(Despre simulari)

Ce înseamna o simulare

O simulare înseamna schimbarea datelor dintr-un tabel pentru a vedea ce schimbari se produc în celule unde sunt date calculate, adica în celulele cu formule. De ce sunt necesare aceste schimb 14414u208o ari repetate?   Pentru ca sa se poata face un scenariu al diferitelor aspecte rezultate din calculele ce se aplica datelor numerice. Adica sa se poata raspunde de exemplu la întrebarea: "Ce ar fi fost daca mag 1 ar fi avut încasari mai mari?"

Cu alte cuvinte putem modifica continutul celulelor fara formule si vom face simulari; daca schimbam continutul celulelor cu formule stricam totul. Pentru ca atunci avem de a face ori cu o greseala, ori cu un alt tabel (lista), adica alta problema. Problema cu magazinele s-a înteles si e banala, dar cea care urmeaza, poate fi numita o premiera. Eu nu am auzit sa o fi propus sau folosit cineva, în mod explicit. Cu siguranta ca ceva asemanator se foloseste în programele în care pe o harta se stabilesc punctele de începere si de sfârsit ale unui traseu.

Orarul unei deplasari

Se pleaca de Buzau la Braila. Viteza medie se presupune ca va fi 60 km/ora[1]. Plecarea este la ora 6 dimineata. La ce ora se ajunge la Braila? Dupa Fig L.1 sosirea la Braila va fi la 7:52 .

Fig L.1

Fig L.2

Se pot schimba doua variabile: ora plecarii si viteza medie

Viteza medie va fi 70 km/h si ora plecarii tot 6.

Fig L.3 (Sosirea la destinatie mai devreme 7:36)

Daca ora plecarii vrem sa fie 6:30 (sase si jumatate) scriem la ora plecarii 6,50!!

În B1 avem un numar obisnuit, nu un numar de tip ora si minute! Un numar de tip ore si minute în EXCEL este întotdeauna o fractie zecimala. În coloanele D si E unde avem calcule aritmetice avem rezultate în sistemul zecimal; 6,21 nu înseamna 6 si 21 de minute, ci 6 si 21% din 60. În coloana G avem minutele corect înregistrate.

Fig L.4 (Sosirea este cu ˝ ora mai târziu decât în Fig L.3)

Aceasta înseamna o simulare.

Evaluarea unui împrumut (variante)

EXCEL are o modalitate de a face scenarii, dar este asa de primitiva, încât nu merita a mai fi pomenita.

Pasul 1

Intocmim tabelul din Fig L.5. folosim formulele din Fig L.6.

Fig L.5

Fig L.6 (Formulele din L.5)

Pasul 2

Dam nume c mpurilor pentru a usura ntelegerea. Vizualizam formulele si le comparam cu Fig L.6, pentru a evita greseli de transcriptie.

Fig L.8

Fig L.9

E adevarat ca împrumutul fiind o suma rotunda 100.000 calculul diferentei se face automat mental.

Alta modalitate

Fig L.10

Figurile L.7, L.8 si L.9 dau informatii sinoptice , dintr-o singura privire se pot face comparatii. Nu trebuie tinut minte nimic.