II.1 Editarea datelor.
Se poate face:
- &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; direct in celule, selectand celula
- &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; in bara de formule
Metode rapide de editare a datelor :
Operatia |
Comanda |
Operatia cu meniuri |
taiere text selectat |
Ctrl+X |
Edit-Cut |
Copiere text selectat |
Ctrl+C |
Edit-Copy |
Lipire text selectat |
Ctrl+V |
Edit-Paste |
}tergere continut celula |
Clic dreapta si Clear Contents |
|
}tergere domeniu selectat |
Edit-delete |
|
Anularea ultimei modificari |
Ctrl+Z |
Edit -Undo |
Refacere ultima modificare |
Ctrl+Y |
Edit-Redo |
Gasirea si inlocuirea datelor.
Gasirea datelor specifice:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Edit-Find apare caseta de dialog Find.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; La Find what se tasteaza sirul de caractere cautat.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta Look in se selecteaza: Formulas, values, Comments
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Daca e cazul se valideaza Match case. Daca se doreste localizarea doar a potrivirilor complete se selecteaza: Find entire cells only.
5. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe Find next.
Inlocuirea unui sir de caractere cu altul:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Edit-Replace. Apare caseta de dialog Replace. Aceasta poate apare si daca se selecteaza butonul Replace din caseta de dialog Find.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In Find what se tasteaza caracterele care se vor inlocui
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In Replace with se tasteaza noile caractere.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Pentru a inlocui individual aparitiile se selecteaza Find next pana la localizarea unei aparitii care se va inlocui cand se selecteaza Replace.
5. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Pentru a inlocui toate aparitiile se selecteaza Replace All.
Stergerea continutului unui domeniu de celule:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza domeniul
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe Delete.
}tergerea tuturor informatiilor dintr-un domeniu de celule (inclusiv date, elemente de formatare, comentarii)
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Selectare domeniu.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Edit-Clear All.
Pentru ca sa fie permisa tragerea si pozitionarea celulelor:
Tools-Options-Edit-Allow cell drag and drop
Mutarea continutului celulelor prin tragere:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza domeniul de celule.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se pozitioneaza indicatorul de mouse deasupra chenarului domeniului de celule pana se transforma intr-o sageata.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se trage chenarul la noua locatie si se elibereaza butonul de mouse.
Pentru copierea celulelor prin tragere la pozitionarea chenarului domeniului de celule se tine apasat Ctrl care se elibereaza dupa eliberarea butonului de mouse.
Cea mai simpla metode este prin folosirea perechilor Copy+Paste sau Cut+Paste din meniul Edit. Comenzile pot fi selectate si de pe bara cu instrumente.
}tergere de linii sau coloane:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Selectare linii sau coloane(clic pe antet)
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic dreapta in cadrul selectiei si Delete.
Trebuie eventual reactualizate referintele la celulele sterse.
Inserare linii sau coloane:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe antetul liniei de dedesupt sau pe antetul coloanei la dreapta locului unde se va face inserarea.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic dreapta in cadrul selectiei si Insert in meniul imediat.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Pentru a insera mai mult de o linie sau o coloana se selecteaza un n umar egal de linii sau coloane cu cel care se insereaza.
La inserarea de noi celule , celulele inconjuratoare se vor deplasa in jos sau la dreapta pentru a face loc, in functie de ceea ce a fost ales in caseta de dalog Insert.
Analog la stergere in functie de selectia din caseta de dialog Delete.
Inserarea celulelor:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; se selecteaza celulele care se vor muta in jos sau la dreapta.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic dreapta pe celulele selectate si Insert.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe optiunea Shift cell right pentru a muta spre dreapta celulele selectate si a face loc noilor celule sau Shift cell down pentru a muta in jos celulele selectate. OK.
}tergerea celulelor se face analog, dar optiunile sunt Shift cell left pentru a muta spre stanga celulele existente si pentru a completa spatiul eliberat de celulele sterse sau Shift cell up pentru a muta in sus celulele existente.
Separarea unei coloane in mai multe coloane:
Este precedata de analiza celulelor coloanelor pentru a determina daca exista in celule informatii delimitate de separatori.
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza coloana pentru analiza. In dreapta coloanei analizate se lasa o coloana libera pentru a fi inscrisa noua coloana creata. Exemplu: separarea coloanei cu nume in doua coloane continand nume sI prenume.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Data-Text to Columns si este pornit Wizard-ul pentru conversia textului in coloane.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; La pasul 1 se selecteaza optiunea Delimited apoi Next. La pasul 2 se alege un delimitator (de exemplu Space) apoi Next.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se alege un format de date si Finish.
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic dreapta pe celula careia i se adauga comentariu
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Insert Comment. Apare un cadru pentru comentariu pe foaia de calcul completat cu numele de utilizator. Se pot modifica numele utilizator, fontul si atributele textului.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se tasteaza comentariul sI clic pe alta celula a foii.
Un triunghi mic rosu in partea de sus a unei celule indica prezenta unui comentariu.
Editarea sau stergerea unui comentariu: clic dreapta pe celula respectiva si selectarea comenzii Edit Comment sau Delete Comment.
Utilizarea caracteristicii AutoCorrect(corectare automata)
Configurarare AutoCorrect:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Tools-AutoCorrect si apare o caseta de dialog.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta Replace se tasteaza ceea ce se va scrie in foaia de calcul (o formulare gresita care se doreste inlocuita). Pentru a sterge o intrare in lista Autocorrect se selecteaza intrare apoi Delete si OK.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta With se tasteaza ceea ce AutoCorrect trebuie sa puna in locul greselii de tastare si OK.
Verificarea ortografica:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza domeniul de verificat (pentru toata foaia se face clic pe o celula).
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Tools-Spelling (sau de pe bara cu instrumente)
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; La gasirea unui cuvant care nu face parte din dictionar apare o caseta de dialog cu sugestii pentru inlocuirea lui.
Se scriu formule sau functii. Pentru a obtine raspunsuri rapide fara a scrie formule:
- &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; caracteristica Autocalculate
- &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; caracteristica AutoSum
Utilizarea caracteristicii AutoSum:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza celulele asupra carora se aplica formula
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Pentru a schimba functia utilizata de AutoCalculate se efectueaza clic dreapta pe caseta AutoCalculate (bara de stare dreapta jos) si se alege alta functie dintr-un sir de sase, sau se alege None pentru a dezactiva caracteristica.
Utilizarea caracteristicii AutoSum pentru a introduce o formula
Butonul AutoSum este folosit pentru a introduce o formula care insumeaza un grup de numere fara a scrie efectiv formula:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe o celula la baza coloanei cu numerele care se vor suma.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se selecteaza butonul AutoSum din bara de instrumente standard. In formula scrisa de Excel se pot selecta celulele dorite. ENTER.
Despre referinte la celule
Referinta la celule=adresa celulei in cadrul foii de calcul , data de litera coloanei si de numarul liniei pe care se afla.Celulele pot avea diferite tipuri de referinte in functie de modul in care se vor utiliza in formule.Exista patru tipuri de exprimare a referintei: relativ, absolut si doua tipuri mixte. Semnul $ determina tipul referintei.
In cadrul unei referinte semnul $ indica linia sau coloana ca fiind absolute, care nu se schimba.
Comutarea intre tipurile de referinte ale unei celule:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Dublu clic pe celula cu formula
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In interiorul Formulei clic pe referinta celulei
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; F4 pana cand referinta e de tipul dorit si Enter.
Operatori aritmetici:
Operator |
Descriere |
Adunare |
|
Scadere |
|
Inmultire |
|
Impartire |
|
Ridicare la putere |
Formulele pot efectua calcule asupra celuleleor din aceeasi foaie de calcul, dinfoi de calcul diferite sau chiar din registre de calcul diferite.
Exemplu: Scrierea unei formule simple care aduna valorile a doua celule:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe celula in care se va afisa rezultatul.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se tasteaza semnul =.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe o celula care se va aduna si se tasteaza +.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe cealalta celula care se va aduna . Enter.
Celulele au referinte relative. Daca in celula A10 se aduna A9 cu A8 , formula scrisa aduna valoarea din celula aflata deasupra celulei curente cu cea aflata doua pozitii deasupra celulei curente.
3
O formula cu referinte relative opereaza cu valorile celulelor localizate relativ la pozitia formulei in foaia de calcul.
Exemplu
Formulele copiate si-au ajustat referintele la celule.
O astfel de formula se refera la celule aflate in mai multe registre de calcul.
Exemplu : scrierea unei formule care aduna valori ale celulelor din doua registre de calcul.
anumele registruluisnumele foii de calcul !referinta celulei
Cel mai simplu mod de lucru este utilizand mai multe ferestre.
La deschiderea registrului de calcul care contine formula (numit registru de calcul dependent) apare intrebarea daca se actualizeaza informatiile de legatura.
Daca se deschide unul dintre registrele de calcul sursa, formula se recalculeaza automat cu noile valori din registrul de calcul sursa deschis.
Revizuirea sau diagnosticarea unei formule este o modalitate de a vedea dintr-o privire unde se afla celulele referite (precedente) in foaia de calcul ; se pot de asemeni diagnostica celulele dependente ale unei formule.
Gasirea celulelor precedente (sursa) ale unei formule :
Sunt afisate pe foaia de calcul linii care evidentiaza celulele sursa ale celulei care contine formula.
Daca celulele precedente sunt in alta foaie de calcul sau in alt registru , apare o linie intrerupta sI un simbol reprezentand un alt registru de calcul.
Gasirea celulelor dependente ale unei formule:
Se afiseaza pe foaia de calcul linii care evidentiaza celulele dependente ale celulei care contine formula.
Daca celulele dependente sunt in alta foaie de calcul sau in alt registru apare o linie intrerupta si un simbol reprezentand un alt registru de calcul.
Scrierea unei formule folosind functii:
| |
4
Functiile VLOOKUP si HLOOKUP
Sunt utile in cazul in care trebuie cautate valori intr-un alt tabel decat cel in care se lucreaza. De exemplu, putem modifica tabelul din 2 incat sa aiba campurile:
-nr. curent
-nume
-operatie
-ore lucrate
-retineri
(Registru 1 Foaia 1) si sa creem un alt tabel, sa zicem (Foaia 2) cu campurile
-operatia
-tarif orar
Functiile VLOOKUP si HLOOKUP actioneaza similar, diferenta fiind ca una functioneaza intr-un tabel vertical iar cealalta pe orizontala.
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se creeaza tabelul de cautare (de exemplu cel care contine operatia si tariful orar). Tabelul trebuie configurat astfel incat valorile pe care le cautam (operatiile, de exemplu) sa se gaseasca in cea mai din stanga coloana si sa fie sortate in ordine crescatoare.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe celula unde va apare rezultatul.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe Paste Function si se selecteaza functia VLOOKUP. Apare caseta de dialog VLOOKUP.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic in caseta Lookup-value si apoi pe celula care contine valoarea pe care o cautam (aici operatia). Referintele trebuie sa fie absolute, altfel copierea functiei in alte celule va determina ajustarea referintelor.
5. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In Table-array se selecteaza tabelul de cautare.
6. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In col-index-num se tasteaza numarul coloanei din tabelul de cautare in care Excel va gasi valoarea corespunzatoare. Daca tabelul are o coloana cu denumiri operatii si una cu tarife orare atunci numarul de coloana va fi 2.
7. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In range-lookup se specifica daca se doreste o potrivire cat mai apropiata (caz in care caseta ramane goala) sau o potrivire exacta (cand se tasteaza false)
8. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe OK
9. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Pentru a copia formula in josul coloanei pentru note, se pozitioneaza indicatorul de mouse deasupra marcajului de selectie a caracteristicii AutoFill si se executa dublu clic.
Functia IF
IF( test logic, valoare_daca_adevarat, valoare_daca_fals)
Functia IF reprezinta un alt mod de a determina valoarea unei celule pe baza unui criteriu ales. Functia IF actioneaza astfel: daca o actiune este adevarata ATUNCI intoarce prima valoare, ALTFEL intoarce a doua valoare.
Pot fi imbricate pana la 7 functii IF ca argumente valoare_daca_adevarat si valoare_daca_fals.
La evaluarea argumentelor valoare_daca_adevarat si valoare_daca_fals IF intoarce valoarea returnata de acele instructiuni. Daca unui tabel ca cel considerat anterior i se aplica in coloana F functia IF cu testul logic ore lucrate>120 si valorile de raspuns textele suficient si respectiv putin se poate obtine o coloana care sa semnaleze pe cei care au prea putine ore lucrate.
Functia PMT
PMT(rate, nper,pv,fv,type)
Calculeaza rata lunara pentru un imprumut, daca se cunoaste rata dobanzii anuale, numarul de rate lunare si suma totala imprumutata.
Rate = rata dobanzii pe periada (respectiv luna) deci se va calcula eventual impartind la 12 rata anuala a dobanzii.
Pv = valoarea actualizata, sau suma totala datorata.
Fv = optional-este valoarea viitoare sau balanta in numerar la care se va ajunge dupa efectuarea ultimei plati. Daca fv este omis se presupune a fi zero.
Type = optional- indica momentul cand sunt datorate platile; are valorile:
0 sau omis -la sfarsitul perioadei
1 &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; -la inceputul perioadei
Observatie:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; unitatile utilizate pentru specificarea argumentelor rate si nper trebuie sa fie aceleasi. Adica daca se efectueaza plati lunare si rata dobanzii trebuie sa fie lunara.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Functia calculeaza rate de plata negative. Pentru a face elementele din foaia de calcul pozitive, se face negativ argumentul pv (suma imprumutata).
Exemplu: Calculul ratei lunare la un imprumut de 10.000.000 cu 40% dobanda anuala, facut pe 2 ani este dat de formula:
PMT(40%/12,24,-10000000)
Functia NOW()
Afiseaza data si ora curente
Functia TODAY()
Afiseaza data curenta.
Ele nu au argumente, dar parantezele sunt obligatorii.
Functiile LEFT si RIGHT
LEFT(text,nr_caractere)
Sunt functii pentru sirurile de caractere: extrag secvente dintr-un sir. Un exemplu de utilizare: in biblioteca numarul de identificare a unei carti e compus din primele 3 litere ale numelui autorului.
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe celula unde va apare rezultatul functiei
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se tasteaza LEFT(.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe celula de unde se extrag caracterele si apoi se tasteaza o virgula urmat de numarul de caractere care se extrag.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se tasteaza ) si ENTER.
5. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Formula se poate copia de-a lungul listei folosind caracteristica AutoFill.
Functia RIGHT este similara dar extrage ultimele caractere dintr-un text specificat.
Functia CONCATENATE (&)
Uneste valorile afisate in doua sau mai multe celule.
CONCATENATE(text1,text2,..) este echivalenta cu text1&text2&..
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se creeaza o coloana unde se vor afisa valorile concatenate
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se tasteaza = si apoi clic pe prima celula care se concateneaza.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Se insereaza &.
4. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe a doua celula care se concateneaza si ENTER.
Numele unei celule este un nume de identificare creat; face formulele mai usor de citit ; poate fi aproape orice atat timp cat nu se confunda cu referinta unei celule existente.
Reguli pentru numele de celule:
· &nbs 636e43g p; ¡ &nbs 636e43g p; Trebuie sa inceapa cu o litera sau cu un caracter de subliniere
· &nbs 636e43g p; ¡ &nbs 636e43g p; Nu se folosesc spatii ;numele nu sunt case-sensitive.
· &nbs 636e43g p; ¡ &nbs 636e43g p; Nu se pun puncte (confuzii cu obiectele Visual Basic)
· &nbs 636e43g p; ¡ &nbs 636e43g p; Numele trebuie sa fie mai scurte de 255 caractere.
· &nbs 636e43g p; ¡ &nbs 636e43g p; Se evita semnele de punctuatie
Pentru denumirea celulelor se pot folosi diferite metode:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; caseta de nume
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; caseta de dialog Create Name
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; caseta de dialog Define Name
1) &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Utilizarea casetei de nume este cel mai rapid mod de a denumi o celula sau un domeniu de celule sI se procedeaza astfel:
Se selecteaza domeniul pentru care se creeaza un nume
Clic pe caseta Name (colt stanga sus sub Toolbars)
Se tasteaza numele sI ENTER
2) &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Caseta Create Names este convenabil de utilizat daca numele pe care le folosim exista deja pe foaia de calcul ca etichete de linii sau coloane
Creem , de exemplu un tabel cu :
-nume
-prenume
-telefon
sI se parcurg etapele:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; selectare domeniu care va primi numele
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Insert-Name-Create
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta Create Name se marcheaza casetele de validare adecvate. De exemplu daca tabloul are numele de coloane scrise pe linia de sus se va selecta Top row. Apoi OK.
3) &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Utilizarea casetei Define Name este singurul mod de a denumi formule si valori constante. In loc sa se rescrie sau copieze o formula lunga repetat, se poate scrie formula o singura data si i se da un nume pentru ca apoi sa fie folosit numele.
Denumirea unei formule sau valori constante folosind Define Name:
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Insert-Name-Define. Apare caseta de dialog.
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta Names in Workbook tastati numele formulei, domeniului ori valorii constante.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In caseta Refers to tastati = urmat de o formula sau o valoare. Apoi OK.
Utilizarea numelor de domenii intr-o formula
1. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Clic pe celula care va contine rezultatul formulei
2. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; Tastati formula incepand cu =.
3. &nbs 636e43g p; &nbs 636e43g p; In locurile unde se va insera un nume tastati numele respectiv sau Insert-Name-Paste si apoi clic pe numele dorit din lista. Se incheie cu ENTER.
|