaza_in' intre FACULTATE si STUDENT,

- 'preda' intre PROFESOR si CURS,

- 'urmeaza' intre STUDENT si CURS.

Observatii:

- Relatiile sunt reprezentate prin verbe, dar nu orice verb utilizat in descrierea sistemului este relatie.

- Intre 2 entitati pot exista mai multe relatii. Ex.: 'lucreaza_in' si 'conduce' - intre entitatile FACULTATE si PROFESOR.

- Pot exista in cadrul unei scheme conceptuale mai multe relatii cu acelasi nume, dar cele care leaga aceleasi entitati trebuie sa aiba nume diferite.

Cardinalitatea unei relatii indica numarul de instante din fiecare entitate care poate participa la relatie. Exista 3 tipuri de cardinalitate:

- 'multi-la-unu' (many-to-one, M:1).

Relatia dintre entitatile A si B este de tipul 'multi-la-unu' daca fiecarei instante din A i se poate asocia cel mult o singura instanta din B si fiecarei instante din B i se pot asocia mai multe instante din A.

Ex.: 'studiaza-la'

M studiaza_la 1

STUDENT FACULTATE

Fig. 2. Exemplu de relatie 'multi-la-unu' (M:1)

- 'unu-la-unu' (one-to-one, 1:1).

Relatia dintre entitatile A si B este de tipul 'unu-la-unu' daca fiecarei instante din A i se poate asocia cel mult o singura instanta din B si fiecarei instante din B i se poate asocia cel mult o singura instanta din A.

Ex.: 'conduce'

1 conduce 1

PROFESOR FACULTATE

Fig. Exemplu de relatie 'unu-la-unu' (1:1)

- 'multi-la-multi' (many-to-many, M:M).

Relatia dintre entitatile A si B este de tipul 'multi-la-unu' daca fiecarei instante din A i se pot asocia mai multe instante din B si fiecarei instante din B i se pot asocia mai multe instante din A.

Ex.: “preda”, “urmeaza”.

M preda M

PROFESOR CURS

Fig. 4. Exemplu de relatie 'multi-la-multi' (M:M)

Valorile prezentate pana acum (M:1, 1:1, M:M) reprezinta cardinalitatea maxima a unei relatii. Pe de alta parte, o relatie este caracterizata si de o cardinalitate minima ce indica obligativitatea participarii entitatilor la relatie. Cardinalitatea minima a unei relatii poate avea valorile: 0:0, 0:1, 1:1. Daca avem cardinalitatea minima a unei relatii egala cu 1 inseamna ca exista o participare totala a entitatii la relatie (participare obligatorie). Daca avem cardinalitatea minima egala cu 0 inseamna ca exista o participare partiala a entitatii la relatie. In cadrul reprezentarii grafice cardinalitatea maxima a unei relatii se va afisa fara paranteze, in timp ce cardinalitatea minima, se va scrie intre paranteze. Uneori cardinalitatea minima nu este reprezentata in diagrama, dar cea maxima este obligatorie.

M(0) studiaza_la 1

STUDENT FACULTATE

1(0) conduce 1(0)

PROFESOR FACULTATE

M(0) preda M(0)

PROFESOR CURS

Fig. 5. Exemple de reprezentare a cardinalitatii maxime si minime

Alt mod de reprezentare a relatiilor, indicand numai cardinalitatea maxima este:

many_to_one

studiaza_la

STUDENT FACULTATE

one_to_one

conduce

PROFESOR FACULTATE

many_to_many

preda

PROFESOR CURS

Fig. 6. Alta varianta de reprezentare a relatiilor, indicand numai cardinalitatea maxima

ATRIBUTUL

Atributul este o caracteristica a unei entitati sau a unei relatii. Fiecare entitate are un anumit numar de atribute despre care sunt inregistrate date. Ex.: nume, prenume, data. Fiecare atribut poate lua valori care furnizeaza informatii despre entitatea respectiva. Ex.: Ionescu, Aurel, 110.84. Si relatiile pot avea atribute. Ex.: “lucreaza_in” à data_angajarii.

Observatii:

Numele unui atribut este unic in cadrul unei entitati sau al unei relatii.

Atributele sunt intotdeauna substantive, dar nu orice substantiv este atribut.

Pentru fiecare atribut este necesara o descriere, impreuna cu domeniul de valori

(intreg, sir de caractere, data calendaristica etc.).

Trebuie evitate atributele indirecte. Ex.: numele_facultatii este un atribut indirect

pentru tabelul STUDENT si un atribut direct pentru tabelul FACULTATE.

CHEI PRIMARE, NATURALE, ARTIFICIALE

Cheia unei entitati este un atribut sau set de atribute care identifica in mod unic o instanta a acelei entitati (face distinctie intre oricare 2 randuri diferite ale tabelului asociat entitatii). Cheile sunt de 2 feluri: naturale (au semnificatie reala pentru entitate, ex.: (nume, prenume, data_nasterii)) si artificiale (nu au semnificatie reala pentru entitate, ex.: cod_student, cod_facultate).

Avantajele cheilor artificiale primare:

stabilitatea – Cheile primare artificiale se schimba rar. Schimbarea unei chei

primare presupune schimbarea cheilor straine care fac referire la ea.

simplitatea – Au un numar de atribute si de caractere mai mic.

Nu prezinta ambiguitati in reprezentare (ex.: liniute, spatii etc.).

Elimina aparitia valorilor Null.

CAZURI SPECIALE DE ENTITATI,

RELATII,ATRIBUTE

Subentitate / Superentitate

Subentitatea este o submultime a unei entitati numita superentitatea (ex.: superenti-tatea PERSONAL à subentitatile PROFESOR, PERSONAL_ADMINISTRATIV).

Cheia primara, atributele si relatiile unei superentitati sunt valabile pentru orice subentitate, reciproca fiind falsa.

Intre o subentitate si superentitatea corespunzatoare exista totdeauna o relatie 1:1 cu cardinalitatea minima 1:0.

Ex.:

PERSONAL

cod_personal

nume

prenume

data_nasterii

Fig. 7. Exemplu de subentitate si superentitate

Entitate dependenta (detaliu) / entitate master

O entitae dependenta (detaliu) este o entitate care nu poate exista de sine statatoare, ci numai atasata unei alte entitati, numita entitate master, din cadrul legaturii respective.

Exemplu:

MODUL CURS

cod_curs M(0) face_parte_din 1 cod _curs

nr_modul nume_curs

descriere

Fig. 8. Exemplu de entitate dependenta (detaliu) si entitate master

Intre entitatile master si detaliu va exista totdeauna o relatie 1:M avand cardinalitatea minima 1:0.

Cheia primara a unei entitati detaliu va fi formata din cheia primara a entitatii master la care se adauga atribute proprii.

Relatii recursive

Relatia recursiva este o relatie intre o entitate si ea insasi.

Ex.:

M(0)

PROFESOR este_sef_direct

1(0)

Fig. 9. Exemplu de relatie recursiva M(0)

Relatii binare (de tip 2) / Relatii intre mai mult de 2 entitati (de tip 3)

Obs.: O relatie de tip 3 nu poate fi sparta in relatii binare intre entitatile dependente deoarece se obtin informatii eronate, relatia initiala nemaiputand fi reconstituita din relatiile componente.

Ex.:    STUDENT

M(0)

coordoneaza

PROFESOR

M(0)

efectueaza

M(0)

PROIECT

Fig. 10. Exemplu de relatie intre mai mult de 2 entitati (de tip 3)

Fig. 11. Relatia de tip 3 initiala

Fig. 12. Descompunerea prin proiectie a relatiei de tip 3 in relatii de tip 2

Fig. 1 Reconstituirea eronata a relatiei initiale

Atribute simple / compuse / repetitive (multivaloare) / calculate (deduse)

Unui atribut simplu ii corespunde o singura valoare atomica. Ex.: nume_facultate.

Un atribut compus este format din mai multe atribute simple numite componentele sale. Ex.: adresa (oras, strada, numar).

Un atribut repetitiv (multivaloare) poate avea mai multe valori, numarul lor variind de la o instanta la alta. Ex.: nr_telefon (051-435455, 095-770324).

Un atribut calculat (dedus) are valoarea cunoscuta indirect, pe baza calculului cu ajutorul valorilor altor atribute. Ex.: salariul_net = 0,75*salariul_brut.

Obs.: Atributele deduse reprezinta o redundanta a datelor.

DIAGRAMA ENTITATE – LEGATURA

PROFESOR

Ex.:

FACULTATE 1 lucreaza_in M(0) cod_profesor

cod_facultate nume

nume_facultate    prenume

adresa 1(0) conduce 1(0) data_nasterii

grad_didactic

M(0)

studiaza_in preda

M(0)    M(0)

STUDENT

cod_student M(0) urmeaza M(0) CURS

nume cod_curs

prenume nume_curs

data_nasterii    descriere

Fig. 14. Exemplu de diagrama entitate – legatura

In diagrama entitate – legatura entitatile sunt reprezentate prin dreptunghiuri, iar relatiile dintre ele prin arce neorientate specificandu-se si cardinalitatea acestora. Pentru fiecare entitate se specifica cheile primare (subliniate) si eventual atributele mai importante (semnificative).

PROBLEME IN IDENTIFICAREA ENTITATILOR,

RELATIILOR SI ATRIBUTELOR

Relatie – entitate

Uneori este greu de identificat daca o componenta a sistemului este relatie sau entitate. Daca o entitate are o cheie provenita din combinatia cheilor primare a 2 sau mai multe entitati, atunci poate fi definita o relatie.

Ex.:

PROFESOR PREDARE CURS

cod_profesor cod_profesor cod_curs

cod_curs

PROFESOR M preda M CURS

cod_profesor cod_curs

Fig. 15. Relatie – entitate

Relatie – atribut

O relatie poate fi reprezentata ca un atribut al unei entitati, iar atributele unei entitati pot fi inlocuite cu relatii.

Atunci cand un atribut al unei entitati reprezinta cheia primara a altei entitati (e

cheie straina), el reprezinta, de fapt, o relatie.

Ex.:

STUDENT FACULTATE

cod_student cod_facultate

cod_facultate

exprima o relatie

STUDENT M studiaza_la 1 FACULTATE

cod_student cod_facultate

Fig. 16. Relatie – atribut

ALGORITM

PENTRU OBTINEREA MODELULUI ENTITATE – LEGATURA

Etapele pentru realizarea modelului (diagramei) entitate – legatura sunt:

Sunt identificate entitatile sistemului.

Sunt identificate relatiile sistemului si este stabilita cardinalitatea acestora.

Sunt identificate atributele entitatilor si atributele relatiilor sistemului.

Sunt stabilite cheile primare ale entitatilor.

Se traseaza diagrama entitate – legatura a sistemului considerat.

Diagrama entitate – legatura a sistemului

(PROFESOR, STUDENT, FACULTATE, CURS) discutat mai inainte este prezentat in Fig. 17.

PERSONAL

cod_personal

nume, prenume, data_nasterii

PERSONAL_ADMINISTRATIV

FACULTATE 1 lucreaza_in M(0) M(0)

cod_facultate este_sef

nume_facultate 1(0) conduce 1(0) PROFESOR

adresa    grad_didactic 1(0)

M(0)

studiaza_la coordoneaza

M(0)

M(0) preda

STUDENT PROIECT

cod_student M(0) M(0) cod_proiect

nume    efectueaza nume_proiect

prenume

data_nasterii

M(0)

M(0)

CURS

urmeaza M(0) cod_curs

nume_curs

descriere

1

face_parte_din

M(0)

Fig. 17.

Diagrama entitate–legatura a sistemului

REALIZAREA SCHEMEI

(PROIECTULUI, DIAGRAMEI) LOGICE A UNEI BAZE DE DATE

Pentru realizarea schemei logice a unei baze de date se porneste de la scheme conceptuala (modelul entitate – legatura) urmarindu-se conversia entitatilor si a legaturilor in tabele relationale.

Regulile de conversie ale entitatilor, legaturilor si atributelor sunt urmatoarele:

TRANSFORMAREA ENTITATILOR

Regula generala: entitatile se transforma in tabele.

Subcazuri:

a)      Entitatile independente devin tabele independente, adica tabele a caror cheie primara nu contine chei straine.

Ex.: Entitatea “STUDENT” devine tabelul “STUDENT” cu cheia primara cod_student.

b)      Entitatile dependente devin tabele dependente (tabele detaliu) adica tabele a caror cheie primara contine cheia straina ce face referinta la cheia primara a entitatii de care depinde entitatea in cauza.

Ex.: Entitatea “MODUL” devine tabelul “MODUL” a carui cheie primara este formata din cod_curs (care este o cheie straina pentru entitatea “CURS”) si nr_modul.

c)      Subentitatile devin subtabele, adica tabele a caror cheie primara este cheia straina pentru tabelul superentitate.

Ex.: Subentitatea “PROFESOR” va avea cheia primara cod_personal, aceeasi cu cea a superentitatii “PERSONAL”.

Avantajele supertabelelor: simplificarea programelor de manipulare a datelor.

Dezavantajele supertabelelor: probleme de integritate, apar valori de Null.

Avantajele subtabelelor: mai stabile, mai flexibile, ocupa spatiu mai mic, contin mai putine valori de Null.

Dezavantajele subtabelelor: se ingreuneaza manipularea datelor.

TRANSFORMAREA RELATIILOR (LEGATURILOR)

Regula generala: Relatiile (legaturile) se convertesc in chei straine.

Conventie: plasamentul cheii straine este simbolizat printr-o sageata. Atunci cand cheia straina este inclusa in cheia primara, varful sagetii este plin ( ) si este gol in caz contrar ( ).

Cazuri

a)      Relatiile 1:1 devin chei straine. Cheia straina este plasata in tabelul cu linii mai putine.

Ex.:

a₁) SOT 1 este_casatorit 1 SOTIE - cheia straina poate fi plasata

oriunde

SOT 1 este casatorit 1(0) SOTIE

a₃) SOT 1(0) este_casatorit 1(0) SOTIE - cheia straina va fi plasata in

tabelul cu linii mai putine

b)      Relatiile M:1 devin chei straine plasate in tabelul care se afla in partea de “multi” a relatiei.

Ex.:

PROFESOR M(0) lucreaza_in 1 FACULTATE

Cazuri

b₁) M(0) 1

Cheia straina nu poate avea valoarea Null, iar in cazul entitatilor dependente ea va face parte chiar din cheia primara a tabelului detaliu.

b₂) M(0) 1(0) Fig. 4.18

Cheia straina poate avea valoarea Null si nu poate face parte din cheia primara.

c)      O relatie M:M se transforma in 2 relatii M:1. in acest caz se construieste un tabel special numit tabel asociativ care are 2 chei straine care fac referinta la cheile primare ale celor 2 tabele aflate in relatia M:M. Cheia sa primara este formata din cele 2 chei straine plus (eventual) alte atribute suplimentare.

Ex.:

PROFESOR M preda M CURS

cod_profesor cod_curs

PROFESOR 1 M(0) PREDARE M(0) 1 CURS

cod_profesor cod_profesor cod_curs

cod_curs

Fig. 19

d)      O relatie de tip 3 se transforma intr-un numar de relatii de tip 2, egal cu numarul de tabele asociate. Aceste relatii (legaturi) se stabilesc intre un tabel asociativ si tabelele asociate. Tabelul asociativ are cate o cheie straina pentru fiecare tabel asociat, iar cheia sa primara este formata din toate aceste chei straine plus (eventual) alte atribute suplimentare.

Ex.:

STUDENT

M(0)

coordoneaza M(0) PROFESOR

efectueaza

M(0)

PROIECT

Fig.20 Relatia de tip 3 initiala

PROFESOR

Cod personal

1

M(0)

STUDENT M(0) EFECTUARE_ M(0) PROIECT

cod student COORDONARE cod proiect

cod student

cod proiect

cod personal

Fig. 21. Tabelele si legaturile rezultate

TRANSFORMAREA ATRIBUTELOR

Regula generala: Atributele se convertesc in coloane ale tabelelor provenite din entitati sau chiar in tabele.

Cazuri:

a)      Atributele simple ale unei entitati devin coloane in tabelul provenit din acea entitate.

b)      Toate componentele unui atribut compus devin coloane.

Ex.: adresa à tara, oras, str.,. nr., bl., sc., et., ap

c)      Atributele repetitive (multivaloare) ale unei entitatea devin tabele dependente ce contin fiecare o cheie straina (care face referinta la cheia primara a entitatii) si atributul multivaloare. Cheia primara a unui astfel de nou tabel este formata din cheia straina plus alte coloane suplimentare.

Ex.:

STUDENT 1 M(0) TELEFON

cod_student cod_student

nr_telefon

Fig. 22.

d)      - Atributele simple ale unei relatii 1:1 sau M:1 devin coloane ale tabelului care contine cheia straina.

Ex.: atributul data_inscrierii al relatiei studiaza_la devine coloana in tabelul STUDENT.

STUDENT M(0) studiaza_la 1 FACULTATE

(data_inscrierii)

Fig. 2

- Fiecare componenta a unui atribut compus al unei relatii 1:1 sau M:1 se va converti in mai multe coloane in tabelul care contine cheia straina.

e)      - Atributele simple ale unei relatii M:M vor deveni coloane ale tabelului asociativ.

Ex.:

STUDENT M(0) urmeaza M(0) CURS

(nota_examen)

Fig. 24.

Atributul “nota_examen” al relatiei “urmeaza” devine coloana in tabelul asociat URMARE.

Fiecare componenta a unui atribut compus al unei relatii M:M va deveni o coloana in tabelul asociativ creat.

f)        - Atributele repetitive (multivaloare) ale unei relatii 1:1 sau 1:M devin tabele dependente de tabelul care contine cheia straina.

- Atributele repetitive ale unei relatii M:M devin tabele dependente de tabelul asociativ corespunzator relatiei. Cheia primara a acestor tabele dependente va fi formata din cheia straina respectiva plus una sau mai multe coloane suplimentare.

Ex.:

STUDENT M(0) urmeaza M(0) CURS

(nota_test)

Fig. 25.

Atributul “test” este un atribut repetitiv. Va rezulta urmatoarea structura:

STUDENT 1 M(0) URMARE M(0) 1 CURS

cod_student cod_student cod_curs

cod_curs

1

TEST cod student cod curs nr test

M(0)

Fig. 26. Transformarea atributelor repetitive ale unei relatii M:M

DIAGRAMA LOGICA A BD si TABELELE ASOCIAT

In Fig. 27. este prezentata diagrama logica a bazei de date pentru sistemul UNIVERSITATE (PROFESOR, STUDENT, FACULTATE, CURS) care a rezultat in urma transformarilor prezentate mai inainte si efectuate asupra diagramei entitate-legatura (Fig. 4.17). Tabele asociate acestei diagrame sunt urmatoarele:

PERSONAL(cod_personal, nume, prenume, data_nastere, sex, stare_civila,data_angajare)

PERSONAL_ADMINISTRATIV (cod_personal, profesie, functie)

PROFESOR (cod_personal, grad_didactic, titlu, sef, ore_predate, vechime, cod_facultate)

CURS (cod_curs, nume_curs, descriere, nr_ore)

PREDARE (cod_personal, cod_curs, data_inceput)

MODUL (cod_curs, nr_modul, descriere)

FACULTATE(cod_facultate, nume_facultate, localitate, strada,nr,cod_postal, cod_decan)

STUDENT (cod_student, nume, prenume, data_nasterii, tara, localitatea, strada, nr, cod_postal, studii_anterioare, data_inscriere, cod_facultate)

TELEFON (cod_student, nr_telefon, tip_telefon)

PROIECT (cod_proiect, nume_proiect, domeniu)

EFECTUARE_COORDONARE (cod_student, cod_proiect, cod_personal)

URMARE (cod_student, cod_curs, nota_examen, nota_restanta, observatii)

TEST (cod_student, cod_curs, nr_test, nota_test, data_test, observatii)

PERSONAL

cod_personal

nume, prenume, data_nasterii

PERSONAL_ADMINISTRATIV

cod_personal

FACULTATE 1 lucreaza_in M(0) M(0)

cod_facultate PROFESOR

nume_facultate 1(0) conduce 1(0) cod_personal

adresa grad_didactic 1(0)

1

1 1

M(0) M(0) M(0)

STUDENT EFECTUARE_ PROIECT PREDARE

cod_student 1 M(0) COORDONARE M(0) 1 cod_proiect cod_personal

nume cod_student nume_proiect cod_curs

prenume cod_proiect

data_nasterii cod_personal M(0)

1

URMARE CURS

M(0) cod_student M(0) 1 cod_curs

cod_curs nume_curs

descriere

1

M(0) M(0) M(0)

TELEFON TEST MODUL

cod_student cod_student cod_curs

nr_telefon cod_curs nr_modul

nr_test descriere

Fig. 27. Diagrama logica a BD

Exemplul tratat mai sus se refera la un sistem care reprezinta o universitate compusa din mai multe facultati. El a fost ales pentru a usura procesul de asimilare a cunostintelor de catre studenti, acestia activand in acest mediu. Cele mai multe aplicatii, insa, se refera la procese din domeniul industrial. Din acest motiv, in ultima parte a acestui capitol se va face o scurta trecere in revista a unor notiuni despre doua dintre cele mai importante elemente din mediul industrial care stau la baza modelarii prin intermediul bazelor de date: FIRMA si CONTUL.

FIRMA

INTRODUCERE

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimbarilor.

Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile;

- mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat;
Componentele mediului ambiant al intreprinderii sunt:

- micromediul

- mezomediul

- macromediul.

Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt:

- furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii prime, material, echipamente si masini;

- prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei;

- furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munca si persoanele ce cauta un loc de munca;

- clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se intreprindere le sunt oferite spre consum;
- organismele publice - asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator;

- concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clienti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Pentru remedierea oricaror deficiente de explicare se studiaza comportamentul intreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat intreprinderii si care poate fi un intermediar intre macromediul si micromediul intreprinderii.

Mezomediul trebuie sa intereseze in mod deosebit sistemul de conducere al intreprinderii pentru ca permite abordarea relatiilor acesteia cu mediul sau in termeni mult mai apropiati de lumea afacerilor. O intreprindere poate face parte din urmatoarele sisteme mezoeconomice:

- o anumita industrie

- o zona geografica sau administrativa

- un grup de intreprinderi.

Aceste sisteme sunt in masura sa influenteze actiunile, deciziile si rezultatele unei intreprinderi, influenta exercitata la acest nivel poate fi atat directa cat si indirecta, dar are un caracter general, in sensul ca influenteaza toate intreprinderile care apartin aceluiasi sistem.

Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul Micromediului intreprinderii, se afla si sub influenta altor factori de mediu, care actioneaza pe o arie mai larga. Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este de regula industriala, influenta exercitandu-se pe termen lung si formand macromediul intreprinderii.

Macromediul intreprinderii

Componentele macromediului sunt:

- mediul demografic - numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, rata natalitatii. Analiza unor astfel de caracteristici si surprinderea tendintei lor reprezinta punctul de pornire in evaluarea dimensiunii cererii potentiale, a pietei intreprinderii.

- mediul economic. Ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului in care actioneaza intreprinderea determina mediul economic al acesteia. Acesta determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor la nivelul concurentei.

- mediul tehnologic. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca beneficiar cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei traditionale, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante.

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, traditii, credinte si norme ce guverneaza statutul oamenilor in societate.

- mediul politic reflecta structurile societarii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, international.

- mediul institutional cuprinde ansamblul reglementarilor de natura juridica ce vizeaza direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii.

- mediul natural - conditiile naturale ce determina modul de localizare si de distribuire in spatiu a activitatii umane. Aceasta conjunctura economica reprezinta starea curenta si concreta a fenomenelor, proceselor si evenimentelor specifice unei ramuri, a unei economii nationale. Importanta sa este data de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile si de accentuarea gradului de poluare.

In calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent cu diferite componente. Intreprinderea intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Intreprinderea este un sistem deschis fiind influentata direct de catre alte intreprinderi si indirect de catre factorii economici, socio-culturali, politici. Mediu extern reprezinta totalitatea factorilor si a organizatiilor care influenteaza direct si indirect activitatea intreprinderii

FACTORII EXTERNI

CARE INFLUENTEAZA ACTIVITATEA INTREPRINDERII

factorii economici

factorii tehnici si tehnologici

factorii de management

factorii politici

factorii socio-culturali

factorii demografici

factorii juridici

factorii mediului inconjurator

RELATIILE EXTERNE ALE INTREPRINDERII

Succesul unei intreprinderi este conditionat de clientii sai. Furnizorii intreprinderii reprezinta partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, energie electrica, apa. Intreprinderile pot concura direct sau indirect cu alte intreprinderi. Institutiile bancare au un principal rol de finantare a intreprinderilor, dar mai pot oferi informatii, consultanta si servicii. Alte organizatii din mediul extern: societatile de asigurari, mass-media, camerele de comert si industrie, institutiile statului, asociatiile comerciale.

Fig. 28 Structura organizatorica a unei firme

CONTUL

Este un procedeu metodic al contabilitatii, cu ajutorul caruia se urmaresc operativ activitatile economice organizate de agentii economici.

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreaza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.

Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate.

Unitatile patrimoniale productive, ca de altfel si institutiile, detin mijloace economice cu ajutorul carora organizeaza numeroase operatii economice in sfera productiei si in sfera circulatiei sau in cazul institutiilor, pentru efectuarea de activitati administrative, social-culturale etc. Aceste operatii asa cum s-a vazut afecteaza patrimoniul agentilor economici si odata cu aceasta si bilantul lor, determinand modificari, ceea ce se incadreaza in una din cele patru tipuri prezentate. In practica economica, orice unitate patrimoniala organizeaza zilnic nu una ci mai multe chiar foarte multe operatii economice. Pentru a se cunoaste efectul acestora, ar fi necesar ca dupa fiecare operatie economica, sa se incheie cate un bilant, analizandu-se astfel cum este influentat patrimoniul, cunoscand efectul lor economic. In activitatea practica, acest lucru nu este insa posibil, deoarece intocmirea bilantului, pretinde un mare consum de munca, chiar in conditiile folosirii tehnicii moderne de calcul.

Contabilitatea are sarcina nu numai de a reflecta toate activitatile economice ce au loc, dar trebuie sa efectueze aceasta in mod operativ, in cel mai scurt timp dupa ce acestea s-au produs. Nici o unitate patrimoniala nu-si poate permite sa astepte sase luni pana ce inregistreaza operatiile economice produse. In aceste conditii, neputandu-se intocmi cate un bilant, la asa intervale scurte de timp, contabilitatea se foloseste de un alt procedeu metodic al sau care se numeste 'CONT'. De altfel contul a existat si s-a folosit cu mult inaintea aparitiei bilantului. Insasi intemeietorul contabilitatii, acel celebru Luca Paciolo a sesizat folosirea contului si insasi denumirea de contabilitate pe care el a dat-o acestei stiinte provine de la 'cont'.

Bilantul a aparut mai tarziu, cand conturile s-au inmultit, cand activitatile economice s-au diversificat, iar informatia din conturi a trebuit sa fie sistematizata si generalizata, pentru a fi folosita mai usor in procesul decizional.

Contul este un procedeu metodic al contabilitatii, cu ajutorul caruia se urmareste operativ activitatile economice organizate de agentii economici. Contul este un instrument de calcul, cu ajutorul caruia se urmareste operativ, existenta si miscarea fiecarui element patrimonial. Etimologic, expresia de 'Cont' provine de la expresia franceza 'COMPTE' care inseamna 'socoteala' si are ca echivalent in limba italiana cuvantul 'conto' cu acelasi inteles. Contul este un element de baza al contabilitatii, fara de care aceasta nu poate fi conceputa. Asa cum arata profesorul austriac W. Sombard, 'din cont s-a nascut contabilitatea, insasi gandirea contabila s-a constituit avand la baza rationamentul contului'. Deci, pentru urmarirea operativa a activitatilor economice, contabilitatea se foloseste de conturi, de relativ multe conturi, ea isi deschide cate un cont, pentru fiecare element patrimonial, active imobilizate si circulante, surse, procese economice sub forma de cheltuieli sau sub forma de venituri, provizioane etc. Elementele patrimoniale ale unitatilor, ca si procesele economice pe care acestea le organizeaza, se deosebesc si din punct de vedere al omogenitatii lor, ceea ce determina deosebiri din acest punct de vedere si intre conturi. Unele conturi, au un continut omogen, astfel incat informatia ce se obtine din aceste conturi este suficienta pentru fundamentarea deciziilor. Asa de exemplu, contul 'Casa in lei', sau 'Conturi la banci in lei' fac parte din aceasta categorie. Sunt insa si alte conturi, care au un continut economic mai eterogen, astfel incat informatia cuprinsa in cont, desi utila nu este suficienta, este necesar a se detine informatii in plus.

Clasificare conturi:

Conturile sintetice sunt acele conturi care se folosesc pentru a inregistra elemente patrimoniale individuale, sau grupe de fenomene si procese economice, cu insusiri comune. Astfel de exemplu, in contul sintetic 'Casa in lei' se exprima un element patrimonial individual, pe cand in contul 'Materii prime' se exprima o grupa de elemente patrimoniale cu aceasta menire. Conturile sintetice exprima genul fenomenelor, ele sunt conturi de baza ale contabilitatii.

Conturile analitice reprezinta cea de a doua categorie de conturi cu care se lucreaza in contabilitate si reprezinta tot o dezvoltare a continutului economic al unor conturi sintetice de gradul I, sau de gradul II, al caror continut insa difera in raport de specificul unitatii. Asa de exemplu, contul sintetice de gradul I 'Materii prime' are un continut ce difera de la o unitate la alta. Unele sunt materiile prime la unitati din siderurgie, altele sunt in industria confectiilor, a lemnului etc.

Din punct de vedere al continutului :

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI (121 - Profit si pierdere)

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI (201 - Cheltuieli de constituire)

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI si PRODUCTIE in CURS DE

EXECUTIE (301-Materii prime )

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI ( 401 - Furnizori)

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE ( 531 - Casa)

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI ( 601 - Cheltuieli cu materii prime)

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI ( 707 - Venituri din vanzarea marfurilor)

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE ( 801 - Angajamente acordate)

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE ( 901 - Decontari interne privind

cheltuielile)

Dupa functia contabila, conturile se impart in conturi:

- de activ (301-Materii prime, 345-Produse finite, 531- Casa)

- de pasiv (101-Capitalul social, 701-Venituri din vanzarea produselor finite)

- bi-functional (121 - Profit si pierdere)

Conturile - Oglinda intreprinderii

Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control, este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile, in documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale.

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil.

Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal, cuprinzand urmatoarele elemente:

A) Bilantul propriu-zis;

B) Contul de “Profit si pierdere”

C) Anexa la bilant;

D) Raportul de gestiune.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi

EXEMPLU DE:

APROVIZIONARE - marfuri

Primire factura :

= 401 ,, Furnizori “ 18.564.000 lei

371 ,, Marfuri “ 16.000.000 lei

4426 ,, TVA deductibila “ 2.964.000 lei

Adaos comercial:

371 ,, Marfuri “ = 378 ,, Diferente de pret la marfuri“ 1.000.000 lei

Plata factura :

401 ,, Furnizori “ = 5121 ,, Conturi la banci in lei “ 18.564.000 lei

Vanzare - marfuri

Emitere factura :

411 ,, Clienti “ = % 10.710.000 lei

707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor “ 9.000.000 lei

4427 ,, TVA colectata “ 1.710.000 lei

Incasare factura :

5311 ,, Casa in lei “ = 411 ,, Clienti “ 10.710.000 lei

Fig. 29 Setul de tabele ale bazei de date INTREPRINDERE

SCRIPT PENTRU CREAREA BD – “INTREPRINDERE”

CreaBaza.sql

create table partener(partenerid number,denumire varchar2(200),tip varchar(10), codfiscal varchar2(20),localitate varchar2(50),adresa varchar2(100),judet varchar2(2));

create table facturi (facturaid number,partenerid number,numar varchar2(20),datafactura date,datainregistrare date,discount number,departament varchar2(50), contdebitorid number,contcreditorid number );

create table nomenclator (produsid number,denumire varchar2(200),um varchar2(3),tva number,grupa number,subgrupa number,contdebitorid number);

create table articolfactura (produsid number,facturaid number,cantitate number,pretftva number,tipdocument varchar2(5),contdebitorid number,contcreditorid number);

crea table stocuri (produsid number,cantitate number,pret number,gestiune number);

create table plati_incasari (facturaid number,partenerid number,suma number,tipplata varchar2(3), contdebitorid number,contcreditorid number);

create table cont_contabil (contcontabilid number,denumire varchar2(50),soldinitialdebitor number, soldinitialcreditor number,rulajdebitor number,rulajcreditor number, soldfinaldebitor number, soldfinalcreditor number,tip varchar2(1));