Programarea este disciplina informatica ce are ca scop realizarea de programe care sa constituie solutiile oferite cu ajutorul calculatorului unor probleme concrete. Programatorii sînt acele persoane capabile s 21421i817v 9; implementeze într-un limbaj de programare metoda sau algoritmul propus ca solutie respectivei probleme, ce se preteaza a fi solutionata cu ajutorul calculatorului. Dupa nivelul de implicare în efortul de rezolvare a problemelor specialistii în programare pot fi împartiti în diverse categorii: analisti, analisti-programatori, ingineri-programatori, simpli programatori, etc. Cu totii au însa în comun faptul ca fiecare trebuie sa cunoasca cît mai bine programare si sa fie capabil, nu doar sa citeasca, ci chiar sa scrie "codul sursa", adica programul propriu-zis. Din acest punct de vedere cunostintele de programare sînt considerate "ABC-ul" informaticii si sînt indispensabile oricarui profesionist în domeniu.
În rezolvarea sa cu ajutorul calculatorului orice problema trece prin trei etape obligatorii: Analiza problemei, Proiectarea algoritmului de solutionare si Implementarea algoritmului într-un program pe calculator. În ultima etapa, sub acelasi nume, au fost incluse în plus doua subetape cunoscute sub numele de Testarea si Întretinerea programului. Aceste subetape nu lipsesc din "ciclul de viata" a oricarui produs-program ce "se respecta" dar , pentru simplificare, în continuare ne vom referi doar la primele trei mari etape.
Daca etapa implementarii algoritmului într-un program executabil este o etapa exclusiv practica, realizata "în fata calculatorului", celelalte doua etape au un pronuntat caracter teoretic. În consecinta, primele doua etape sînt caracterizate de un anumit grad de abstractizare. Din punct de vedere practic însa, si în ultima instanta, criteriul decisiv ce confera succesul rezolvarii problemei este dat de calitatea implementarii propriuzise. Mai exact, succesul solutionarii este dat de performantele programului: utilitate, viteza de executie, fiabilitate, posibilitati de dezvoltare ulterioare, lizibilitate, etc. Cu toate acestea este imatura si neprofesionala "strategia" programatorilor începatori care, neglijînd primele doua etape, sar direct la a treia fugind de analiza si de componenta abstracta a efortului de solutionare. Ei se justifica cu totii prin expresii puerile de genul: "Eu nu vreau sa mai pierd vremea cu "teoria", am sa fac programul cum stiu eu. Cîta vreme nu va face altcineva altul mai bun decît al meu, nu am de ce sa-mi mai bat capul !".
|
