Tabelarea

S-ar putea pune întrebarea "la ce foloseste"? Pentru cei ce lucreaza cu matrici, stiu ce importanta are inversarea unei matrici. Este suficient ca sa fie foarte multumiti. Pentru cei ce nu îi intereseaza matricile, îi rog sa-si imagineze situatia din tabelul alaturat.

Daca aveam 100 de produse (202 coloane), care era latimea tabelului? Dupa listare cum îl asamblam? Lipeam foile una în prelungirea celeilalte (am vazut si minuni din acestea la "case mari"). Dar daca s-a facut Transpunerea prin tiparire se va obtine ori o lista lunga, ori mai multe pagini de format A4 usor de parcurs.

Fig 15.2

Fig 15.3

Este o comanda care permite sa ai o vedere de ansamblu pentru a putea lua o decizie. n tabelul al[turat se vede valoarea unui depozit de 100 lei pe o perioada de 1 la 7 ani cu diferite dobânzi anuale. E mai practic decât obtinerea pe rând a mai multor rezultate cu un tabel ca cel din Fig 15.6 a) b) sau c).

Exista o functie FV care calculeaza automat ce suma se acumuleaza prin dobânzi. Clic pe Înserare Functie sau clic pe iconita se ajunge la se alege functia si urmariti Fig 15.4. cea din stânga.

În plus fata de formula standard am înmultit cu -1 (minus 1) pentru ca altfel rezultatul apare cu semnul minus, lucru care nu ne intereseaza.

a)

b)

c)

Fig 15.6

Acest tabel este mai cuprinzator, mai sintetic, este echivalentul a 15 tabele simple, unde numai o variabila (dobânda sau numarul de ani) se modifica. Suma de 110,25 lei pe care o vedeti si în Fig 15.4 c) nu poate fi înlaturata. Este o cerinta a comenzii de tabelare.

Fig 15.7 (Rezultatul unei Tabelari)

Construim Tabelul de Baza ca în Fig 15.8.

Putem face redenumirea sau sa nu o facem. De data aceasta nu ne va ajuta prea mult. Tabelarea are niste formule speciale care nu vor tine cont de redenumirile facute. Alte formule vor tine cont. Tabelarea rezultata va fi pe aceiasi Foaie de lucru cu Tabelul de Baza. Pornim de la tabelul alaturat, unde dobânda este 4% pe an si numarul anilor doi. Dorim ca tabelul rezultat sa se gaseasca începând cu rândul 8 din Fig 15.9.

Fig 15.8

Fig 15.9

Obligatoriu copiem celula B5 în B8. (copierea se face cu =B5); este o cerinta a comenzii de tabelare. Formatam corespunzator locul unde vom scrie procentele si unde scriem anii. Pentru procente: selectam cu mausul prin tragere celulele respective si facem clic pe iconita de procent. Scriem pe linia 8 procentele care ne intereseaza si pe coloana B începând cu rândul 9 scriem anii: 1, 2, 3, etc. selectam apoi locul viitorului tabel ca în Fig 15.9. $A$8:$G$21

Celula de intrare pe rând este dobânda anuala.

Celula de intrare pe coloana este nr de ani.

Marcam exact ca în figura, facând clic pe B2 respectiv pe B3 si în final avem Fig 15.11.

Fig 15.10 (Aici se greseste cel mai des, se confunda intrarile)

Formula acea speciala de care am pomenit mai sus arata ca în Fig 15.12 si are caracteristica ca este între acolade.

Este aceiasi formula pentru întreg tabelul. Utilizatorul nu intervine si nu poate interveni în scrierea formulei.

Fig 15.12 (Formula specifica, pe care o stabileste EXCEL.)

Utilizatorul poate crea un altfel de tabel asemanator, dar are incovenientul ca pentru un tabel, la un moment dat dobânda e fixa, dar se poate schimba si se obtine alt tabel.

Alaturat Fig 15.15 avem o Tabelare clasica pentru suma de 100 lei, (o portiune din Fig 15.11) si o tabelare facuta de utilizator Fig 15.13, unde avem mai multe sume: 100, 110, samd.

Comparând coloana pentru 100 lei se observa ca este echivalenta cu cea din tabela clasica, pentru dobânda de 5%.

În tabelul cu formule procentul este afisat ca fractie zecimala.

0,05

0,005 s.a.m.d.

Fig 15.15 (Comparatia dintre o Tabelare utilizator si o Tabelare EXCEL

Comparati cele doua tabelari pentru dobânda de 6%.

În Fig 15.16 partea de jos, putem modifica (varia) dobânda si vom obtine o serie de liste pentru sumele din linia 34. Pot fi modificate si aceste sume scriind altele în locul lor.

Retineti ca se pot modifica 2 parametri (variabile) si dobânda si suma depusa.

Fig 15.16

Care din cele 2 metode este mai buna? Cea pe care o stii cel mai bine.

S-a modificat dobânda dar si sumele. Modificarea aceasta este posibila si în tabelarea clasica. Fig 15.18.

S-au modificat procentele si suma depusa. Retineti numai doua.din cele trei variabile se pot modifica.

În problema aceasta sunt trei variabile:

Dobânda anuala

Suma depusa

Numarul de ani

Numarul de ani este trecut pe verticala. Dobânda pe orizontala si nu mai avem pe Foaie de lucru a treia dimensiune sa trecem sumele. Pentru fiecare suma se va genera un alt tabel.

Fig 15.17

Fig 15.18

Alaturat avem tabelarea facuta de utilizator în doua feluri:

Dobânda este prioritara si suma este pe planul doi.

Suma este prioritara si dobînda este pe planul doi.

Fig 15.20 (Doua feluri de Tabelare utilizator)

Urmariti aplicarea folosirii cu discernamânt a semnului dolar $, operatie descrisa în Lectia 9.

În celula B35 trebuia scris B$34 si atunci puteam sa îl copiez prin glisare, când linia 34 ramânea fixa iar coloana B devenea C, apoi D, samd., lucru facut în cel de al doilea tabel.

Fig 15.21 (Formulele din cele 2 Tabele utilizator)

100, 102 . litri consumati

1700, 1710 .km parcursi

Fig 15.22

Fig 15.23 (Tabelarea)

În ambele cazuri, diferentele sunt mici. Trebuie avut în vedere ca am afisat mai sus în Fig 15.23 numai o zecimala, ceea ce da unele erori! La stânga vedeti adevaratele rezultate. Pompa statiei de benzina, nu cred ca a gresit dându-mi benzina în plus, dar kilometrajul meu poate gresi.