Prezentarea modului de editare a formulelor
Cu datele inroduse în celule putem efectua diferite operatii matematice, logice sau de tip text. Orice formula pe care o scriem trebuie sa înceapa cu semnul "=". Orice modificare a datelor numerice care participa la calcule, într-o formula, va duce la recalcularea rezultatului automat, iar operatiile sunt efectuate de la stânga la dreapta, în functie de prioritatea operatorilor.
În continuare prezentam unii din operatorii cu care lucram în editarea unei formule.
Operatori matematici
+ operator de andunare cu prioritatea 1, - operator de scadere cu prioritate 1, * operator de înmultire cu prioritate 2, / operator de împartire cu prioritate 2, % operator de calcul procentual cu prioritatea 3, ^ operator de ridicare la putere cu prioritate 3.
Operatori logici
Rezultatul unei expresii de tip logic pot fi true sau false, acestea fiind constante de tip log 18318j913s ic. Acestia sunt: <> operator diferit, = operator egal, < operator mai mic, > operator mai mare, <= operator mai mic sau egal, >= operator mai mare sau egal.
Operatorul de tip text
Permite concatenarea textelor continute în doua celule. Acesta este reprezentat prin caracterul "$". Constantele de tip text trebuie sa fie delimitate de ghilimele.
Operatori de referinta
Cu ajutorul acestora se combina zone de celule pentru efectuarea calculelor. Acestia sunt: operator de zona : (doua puncte) care produce o referinta la toate celulele dintre doua referinte (C5:C12), operatorul reuniune ; (punct si virgula), combina referinte multiple într-o singura referinta (SUM(B5:B15;D5:D15)), operatorul intersectie (spatiu) al carui rezultat este o referinta la celulele comune a doua referinte (B7:D7 C6:C8).
Pentru a scrie o formula într-o celula trebuie sa efectuam urmatorii pasi:
v Se selecteaza celula unde dorim sa introducem formula;
v Se scrie semnul = ;
v Se scrie formula conform necesitatilor;
v 
Se apasa tasta Enter sau butonul pentru încheierea editarii si
vizionarea rezultatului.
Pentru a introduce o formula într-o celula putem sa folosim functiile predefinite ale aplicatiei Excel. Functiile reprezinta formule complexe ce efectueaza o serie de operatii cu anumite valori de date. Excel pune la dispozitia utilizatorilor un foarte mare numar de functii, aproximativ 300, grupate dupa domenii.
Pentru a folosi aceste functii trebuie sa realizam urmatoarele operatii:
v se acceseaza din meniu Insert 
Function
v în urma acestei operatii va apare fereastra prezentata în figura 23;
Fig.23 Prezentarea ferestrei Insert Function
v Optiunea "Or select a category" permite alegerea categoriei careai îi apartine formula. Aici avem ca si optiuni: cele mai utilizate formule, toate, financiare, data & ora, matematica si trigonometrie, statistice, text, logice, baza de date, cautare & referinta, etc.
v Lista derulanta contine numele functiilor cuprinse în categoria selectata, iar dedesubtul acestei liste este prezentata forma functiei si desrierea acesteia;
v Optiunea "Serch for a function" ne permite cautare unei functii în multitudinea de functii ale aplicatiei Excel;
v Dupa alegerea functiei se apasa butonul Enter pentru activarea comenzii;
v În urma acestei operatii apare o noua fereastra unde se completeaza argumentele functiei utilizate.
În continuare sunt prezentate câteva dintre functiile predefinite:
SUM aduna toate numerele dintr-o zona de celule.
Sintaxa:
SUM(number1;number2; ...)
Unde: number1, number2, ... sunt numere de la 1 pâna la 30 argumente pentru care dorim valoarea totala sau suma.
AVERAGE întoarce media aritmetica a argumentelor.
Sintaxa
AVERAGE(number1;number2;...)
Unde:
numar1, numar2, ... sunt de la 1 pâna la 30 de argumente numerice pentru care calculam media aritmetica.
IF întoarce o valoare daca conditia specificata este evaluata la TRUE si o alta valoare daca este evaluata la FALSE.
Sintaxa
IF(logical_test;value_if_true;value_if_false)
Unde:
logical_test este orice valoare sau expresie care se poate evalua cu TRUE sau FALSE. De exemplu, A10=230 este o expresie logica; daca valoarea din celula A10 este egala cu 230, expresia se evalueaza la TRUE. Altfel, expresia se evalueaza la FALSE. Acest argument poate utiliza orice operator de evaluare.
Value if true este valoarea întoarsa daca logical_test este TRUE. De exemplu, daca acest argument este sirul de text "Studentul este bursier" iar argumentul logical_test se evalueaza la TRUE, atunci functia IF afiseaza textul "Studentul este bursier". Daca logical_test este TRUE si value if true este necompletata, acest argument întoarce zero. Pentru a afisa cuvântul TRUE, se utilizeaza valoarea logica TRUE pentru acest argument. Value if true poate fi alta formula.
Value if false este valoarea întoarsa daca logical_test este FALSE. De exemplu, daca acest argument este sirul de text "Buget depasit" iar argumentul logical_test se evalueaza la FALSE, atunci functia IF afiseaza textul "Buget depasit".
HYPERLINK creaza o comanda rapida sau un salt, prin care se poate deschide un document memorat într-un server de retea, în intranet sau în internet. Când se face clic pe o celula care contine functia HYPERLINK, Microsoft Excel deschide fisierul memorat la adresa din link_location.
Sintaxa
HYPERLINK(link_location;friendly_name)
Unde:
link_location reprezinta calea si numele documentului care trebuie deschis ca text. Aceasta se poate referi la o anumita pozitie dintr-un document - cum ar fi o anumita celula sau o zona de celule denumita dintr-o foaie de lucru sau registru de lucru Microsoft Excel sau un marcaj dintr-un document creat cu Microsoft Word. Calea poate fi catre un fisier memorat pe un disc local sau, în cazul unui server, o cale de tip UNC, al carei nume este stabilit printr-o conventie universala (în Microsoft Excel pentru Windows), iar în cazul accesului pe intranet sau internet, o cale de tip Uniform Resource Locator (URL) pe internet sau în intranet.
friendly_name este textul sau valoarea numerica a saltului afisat în celula. Acesta este afisat în albastru si este subliniat. Daca friendly_name este omis, celula afiseaza argumentul link_location ca text de salt.
COUNT numara celulele care contin numere si numerele dintr-o lista de argumente.
Sintaxa
COUNT(value1;value2;...)
Unde:
value1, value2, ... sunt valori de argumente de la 1 pâna la 30 care pot contine sau referi o varietate de tipuri diferite de date, dar sunt numarate numai numerele.
Argumentele care sunt numere, date calendaristice sau reprezentari text ale numerelor sunt numarate; argumentele care sunt valori de eroare sau texte carora nu li se poate face conversia în numere sunt ignorate.
MAX întoarce valoarea cea mai mare dintr-un set de valori.
Sintaxa
MAX(number1;number2;.)
Unde:
number1, number2, ... de la 1 pâna la 30 sunt numere pentru care vrem sa gasim valoarea maxima.
Daca argumentele nu contin numere, MAX întoarce zero.
SIN întoarce sinusul unui unghi dat.
Sintaxa
SIN(number)
Unde:
Number este unghiul în radiani pentru care dorim sa aflam sinusul.
Daca argumentul este în grade, trebuie sa îl înmultim cu PI()/180 sau sa utilizam functia RADIANS pentru a-l transforma în radiani.
SUMIF aduna celulele specificate printr-un criteriu dat.
Sintaxa
SUMIF(range;criteria;sum_range)
Unde:
range este zona de celule pe care vrem sa o evaluam.
criteria este un criteriu de selectie, sub forma unui numar, expresie sau text, care defineste care celule sa fie adunate. De exemplu, criteriul poate fi exprimat ca 32, "32", ">32", "mere".
sum_range sunt celulele actuale care trebuie însumate. Celulele din sum_range sunt însumate numai daca celulele care le corespund în argumentul interval îndeplinesc criteriul de selectie.
MIN întoarce cel mai mic numar dintr-un set de valori.
Sintaxa
MIN(number1;number2;...)
Unde: number1, number2,... sunt de la 1 pâna la 30 de numere pentru care vrem sa gasim valoarea minima.
Daca argumentele nu contin numere, MIN întoarce zero.
LN întoarce logaritmul natural al unui
numar. Logaritmii naturali au la baza
Sintaxa
LN(number)
Unde: Number este numarul natural pozitiv pentru care calculam logaritmul natural.
LN este inversul functiei EXP.
SQRT întoarce o radacina patrata pozitiva.
Sintaxa
SQRT(number)
Unde: Number este numarul pentru care doriti radacina patrata.
Daca numarul este negativ, SQRT întoarce valoarea de eroare #NUM!.
ROUND rotunjeste un numar la un numar specificat de cifre.
Sintaxa
ROUND(number;num_digits)
Unde:
number este numarul care trebuie rotunjit.
num_digits specifica numarul de cifre la care vrem sa rotunjim numarul. Daca acest numar este mai mare decât zero, atunci numarul este rotunjit pâna la numarul specificat de zecimale.
Daca acesta este zero, atunci numarul este rotunjit pâna la cel mai apropiat întreg.
PRODUCT înmulteste toate numerele date ca argumente si întoarce produsul lor.
Sintaxa
PRODUCT(number1;number2;...)
Unde:
number1, number2, ... sunt de la 1 pâna la 30 de numere care trebuie înmultite.
RAND întoarce un numar aleator uniform distribuit, mai mare sau egal cu 0 si mai mic decât 1. Un nou numar aleator este întors de fiecare data când se calculeaza foaia de calcul.
Sintaxa
RAND( )
Pentru a genera un numar real aleator cuprins între a si b, utilizati: RAND()*(b-a)+a
POWER întoarce rezultatul unui numar ridicat la o putere.
Sintaxa
POWER(number;power)
Unde:
number este numarul baza. Poate fi orice numar real.
power este exponentul la care se ridica baza.
Operatorul "^" poate fi utilizat în loc de POWER pentru a indica la ce putere trebuie ridicata baza, ca în expresia 5^2.
|
