Retelele de calculatoare permit accesarea unor baze informationale cu localizari geografice diverse si constituie un mediu de comunicare īntre persoanele aflate la distanta. Īntr-o institutie / firma cu mai multe compartimente, instalarea unei retele de calculatoare faciliteaza schimbul si corelarea informatiilor (īntre diverse departamente sau īn cadrul aceluiasi departament). Importanta retelelor de calculatoare ca medii de comunicare va creste tot mai mult īn viitor.
Retelele de calculatoare asigura partajarea resurselor de calcul fizice si logice, astfel īncāt programele, echipamentele si mai ales datele sa fie disponibile pentru orice utilizator conectat la retea, indiferent de localizarea lui. Aceasta facilitate este foarte importanta īn cadrul unei firme fiindca permite, de exemplu, mai multor persoane aflate īn puncte geografice diferite, sa īntocmeasca īmpreuna un raport. O schimbare efectuata de un angajat īntr-un document poate fi vizibila instantaneu si celorlalti angajati. Astfel, colaborarea dintre grupuri de oameni aflati la distanta devine foarte simpla. Pr 19119c214t actic, un utilizator cu orice localizare geografica (acoperita de retea) poate utiliza datele ca si cānd ar fi locale. Aceasta caracteristica atinge scopul retelelor, formulat plastic, de "distrugere a tiraniei geografice".
Folosirea retelelor de calculatoare, īn raport cu sistemele mari de calcul, are un cost redus - sistemele mari de calcul sunt cam de 10 ori mai rapide decāt calculatoarele personale dar costa de aproximativ 1000 de ori mai mult. Astfel, a aparut un model de retea īn care fiecare utilizator sa poata dispune de un calculator personal iar datele de retea sa fie pastrate pe unul sau mai multe servere partajate (folosite īn comun). Modelul se numeste client-server [Tan97] iar utilizatorii sai sunt numiti clienti. Se poate spune ca pe masina client se desfasoara procesul client, care lanseaza o cerere pe masina server (de care este legata). Mesajul "cerere" este prelucrata de procesul server, de pe masina server, iar raspunsul este furnizat procesului client, sub forma unui mesaj de raspuns. Uzual, numarul de clienti este mare iar numarul de servere este mic. Din punct de vedere soft, modelul client-server presupune existenta unui program "server" care accepta si rezolva cereri de la diverse procese / programe "client" (acestea se executa pe pot executa pe alte masini decāt procesul server).
Retelele asigura o fiabilitate mare prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative (de exemplu, fisierele pot fi copiate pe doua sau trei calculatoare astfel īncāt, daca unul din ele nu este disponibil, sa fie utilizate copiile fisierelor). Daca un procesor se defecteaza, sarcina sa poate fi preluata de celelalte, astfel īncāt activitatea sa nu fie īntrerupta ci dusa la bun sfārsit, chiar daca cu performante reduse. Acest lucru este esential pentru activitati strategice din domeniile militar, bancar, controlul traficului aerian, siguranta reactoarelor nucleare etc.
O retea de calculatoare poate sa se dezvolte īn etape succesive, prin adaugare de noi procesoare: pe masura ce se face simtita aceasta necesitate, se pot introduce noi calculatoare server sau client. Prin comparatie, performantele sistemelor de calcul mari, centralizate, nu se pot īmbunatati decāt prin īnlocuirea cu un sistem mai mare, operatie care produce neplaceri utilizatorilor si implica costuri mari.
Se poate concluziona ca utilizarea retelelor de calculatoare de catre institutii si firme, īn locul sistemelor de calcul mari care sa foloseasca terminale (raspāndite īn anii '70 si la īnceputul anilor '80), este motivata economic si tehnologic. Retelele de calculatoare personale au devenit populare īn anii '80, īn momentul īn care dezvoltarea lor tehnologica le-a facut foarte avantajoase sub aspectul raportului pret/performanta.
Īn anii '90, retelele de calculatoare [Tan97] au īnceput sa furnizeze inclusiv servicii la domiciliu, pentru persoane particulare.
Noile aplicatii de acces la Internet sunt extrem de prietenoase, astfel īncāt īncep sa fie utilizate nu numai īn sferele de cercetare, industriale sau comerciale, īn care aduc o īmbunatatire calitativa a proceselor de prelucrare si transmitere a informatiei, ci si de catre publicul larg, pentru care se deschide astfel accesul la Internet. Aceste facilitati se refera la [And98]:
1. Prin intermediul retelelor de calculatoare se pot accesa informatii de natura diversa.
Cea eficienta mai modalitate de consultare a informatiilor din domenii
diverse este sistemul World Wide Web [And98],
creat la CERN (
Īn unele cazuri, se pot realiza nu numai consultari, ci, prin procedee interactive, se pot realiza actiuni care uzual ar fi necesitat prezenta fizica a persoanei īntr-un anumit loc (plati, rezervari de bilete, cumparaturi etc). Un asemenea exemplu de domeniu, care este tot mai mult transformat de progresul electronic, este cel bancar. Se vorbeste din ce īn ce mai mult de banking virtual - bancile pun la dispozitie produse (īn special soft) prin care serviciile specifice īmbraca o forma noua, electronica. Oamenii īsi pot plati taxele sau īsi pot administra conturile la distanta, prin metode electronice. Mii de firme īsi pun la dispozitie cataloagele pentru consultari on-line astfel īncāt practica de a face cumparaturi la domiciliu, prin metode electronice, devine tot mai raspāndita. Īn acest sens, comertul electronic a evoluat foarte mult, dezvoltānd, prin mijloace electronice, anumite directii specifice: marketing, management, plati digitale, securitatea tranzactiilor [AndDea00].
Presa īncepe sa fie tot mai mult disponibila direct, electronic. Mai mult, ea devine tot mai personalizata: o persoana va putea comunica unui ziar subiectele sale de interes astfel īncāt sa-i fie trimise doar articolele legate de acestea. Pasul urmator va fi crearea de biblioteci digitale cu reviste, publicatii stiintifice etc. Trecerea de la cartile tiparite la cartile electronice poate fi comparata cu trecerea, īn evul mediu, de la manuscrise la tiparituri.
Īn ultimii ani, se dezvolta din ce īn ce mai mult forme de educatie la distanta (īnvatamānt electronic - vezi [AndBot00]), care utilizeaza cel mai adesea facilitatile sistemului World Wide Web.
2. Posta electronica sau e-mail-ul (vezi 6) este un sistem de comunicare electronica bazat pe mesaje scrise, care se adauga astazi la mijlocul clasic de comunicare verbala, prin intermediul telefonului, vechi de mai bine de 100 de ani. Mentionam aici faptul ca īntre facilitatile postei electronice este inclusa si posibilitatea ca anumite mesaje sa fie trimise unui īntreg grup de persoane. Mesajele electronice contin deja īn mod curent secvente audio si video.
Dialogul direct on-line (aproape instantaneu) sau īn timp real, implementat prin mecanisme de tip talk, chat - vezi 8, se va extinde de la varianta textuala, scrisa, pentru a permite utilizatorilor sa se vada sau sa se auda unul pe celalalt. Aceasta tehnologie face posibile īntālnirile īn timp real, numite videoconferinte (vezi Transmisii multimedia īn Internet. Audio- si videoconferinte), īntre persoane aflate īn pozitii geografice diferite. Īntālnirile virtuale pot fi folosite pentru educatie la distanta, sfaturi medicale, īntālniri de afaceri sau politice. Comunicatiile vor prelua din ce īn ce mai mult anumite tipuri de servicii realizate deocamdata prin intermediul transporturilor, asa cum posta electronica a īnlocuit, īn mare masura, scrisorile obisnuite.
Deja s-au format grupuri mondiale de interes pe anumite domenii - prin subscrierea la facilitatile de informare si comunicare oferite de grupurile de stiri (vezi Reteaua Usenet si grupurile de stiri) - si se pare ca īntreaga omenire va fi antrenata īn asemenea tipuri de comunicatii, pe diverse tipuri de subiecte.
3. Divertismentul reprezinta la ora actuala o industrie īn plina dezvoltare, īn care se dezvolta noi tehnologii. Aplicatia cu cel mai mare succes pāna acum este video-ul la cerere (vezi Transmisii multimedia īn Internet. Audio- si videoconferinte), prin care se va putea selecta orice film sau program de televiziune iar acesta sa apara imediat pe ecran. Filmele viitorului, prevazute cu scenarii alternative, ar putea deveni interactive iar spectatorul sa joace un rol activ īn desfasurarea actiunii. Spectacolele de televiziune se vor putea desfasura si ele interactiv, cu contributia directa a telespectatorilor.
Un domeniu al divertismentului care a īnregistrat un succes urias si al carui viitor se prevede la fel de promitator este industria jocurilor. Exista deja jocuri pentru mai multe persoane cu simulare īn timp real. Realitatea virtuala, creata prin animatie tridimensionala de calitate, va putea deveni partajata.
Toate aceste aplicatii noi sunt posibile prin tehnologiile moderne de comunicare, bazate pe retele de calculatoare.
1.37. Concluzii
Cresterea continua a dimensiunii retelelor si numarul din ce īn ce mai mare de
dispozitive necesita o administrare eficienta, cerānd o mai buna documentare pentru
proiectarea managementului de retea.
Pentru proiectarea retelei trebuie īntelese cerintele de performanta si macar o parte
din aceste aspecte pentru performanta sa fie analizate. Trebuie obligatoriu analizati parametrii
cruciali pentru performanta: latimea de banda disponibila, īntārzierea, nivelul de
congestionare, pierderea pachetelor, utilizarea resurselor
Īn ultimii ani infrastructura retelei este īndreptata catre retele cu servicii centralizate.
De aceea si ariile functionale si obiectivele propuse de OSI pentru administrarea retelei
s-au completat cu cerinte suplimentare de management, similare cu serviciile oferite īn
prezent: servicii diferentiate, personalizate, mult mai flexibile, mai rapide si mai facile.
Īn ciuda diversitatii tehnologiilor disponibile, odata cu cresterea dimensiunii retelelor si
a numarului de servicii disponibile si administrarea retelelor a devenit mai complexa si variata.
Administrarea retelelor bazata pe Web, administrarea retelelor bazata pe Java,
administrarea cu aplicatii de agenti mobili si retele active pentru administrare programabila fac
parte din tehnologiile Internet pentru administrarea retelei.
Inteligenta distribuita este una din tendintele īn administrarea retelelor actuale si
a viitoarelor retele complexe. Īn viitor, datorita distribuirii inteligentei īn retele,
administrarea obisnuita a retelelor va fi īnlocuita cu administrare distribuita
Indiferent de modelul ales pentru administrarea retelei, administratorul trebuie sa
cunoasca foarte bine functionarea īn totalitate a retelei atāt din punct de vedere fizic, logic,
informational cāt si factorii care o influenteaza pentru a o putea administra optim. Aceste
aspecte vor fi prezentate pe larg pe parcursul capitolelor urmatoare.
|
