Elementele unei pagini HTML
|
Despre HTML |
Primii pasi |
Fonturi |
Blocuri de text |
Imagini |
Legaturi |
Liste |
|
Tabele |
Ferestre |
Formulare |
Stiluri |
Javascript |
Tag-uri |
01. Despre HTML. ?
Unul
din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web) este HTML (
Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele
sunt distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi
independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile
hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL. HTML a
fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee
SGML si HTML
Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decat modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.
HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a 323h79d crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.
Standardul
oficial HTML este World Wide Web Consortiu (W3C), care este afiliat
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specifica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Specificatia
HTML 3.0, enuntata in
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii HTML raspandite. In Bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2. Versiunile curente ale majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau aproape toate aceste taguri.
De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din specificatia HTML 3.2, ori pentru ca sunt mai putin utilizate, ori au fost omologate dupa aparitia HTML 3.2. Pentru ca navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta anumite taguri HTML 3.0, iar Netscape detine in jur de 70% din piata de browsere, multi au crezut eronat ca toate extensiile Netscape (incluzand taguri ca si facilitati ca ferestrele) fac parte din HTML 3.0 sau HTML 3.2.
La momentul aparitiei acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01.
Documentele HTML sunt documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atata vreme cat navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot pastra decat partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet
02. Primii pasi
Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Aceste 'chestii' se numesc in literatura de specialitate 'TAG-uri'. Prin conventie, toate informatiile HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa ' < ' si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa ' > '.
Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.
Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:
- sectiunea de antet <head></head> si - corpul documentului <body></body>. Blocul <body></body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in fereastra browser-ului.
O eticheta poate fi scrisa atat cu litere mici, cat si cu litere mari.
Adica <HTML> = <HtmL> = <html>. Caracterele 'spatiu' si 'CR/LF' ce apar intre etichete sunt ignorate de catre browser. Deci un prim document HTML ar fi ceva de genul asta:
<html>
<head> </head>
<body>
</body>
</html>
In primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head></head> a urmatoarei linii:
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
In plus, in sectiunea <body></body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj < sau > atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o noua versiune a paginii noastre:
<html>
<head>
<title>Aceasta este
prima mea pagina de Web</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in pagina
mea de Web!
</body>
</html>
Continutul blocului <title></title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului.
Daca introducem mai multe linii intr-o pagina browser-ul va afisa intr-un singur rand, intrucat caracterele ' CR/LF ' sunt ignorate de browser. Trecerea pe o linie noua se face la o comanda explicita, care trebuie sa apara in pagina html.
INTRERUPERE DE LINIE
Aceasta comanda este marcajul <br> ( de la ' line break ' - intrerupere de linie ).
Folosind aceleasi operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina! Veti vedea textul ce apare in fereastra navigatorului. In plus, pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.
<html>
<head>
<title> titlul
paginii</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!
</body>
</html>
Pentru ca browser-ul sa interpreteze corect caracterele ' spatiu ', ' tab ' si ' CR/LF ' ce apar in cadrul unui text, acest text trebuie inclus intr-un bloc <pre></pre>.
<html>
<head>
<title>bloc
preformatat </title>
</head>
<body><pre>
Prima linie
A doua linie
A treia linie
</pre></body>
</html>
O culoare poate fi precizata in doua moduri:
Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.
Prin constructia ' #rrggbb
' unde r (red), g (green), sau b (blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua
valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei <body>. Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei <body>, de exemplu: <body bgcolor = culoare>
Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.
<html>
<head>
<title>culoare de fond </title>
</head>
<body bgcolor=gray>
O pagina Web cu fondul GRI!
</body>
</html>
Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culoarea rosie.
<html>
<head>
<title>culoare textului </title>
</head>
<body text=red>
Un text de culoare rosie.
</body>
</html>
O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel: <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena.
<html>
<head>
<title>atribute multiple </title>
</head>
<body bgcolor=blue text=yellow>
Fond de culoare albastra si text de culoare
galbena.
</body>
</html>
Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime ( size), Culoare (color Font (style
Acestea sunt atribute ale etichetei <basefont>. Este o eticheta singulara (fara delimitator de sfarsit de bloc).
<basefont size = numar color = culoare style = font>
unde:
numar - poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; ( 1 pentru fontul cel mai mic si 7 pentru fontul cel mai mare);
culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-o constructie RGB;
font - poate fi un font generic ca '
serif ', ' san serif ', ' cursive ', ' monospace
', 'fantasy ' sau un font specific instalat pe calculatorului
clientului, ca ' Times New Roman ', ' Helvetica ' sau
' Arial '.Se accepta ca valoare si o lista de fonturi separate prin
virgula, de exemplu:
' Times New Roman, serif, monospace '.
Domeniul de valabilitate al caracteristicelor precizate de aceasta eticheta se intinde de la locul in care apare eticheta pana la sfarsitul paginii sau pana la urmatoarea eticheta <basefont>.
Daca acest atribut lipseste atunci textul din pagina Web are atribute prestabilite sau atribute precizate de browserul utilizat.
Atributele prestabilite sunt: size = 3, color = black, si style = ' Times New Roman ' .
Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>:
leftmargin ( stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a continutului paginii );
topmargin ( stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a continutului paginii );
<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea
marginii </title>
</head>
<body leftmargin='100' topmargin='50'>
Textul
are atribute implicite. <br><basefont
style='Arial' color='blue' size='6'> Textul
este scris cu fontul Arial culoare
albastru si marime 6 </body>
</html>
Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie inclus intre delimitatorii <b></b> ( b vine de la 'bold' = indraznet ).
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mari cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <big></big>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mici cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <small></small>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <i></i> ( i vine de la ' italic ').
Pentru a insera secvente de text aliniate ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele <sub></sub>, respectiv <sup></sup>. Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u></u> (u vine de la ' underline ').
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <strike></strike> sau <s></s>.
Am prezentat deja 8 stiluri de scriere a caracterelor unui bloc de text, numite si stiluri fizice intrucat nu s-a acordat nici o atentie semnificatiei informatiei continute de aceste blocuri. In continuare sunt prezentate stilurile utilizate la formatarea unui bloc.
Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul paginii Web.
Pentru a pune in evidenta ( prin silul cursiv ) fragmente de text se utilizeaza etichetele:
<cite></cite> ( ' cite ' inseamna citat);
<em></em> (em vine de la ' emphasize ' = a evidentia).
In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i></i>.
Urmatoarele etichete au efecte similare.Ele permit scrierea fragmentului de text cu caractere monospatiate ( de tipul celor folosite de o masina de scris ):
<code></code> ( ' code ' inseamna cod sau sursa);
<kbd></kbd> ( kbd vine de la ' keyboard ' = tastatura);
<tt></tt> ( tt vine de la ' teletype ' = teleprinter).
Eticheta de tip bloc <blink></blink> delimiteaza fragmenete de text clipitoare. Aceasta eticheta functioneaza numai in browserul Netscape Communicator.
Exemplul urmator ilustreaza ca etichetele pot fi imbricate.
un fragment de text poate fi scris cu aldine si cursive in acelsi timp;
pentru un fragment de text se pot folosi simultan stilurile subliniat, exponent, marit si cursiv.
Blocul <q></q> permite inserarea in-line a citatelor.Aceste citate sunt afisate de catre browser cu caractere cursive.
' q ' vine de la ' in-line quotation ' (citate inserate in-line);
Si blocurile ' q ' pot fi imbricate.
03. Fonturi
Un font este caracterizat de urmatoarele atribute:
culoare (stabilita prin atributul color
tipul sau stilul (stabilit prin atributul face
marimea (definita prin atributul size
marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul point-size
grosime (definita prin atributul weight
Toate aceste
atribute apartin etichetei, care permite inserarea de blocuri de texte
personalizate.
O culoare poate fi precizata in doua moduri:
printr-un nume de culoare.
printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red, Green,Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale
Culorea fontului
Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare se incadreaza acest fragment intre delimitatorii avand stabilit atributul color la valoarea necesara. De exemplu:
fragment de text de culoare rosie
Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: serif, sans serif, cursive, monospace si fantasy. Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul face al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula
In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.
Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare);
+1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;
-1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta.
Marimea unui font poate fi stabilita exact cu ajutorul atributului point-size. Valorile acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale pozitive.Numarul astfel precizat reprezinta marimea fontului in puncte tipografice.
Acest atribut functioneaza numai cu Netscape Communicator
Grosimea unui caracter poate fi definita cu ajutorul atributului weight al etichetei.
Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 si 900 (100 pentru fontul cel mai subtire si 900 pentru cel mai gros).
Aceste etichete nu se refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web.
Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.
Inserarea unei adrese
Daca intr-o pagina web trebuie inclusa o adresa, atunci putem utiliza facilitatile oferite de o eticheta dedicata:
<address></address>.
<html>
<head>
<title> Adresa</title>
</head>
<body>
Adresa
institutiei noastre este :<address> Colegiul
Universitar<br>
Str: Victor Babes , Nr:62/A <br>
Baia Mare Romania </address>
</body>
</html>
Indentarea unui bloc
Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote></blockquote>.
Textul ce urmeaza este indentat:<blockquote> Aceste etichete nu se refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.
Blocul preformatat
Intr-un bloc
<pre></pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.
Blocul <pre></pre> este indicat pentru a insera randuri vide (
spatiu intre randurile succesive ). Caracterul ' spatiu ' poate fi
luat in considerare de browser daca este inserat explicit prin
Intr-un fisier HTML, caracterele '<' si '>' au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete:
<xmp></xmp> ( 80 de caractere pe rand );
<listing></listing> ( 120 de caractere pe rand ).
Aceste marcaje interpreteaza corect caracterele ' spatiu ', ' eticheta ' si 'CR/LF '. Textul afisat in pagina este monospatiat.
Blocuri paragraf
Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si permite:
inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;
inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional);
alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile ' left ', ' center ' sau ' right '.
<p align='center'> Paragraf aliniat in centru.
Blocuri de titlu
Intr-un text
titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor
<h1>. <h2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>.
Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o
eticheta de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul align
pentru alinierea titlului blocului de text la stanga (in mod prestabilit ) , in
centru si la dreapta. Tag-ul <h1> permite scrierea unui titlu cu
caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai
mici.
Linii orizontale
Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale.acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele atribute ale etichetei <hr>:
align permite alinierea liniei orizontala. Valorile posibile sunt ' left ' ,' center ' si ' right ';
width permite alegerea lungimii liniei;
size permite alegerea grosimii liniei;
noshade cand este prezent defineste o linie fara umbra;
color permite definirea culorii liniei.
Blocuri <center>
Blocul introdus de etichetele <center></center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine.
<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<center> <hr
width=10%> <hr
width=40%> <hr width=70%> <hr width=%> <hr width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%> </center> </body>
</html>
Blocuri <nobr>
Blocul de text cuprins intre etichetele <nobr></nobr> va fi afisat pe o singura linie.
<html>
<head>
<title> Blocul <nobr></title>
</head>
<body>
<nobr> O singura linie.</nobr> </body>
</html>
Blocuri <div>
Modalitatea cea mai
eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea
delimitatorilor <div></div>. Un parametru foarte foarte util
pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> ( diviziune ) este align (
aliniere ).
Valorile posibile ale acestui parametru sunt:
' left ' ( aliniere la stanga );
' center ' ( aliniere centrala );
' right ' ( aliniere la dreapta ).
Un bloc
<div></div> poate include alte subblocuri. In acest caz ,
alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul
<div>;
Un bloc <div></div> admite atributul ' ' care
interzice intreruperea randurilor de catre browser.
<html>
<head>
<title> Blocul <div></title>
</head>
<body>
Aceasta
linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.
<div
align='right'>
O singura linie.<br> </div> <div
align='center'>
Bloc aliniat pe centru.<br> </div> </body>
</html>
05. Imagini
Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptat de browsere pentru fisierele imagine sunt:
GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;
JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;
XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;
XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;
BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);
TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;
Cele mai raspandite formate sunt GIF(8biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile).
Adresa URL a unei imagini
URL ( 'Uniform Resourse Locator' = identificator unic al resursei ) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine.
Pentru a insera o
imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta (de la
'image'=imagine).
Pentru a putea fi identificata imaginea care va fi inserata, se utilizeaza un
atribut al etichetei si anume src (de la 'source'=sursa).
Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia.
Chenarul si dimensionarea unei imagini
Daca doriti sa
adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul border al
etichetei .
Valorile acestor atribute sunt numere intregi pozitive.
O imagine are anumite
dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei.
Daca nu se cere altfel , aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii
ei in pagina Web.
Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width si height
Alinierea unei imagini
Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care poate lua urmatorele valori:
' left ' - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse in partea dreapta;
' right ' - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse in partea stanga;
' top ' - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea;
' middle ' - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea.
' bottom ' - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului.
Atributele hspace si vspace precizeaza distanta in pixeli pe orizontala , respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina.
Atributul alt admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii.
Imagini pentru fondul unei pagini
O imagine poate fi
utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest scop se foloseste
atributul background al etichetei, avand ca valoare adresa URL a imaginii.
Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran
Imagini folosite ca legaturi
O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa. Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona in browser se va incarca o alta pagina. In mod prestabilit imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi. Daca stabilim pentru atributul border al etichetei 0 acest chenar dispare.
Utilizari speciale ale imaginilor
Imaginile pot fi
utilizate pentru a obtine efecte deosebite intr-o pagina web.
Printre aceste utilizari speciale putem enumera:
- Linii orizontale formate cu ajutorul imaginilor .
- Simboluri speciale pentru elementele unei liste neordonate
06. Legaturi
Legaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini Web. Ele transforma un text obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care permite trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit server la alta informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume. Legaturile sunt zone active intr-o pagina Web, adica zone de pe ecran sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului. O legatura catre o pagina aflata in acelasi director. O legatura catre o pagina aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul etichetei <a> (de la 'anchor'=ancora). Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al etichetei <a> numit href, care ia valoarea numele fisierului HTML aflat in acelasi director. Zona activa care devine sensibila la apasarea butonului stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele <a></a>. Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie.
Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local, dar intr-un alt director atunci pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi adresarea relativa.
O legatura catre un site particular
In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.eddy.cugir.ro care incarca pagina de start din site-ul de resurse umane.
<html>
<head>
<title> Link catre site-ul de resurse umane</title>
</head>
<body>
<h3>Link catre site-ul de resurse umane </h3>
<a href='https://www.eddy.cugir.ro'>
Centrul Pentru Informarea Resurselor Umane </a>
</body>
</html>
Ancore
Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc legaturi. O ancora se defineste de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini ancora se utilizeaza atributul name care primeste ca valoare un nume atribuit ancorei (de exemplu 'leg1'). Pentru a insera o legatura catre 'leg1' definita in aceeasi pagina se utilizeaza eticheta <a> avand atributul href de valoare '#leg1'. Pentru a introduce o legatura catre o ancora definita in alt document (alta pagina) aflat in acelasi director, atributul href primeste o valoare de forma 'nume_fisier.html#nume_ancora'.
Ancore definite prin atributul id. Atributul id este un atribut universal, adica poate fi atasat oricarui element al unei pagini Web. Acest atribut va inlocui complet atributul name, care putea fi atasat numai anumitor elemente. Atributul id primeste ca valoare un nume (de exemplu 'id1') care identifica in mod unic un element. Atributul id poate fi utilizat pe post de ancora intr-o pagina Web conform sintaxei:
<eticheta id = 'id1'> </eticheta>
<a href = '#id1' >Link catre elementul 'id1' </a>
unde 'eticheta' poate fi orice element .
In mod prestabilit se utilizeaza trei culori pentru legaturi: o culoare pentru legaturile nevizitate (nu s-a efectuat nici un clic pe ele), o culoare pentru legaturile vizitate (s-a efectuat cel putin un clic pe ele), o culoare pentru legaturile active (deasupra carora se afla mouse-ul la un moment dat). Aceste atribute pot fi stabilite cu ajutorul a trei atribute ale etichetei <body>:
link pentru legaturile nevizitate; vlink pentru legaturile vizitate; alink pentru legaturile active.
Valorile pe care le pot lua aceste atribute sunt culori definite prin nume sau conform standardului RGB.
Utilizarea postei electronice
Intr-o pagina Web se poate afla legaturi care permit lansarea in executie a aplicatiei de expediere a mesajelor electronice. Pentru aceasta se utilizeaza in constructia adresei URL serviciul Internet mailto: urmat de o adresa e-mail valida.
Legaturi catre fisiere oarecare
O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe orice servere din Internet. Pentru aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand valoarea atributului href egala cu adresa URL a fisierului destinatie. Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator browserul va deschide o caseta de dialog - File download - care va permite: sa salvati pe discul local fisierul, sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect fisierele de tipul respectiv
<html>
<head>
<title> Legaturi catre fisiere oarecare</title>
</head>
<body>
<h3>Legaturi catre fisiere oarecare</h3><br>
<a href='fisier.zip'>
Link catre fisierul fisier.zip
</body>
</html>
Atributul title
Atributul title apartine etichetei <a> si comanda aparitia unei mici ferestre in pagina Web cand mouse-ul se afla pe o legatura, fereastra in care este afisata valoarea data acestui atribut.
Acest atribut are astfel menirea de a furniza informatii suplimentare despre semnificatia unei legaturi.
Sunetele pot fi stocate in fisiere in diverse formate:
AU/m-law cu extensia .au;
AIFF/AIFC cu extensiile .aiff, .aif;
WAVE/WAV cu extensia .wav;
MPEG Audio cu extensia .mpeg2, sau .mp2;
MIDI cu extensia .mid sau .midi;
O legatura catre un fisier de sunet se realizeaza folosind eticheta <a> destinata legaturilor catre orice tip de fisiere, unde atributul href va avea valoarea egala cu adresa URL a fisierului de sunet.
De exemplu: <a href='numefisier.au'>Link catre fisierul de sunet</a>
Legaturi catre fisiere videoclipuri
Videoclipurile sunt stocate in fisiere diverse formate.Formatele si extensiile corespunazatoare pentru fisierele utilizabile in paginile Web sunt urmatoarele: MPEG cu extensia .mpeg sau mpg; QuickTime cu extensia .mov; AVI cu extensia .avi.
O legatura catre un fisier de sunet se realizeaza folosind eticheta <a> destinata legaturilor catre orice tip de fisiere, unde atributul href va avea valoarea egala cu adresa URL a fisierului videoclip.
De exemplu: <a href='numefisier.avi'>Link catre fisierul videoclip</a>
07. Liste
Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi gestionata printr-o lista de definitii, care este inclusa intr-o pereche de marcaje de lista de definitii: <dl></dl> (de la 'definition list' = lista de definitii).
O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul></ul> (' ul ' vine de la ' unordered list ' = lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou.
<html>
<head><title>listex_2</title></head>
<body><h1 align=center>O lista neordonata</h1><hr>
Glosar de termeni de World Wide Web
<ul>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ul>
</body>
</html>
Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut type care stabileste caracterul afisat in fata fiecarui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt:
'circle' (cerc)
'disc' (disc plin) (valoarea prestabilita);
'square' (patrat)
Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri
<html>
<head><title>listex_3</title></head>
<body><h1 align=center>O lista neordonata de liste neordonate</h1><hr>
Glosar de termeni de World Wide Web
<ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML
<li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border </ul>
<li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling </ul>
</ul>
</body>
</html>
O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol></ol> (' ol ' vine de la ' ordered list ' = lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou.
<html>
<head><title>listex_4</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata</h1><hr>
<ol>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>
Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut type care stabileste tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei.Valorile posibile sunt:
' A ' pentru ordonare de tipul A , B , C , D etc. ( litere mari );
' a ' pentru ordonare de tipul a , b , c , d etc. ( litere mici );
' I ' pentru ordonare de tipul I , II , III , IV etc. ( cifre romane mari );
' i ' pentru ordonare de tipul i , ii , iii , iv etc. ( cifre romane mici );
' 1 ' pentru ordonare de tipul 1 , 2 , 3 , 4 etc. ( cifre arabe - optiune prestabilita );
O lista de meniuri este un bloc delimitat de etichete corespondente <menu></menu>. Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> ( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de meniuri ca pe o lista neordonata. O lista de directoare este un bloc delimitat de etichete corespondente <dir></dir> (de la ' director '). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> ( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de directoare ca pe o lista neordonata.
(Nu se recomanda utilizarea acestori tipuri de liste).
Daca intr-o lista, in loc de elementele acesteia introduse prin <li>, se insereaza un bloc de text, acesta va fi indentat ( intocmai ca elementele unei liste).
08. Tabele
Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de domenii, fiecare domeniu avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului etc.
Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <table></table>. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele <tr></tr> ( de la ' table row '= rand de tabel ).Folosirea etichetei de sfarsit </tr> este optionala.
Un rand este format din mai multe celule ce contin date.O celula de date se introduce cu eticheta <td>..</td>.
<html>
<head><title>tabelex_1</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu format din 4 linii si 2 coloane</h1><hr>
<table>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 11
<tr> <td>cell 21 <td>cell 22
<tr> <td>cell 31 <td>cell 32
<tr> <td>cell 41 <td>cell 42
</table>
</body>
</html>
In mod prestabilit,
un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un
atribut al etichetei <tabel> numit border. Acest atribut poate primi ca
valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) si reprezinta grosimea in pixeli a
chenarului tabelului. Daca atributul border
nu este urmat de o valoare atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala
cu 1 pixel, o valoare egala cu
<html>
<head><title>tabelex_2</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>
<table border='4'>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 11
<tr> <td>cell 21 <td>cell 22
<tr> <td>cell 31 <td>cell 32
<tr> <td>cell 41 <td>cell 42
</table>
</body>
</html>
Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul align al etichetei <table>, cu urmatoarele valori posibile: ' left ' ( valoarea prestabilita ), ' center ' si 'right '.
Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel : daca tabelul este aliniat stanga ( <table align='left'> ), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului.
daca tabelul este aliniat dreapta ( <table align='right'> ), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea stanga a tabelului; daca tabelul este aliniat pe centru ( <table align='center'> ), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel.
Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita cu ajutorul atributelor hspace si vspace al etichetei <table>. Valoarea atributului hspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si reprezinta distanta pe orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Valoarea atributului vspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web. Aceste atribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.
Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului bgcolor, care poate fi atasat intregului tabel prin eticheta <table>, unei linii prin eticheta <tr> sau celule de date prin eticheta <td>.
Valorile pe care le poate primi bgcolor sunt cele cunoscute pentru o culoare.
Daca in tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor, atunci prioritatea este urmatoarea: <td>, <tr>, <table> ( cu prioritate cea mai mica ).
<html>
<head><title>tabelex_4</title></head>
<table border='3' bgcolor='green'>
<tr> <td>verde 11 <td bgcolor='red'>rosu 11
<tr bgcolor='blue'> <td>albastru 21 <td bgcolor='yellow'>galben 22
<tr bgcolor='cyan'> <td>cell 31 <td>cell 32
<tr> <td>cell 41 <td bgcolor='white'>cell 42
</table>
</body>
</html>
Culoarea textului din fiecare celula se pote stabili cu ajutorul expresiei: <font color='valoare'></font>.
Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului cellspacing al etichetei <table>.Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine. Valorea prestabilita a atributului cellspacing este 2.
<html>
<head><title>tabelex_5</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel fara chenar de celule alipite</h1><hr>
<table cellspacing='0'>
<tr> <td bgcolor='gray'>gri 11 <td bgcolor='red'>rosu 12
<tr bgcolor='blue'> <td>albastru 21 <td bgcolor='yellow'>galben 22
</table>
</body>
</html>
Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu ajutorul atributului cellpadding al etichetei <table>.Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul ei.
Valorea prestabilita a atributului cellpadding este 1.
<html>
<head><title>tabelex_6</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel de celule mari</h1><hr>
<table border cellpadding='20'>
<tr> <td>gri 11 <td>rosu 12
<tr> <td>albastru 21 <td>galben 22
</table>
</body>
</html>
Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute , width si height, ale etichetei <table>.
Valorile acestor atribute pot fi: numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului;
numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii.
<html>
<head><title>tabelex_7</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel de de 200 pixeli X 50 %</h1><hr>
<table border width='200' height='50%'>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 12
<tr> <td>cell 21 <td>cell 22
</table>
</body>
</html>
In exemplul urmator se utilizeaza un truc care permite afisarea intr-o pagina Web a unui text pozitionat in centrul paginii.
<html>
<head><title>tabelex_8</title></head>
<body><h1 align=center>Un text centrat intr-o pagina</h1>
<table width='100%' height='100%'>
<tr> <td align='center'>
<h2>Text centrat.</h2>
</table>
</body>
</html>
Unui tabel i se poate atasa un titlu cu ajutorul etichetei <caption> ( de la 'table caption' = titlu tabel ).
Aceasta eticheta trebuie plasata in interiorul etichetelor <table></table>, dar nu in interiorul etichetelor <tr> sau <td> Titlul unui tabel poate fi aliniat cu ajutorul atributului align al etichetei <caption> care poate lua una dintre valorile:
' bottom ' ( sub tabel );
' top ' ( deasupra tabelului );
' left ' ( la stanga tabelului );
' right ' ( la dreapta tabelului ).
Un tabel poate avea celule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste celule sunt introduse de eticheta <th> ( de la ' tabel header ' = cap de tabel ) in loc de <td>. Toate atribute care pot fi atasate etichetei <td> pot fi de asemenea atasate etichetei <th>. Continutul celulelor definite cu <th> este scris cu caractere aldine si centrat.
Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului align care poate lua valorile:
' left ' ( la stanga );
' center ' ( centrat , valoarea prestabilita );
' right ' ( la dreapta );
' char ' ( alinierea se face fata de un caracter ).
Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului valign care poate lua valorile:
' baseline ' ( la baza );
' bottom ' ( jos );
' middle ' ( la mijloc, valoarea prestabilita );
' top ' ( sus ).
Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei <tr> pentru a defini tuturor elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor <td> si <th> pentru a stabili alinierea textului intr-o singura celula.
<html>
<head><title>tabelex_11</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel avand continutul celulelor aliniate</h1>
<table border width='50%' height='50%'>
<tr align='right'><td>Aici <td>alinierea<td>este centru<td>dreapta <tr>
<td align='left'>stanga
<td align='center'>centru<td valign='top'>sus <td valign='bottom'>jos
<tr align='left'><td>aici<td>alinierea <td>este centru<td>stanga (implicita) </table>
</body>
</html>
Dimensiunea unei celule de tip <td> sau de tip <th> pot fi stabilite exact cu ajutorul a doua atribute ale acestor etichete: width pentru latime si height pentru inaltime.
Valorile posibile ale acestor atribute sunt: numere intregi pozitive ( inclusiv 0 ) reprezentand dimensiunea in pixeli a latimii, respectiv a inaltimii unei celule; procente din latimea , respectiv inaltimea tabelului.
Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule.Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor <td> si <th>, o celula se poate extinde peste celule vecine.
Astfel: extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului colspan, a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. Extinderea unei celule peste celulele dedesubt se face cu ajutorul atributului rowspan, a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz , in etichetele <td> si <th> vor fi prezente ambele atribute colspan si rowspan.
Atributul apartine elementelor <td> si <th> ; el interzice intreruperea unei linii de text. Astfel, in tabel pot aparea coloane cu o latime oricat de mare.
<html>
<head><title>tabelex_14</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel cu celule de latime mare</h1><hr>
<table border>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 12
<tr> <td nowrap>cell 21 <td>cell 22 este foarte lata,aceasta celula este foaret lata.
</table>
</body>
</html>
Daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara un chenar de delimitare. In scopul de a afisa un chenar pentru celule vide se utilizeaza urmatoarele trucuri:
dupa <td> se pune ;
dupa <td> se pune <br>.
Caracterul ( no break space ) este de fapt caracterul spatiu. Un spatiu introdus prin intermediul acestui caracter nu va fi ignorat de browser.
<html>
<head><title>tabelex_15</title></head>
<body><h1 align=center>Un tabel cu celule vide</h1><hr>
<table border>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 12<td>cell 13
<tr> <td> <td> <td>
</table>
</body>
</html>
Urmatoarele atribute ale etichetei <table> functioneaza cu Internet Explorer 4.0 , 5.0, dar nu cu Netscape Communicator 4.5:
background permite stabilirea unei imagini pentru fondul unui tabel primeste caa valoare adresa URL a imaginii folosite pentru fond; bordercolor permite stabilirea culorii pentru chenarul unui tabel; bordercolorlight permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel; bordercolordark permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;
Blocul <colgroup></colgroup> permite definirea unui grup de coloane. Atributele acceptate de <colgroup> sunt: span determina numarul de coloane dintr-un grup; width determina o latime unica pentru coloanele din grup; align determina un tip unic de aliniere pentru coloanele din grup.
Exemplu:
<colgroup span='3' width='100'></colgroup>
Intr-un bloc <colgroup>, coloanele pot avea configurari diferite daca se utilizeaza elementul <col>, care admite atributele: span identifica acea coloana din grup pentru care se face configurarea. Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in ordine; width determina o latime pentru coloana identificata prin span; align determina o aliniere pentru coloana identificata prin span.
Atributul frame al etichetei <table> permite specificarea partilor din chenarul unui tabel care vor fi afisate. Valorile posibile ale acestui atribut sunt:
void - elimina toate muchiile exterioare ale tabelului;
above - afiseaza o muchie in partea superioara a cadrului tabelului;
below - afiseaza o muchie in partea inferioara a cadrului tabelului;
hsides - afiseaza cate o muchie in partea superioara si inferioara cadrului tabelului;
lhs - afiseaza o muchie in partea din stanga a cadrului tabelului;
rhs - afiseaza o muchie in partea din dreapta a cadrului tabelului;
vsides - afiseaza o muchie in partea din stanga si din dreapta a cadrului tabelului;
box - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
border - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
Atributul rules al etichetei <table>permite alegerea unor delimitatori pentru celulele unui tabel. Valorile posibile sunt: none - elimina toate muchiile interioare ale tabelului; groups - afiseaza muchii orizontale intre toate grupurile din tabel.Grupurile sunt specificate prin elementele <thead>, <tbody>, <tfoot>si <colgroup>; rows - afiseaza muchii orizontale intre toate liniile tabelului; cols - afiseaza muchii verticale intre toate coloanele tabelului; all - afiseaza muchii intre toate liniile si coloanele;
<html>
<head><title>tabelex_18</title></head>
<body><h1 align=center>Atributele frames si rules</h1>
<table width='400' frame=box rules=rows cellspacing=10>
<tr> <td>cell 11 <td>cell 12<td>cell 13
<tr> <td>cell 21 <td>cell 22<td>cell 23
</table>
</body>
</html>
In specificatiile HTML 4.0, continutul unui tabel poate fi impartit in subblocuri prin elementele:
<thead><tr><td></thead> ( un singur rand );
<tfoot><tr><td></tfoot> ( un singur rand );
<tbody><tr><td></tbody> ( oricate randuri );
Intr-un tabel exista un singur subbloc de tipul <thead> si un singur subbloc de tipul <tfoot>, dar pot exista mai multe subblocuri de tip <tbody>.
09. Ferestre in HTML
Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului subferstre in care sa fie incarcate documente HTML diferite. Ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special , in care blocul <body></body> este inlocuit de blocul <frameset></frameset>. In interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>.
Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este src, care primeste ca valoare adresa URL a documentului HTML care va fi incarcat in acel frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferestrelor (si a subferestrelor) in linii si coloane: impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip coloana se face cu ajutorul atributului cols al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului rows al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; valoare atributelor cols si rows este o lista de elmente separate prin virgula , care descriu modul in care se face impartirea. Elementele listei pot fi: un numar intreg de pixeli; procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %); n* care inseamna n parti din spatiul ramas;
Exemplu 1 cols=200,*,50%,* inseamna o impartire in 4 subferestre , dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil, iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil.
Exemplu 2 cols=200,1*,50%,2* inseamna o impartire in 4 subferestre , dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil, care se imparte in trei parti egale , a doua fereastra ocupand o parte , iar a patra ocupand 2 parti.
Observatii:
-daca mai multe elemente din lista sunt configurate cu *, atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va iaparti in mod egal.
-o subfereastra poate fi un cadru (folosind <frame>)in care se va incarca un document HTML sau poate fi impartita la randul ei la alte subfereste (folosind <frameset>).
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre orizontale.Pentru al doilea cadru valoarea atributului src este adresa URL a unei imagini.
<html>
<head><title>ferex_2</title></head>
<frameset rows='100,*,10%'>
<frame src='p1.html'>
<frame src='x.jpg'>
<frame src='p3.html'>
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2).Pentru a realiza acest lucru, se folosesc simultan cele doua atribute cols si rows.
<html>
<head><title>ferex_3</title></head>
<frameset rows='*,*' cols='*,*'>
<frame src='p1.html'>
<frame src='p2.html'>
<frame src='p3.html'>
<frame src='p4.html'>
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte. Pentru a o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie.
<html>
<head><title>ferex_4</title></head>
<frameset cols='20%,*'>
<frame src='p1.html'>
<frameset rows='*,*'>
<frame src='p2.html'>
<frame src='p3.html'>
</frameset>
</frameset>
</html>
Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru. Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul bordercolor. Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB. Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, cat si etichetei pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.
Atributul border al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului border este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar.
Pentru a obtine cadre fara chenar se utilizeaza border='0'. In mod prestabilit, chenarul unui cadru este afisat si are aspect tridimensional. Afisarea chenarului unui cadru se poate dezactivata daca se utilizeaza atributul frameborder cu valoare 'no'. Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru).
Valorile posibile ale atributului frameborder sunt:
'yes' -echivalent cu 1;
'no' -echivalent cu 0;
Atributul scrolling al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului.
Valorile posibile sunt:
'yes' - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;
'no' - barele de derulare nu sunt utilizabile;
'auto' - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar
Atributul noresize al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba posibilitatea prestabilita a utilizatorului de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului. Pozitionarea documentului intr-un cadru.
Atributele marginheight si marginwidth ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului.
Valori posibile
-numar de pixeli;
-procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului;
Exista browsere care nu suporta cadre pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>. Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes></noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat.
De precizat este faptul ca intre <noframes> </noframes> se pot introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele).
Un cadru intern este specificat prin intermediul blocului <iframe></iframe>. Un cadru intern se insereaza intr-o pagina Web in mod asemanator cu o imagine sau in modul in care se specifica marcajul <frame>, asa cum rezulta din urmatorul exemplu:
<iframe src='ferex_8.html' height=40% width=50%> </iframe>
In acest caz, am specificat ca doresc o fereastra de cadru intern care are 40%din inaltimea si 50% din latimea paginii curente.
Atributele aceptate de eticheta <iframe> sunt in parte preluate de la etichetele <frame> si <frameset>, cum ar fi: src, border, frameborder, bordercolor, marginheight, marginwidth, scrolling, name, noresize; sau de la eticheta <img> vspace, hspace, align, width, height;
In mod prestabilit, la efectuarea unui clic pe o legatura noua pagina (catre care indica legatura) o inlocuieste pe cea curenta in aceeasi fereastra (acelasi cadru). Acest comportament se poate schimba in doua moduri:
prin plasarea in blocul <head></head> a unui element <base> care precizeaza, prin atributul target numele ferestrei (cadrului) in care se vor incarca toate paginile noi referite de legaturile din pagina curenta conform sintaxei:
<base target='nume_ferastra/frame_de_baza'>
prin plasarea in eticheta <a> a atributului target, care precizeaza numele ferestrei (cadrului) in care se va incarca pagina nou referita de legatura, conform sintaxei:
<a href='legatura' target='nume_fereastra/frame'></a>
Observatie:
-daca este prezent atat un atribut target in <base> cat si un atribut target in <a>, atunci cele precizate de atributul target din <a> sunt prioritare. Numele unui cadru este stabilit prin atributul name al etichetei <frame> conform sintaxei: <farme name='nume_frame'>
Atributul target al etichetei<frame> accepta anumite valori predefinite de o valoare deosebita pentru creatorii de pagini Web, ceste valori sunt:
'_self' (incarcarea noii pagini are loc in cadrul curent);
'_blank' (incarcarea noii pagini are loc intr-o fereastra noua anonima);
'_parent' (incarcarea noii pagini are loc in cadrul parinte al cadrului curent daca acesta exista, altfel are loc in fereastra browserului curent);
'_top' (incarcarea noii pagini are loc in fereastra browserului ce contine cadrul curent);
10. Formulare
Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane, casete de selectie, campuri de editare etc. Formularele va asigura construirea unori pagini Web care permit utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita serverului.
Formularele pot varia de la o simpla caseta de text, pentru introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautare din Web - pana la o structura complexa, cu multiple sectiuni, care ofera facilitati puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape:
1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.
2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date.
3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului.
Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>.
Atribute esentiale ale elementului <form>
Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>.
1. Atributul action precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la destinatie. De regula ,valoarea atributului action este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele formularului, efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns.
<form action='https://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi'>.
Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl, C, PHP, Unix shell.
2. Atributul method precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile urmatoarele valori: get (valoarea implicita). In acest caz, datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata de atributul action;
- nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb)
- intre adresa URL si date este inserat un '?'.
Datele sunt adaugate conform sintaxei: nume_camp = valoare_camp. Intre diferite seturi de date este introdus un '&'.
Exemplu: 'https://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 = valoare1&nume2 = valoare2';
post in acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (ordinul MB). Pentru ca un formular sa fie functional, trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica (e-mail). Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form>: si anume action care primeste ca valoare ' mailto: ' concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat. Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere. Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei <input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul type al etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste valoarea 'text'. Alte atribute pentru un element <input> sunt:
atributul name, permite atasarea unui nume fiecarui element al formularului.
atributul value, care permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului.
Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul type este configurat la valoarea 'submit'. Acest element poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare scris 'Submit Query' sau valoarea atributului value, daca aceasta valoare a fost stabilita.
Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type = 'text') , alte doua atribute pot fi utile:
atributul size specifica latimea campului de editare depaseste aceasta latime, atunci se executa automat o derulare acestui camp;
atributul maxlength specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate.
Observatii:
-daca atributul type lipseste intr-un element <input> , atunci campul respectiv este considerat in mod prestabilit ca fiind de tip 'text'.
-formularele cu un singur camp (de tip text) nu au nevoie de un buton de expediere, datele sunt expediate automat dupa completarea si apasarea tastei ENTER.
Butonul Reset
Daca un element de tip <input> are atributul type configurat la valoarea 'reset', atunci in formular se introduce un buton pe care scrie 'Reset'. La apasarea acestui buton, toate elementele din formular primesc valorile prestabilite (definita odata cu formularul ), chiar daca aceste valori au fost modificate de utilizator.
Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul atributului name si o valoare printr-un atribut value. Un asemenea buton afiseaza textul 'Reset' daca atributul value lipseste, respectiv valoarea acestui atribut in caz contar.
Camp de editare de tip 'password'
Daca se utilizeaza eticheta <input> avand atributul type configurat la valoarea 'password' , atunci in formular se introduce un element asemanator cu un camp de editare obisnuit (introdus prin type='text'). Toate atributele unui camp de editare raman valabile. Singura deosebire consta in faptul ca acest camp de editare nu afiseaza caracterele in clar, ci numai caractere *,care ascund de privirile altui utilizator aflat in apropiere valoarea introdusa intr-un asemenea camp. La expedierea formularului insa, valoarea tastata intr-un camp de tip 'password' se transmite in clar.
Butoane radio
Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul type avand valoarea 'radio'.
La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile 'sex=b' sau 'sex=f',in functie de alegerea facuta de utilizator.
Casete de validare
O caseta de validare (checkbox)permite selectarea sau deselctarea unei optiuni.
Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul type configurat la valoarea 'checkbox'.
Observatii:
fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul name.
fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita 'selectat' definita prin atributul checked.
Casete de fisiere
Intr-o pereche 'name = value' a unui formular se poate folosi intregul continut al unui fisier pe post de valoare.
Pentru aceasta se insereaza un element <input> intr-un formular , cu atributul avand valoarea 'file' (fisier).
Atributele pentru un element de tip caseta de fisiere:
-atributul name permite atasarea unui nume
-atributul value primeste ca valoare adresa URL a fisierului care va fi expediat o data cu formularul. Aceasta valoare poate fi -atribuita direct atributului value, se poate fi tastata intr-un camp de editare ce apare o data cu formularul sau poate fi selectata prin intermediul unei casete de tip File Upload sau Choose File care apare la apasarea butonului Browse din formular;
-atributul enctype precizeaza metoda utilizata la criptarea fisierului de expediat.Valoarea acestui atribut este 'multipart/form-data'.
Liste de selectie
O lista de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select>si </select>.O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute:
atributul name, care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile 'name=value' expediat serverului); atributul size, care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv , valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei de derulare atasate automat listei). Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile: atributul value primeste ca valoare un text care va fi expediat server-ului in perechea 'name=value'; daca acest atribut lipseste ,atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>; atributul selected (fara alte valori) permite selectarea prestabilita a unui element al listei. Lista de selectie cu selectii multiple. O lista de selectie ce permite selectii multiple se creeaza intocmai ca o lista de selectie obisnuita. In plus, eticheta <select> are un atribut multiple (fara alte valori). Cand formularul este expediat catre server pentru fiecare element selectat al listei care este se insereaza cate o pereche 'name=value' unde name este numele listei.
Campuri de editare multilinie
Intr-un formular campuri de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute:
atributul cols, care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie; atributul rows, care specifica numarul de linii afisate simultan; atributul name, care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie; atributul wrap, (de la 'word wrap'=trecerea cuvintelor pe randul urmator, care determina comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie. Acest atribut poate primi urmatoarele valori:
a) ' off '; in acest caz:
intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se produce numai cand doreste utilizatorul;
caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului odata cu formularul;
b) ' hard '; in acest caz:
se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului ; caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;
c) ' soft '; in acest caz:
se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului ;
nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul;
Un formular complex
In exemplul urmator este prezentat un formular continand elemente prezentate anterior. Campurile formularului sunt incluse in celule unui tabel pentru a obtine o aliniere dorita.
Butoane
Intr-un formular pot fi afisate butoane.Cand utilizatorul apasa un buton, se lanseaza in executie o functie de tratare a acestui eveniment. Limbajul HTML nu permite scrierea unor astfel de functii (acest lucru este posibil daca se utilizeaza limbajele Javascript sau Java). Pentru a insera un buton intr-un formular , se utilizeaza eticheta <input> avand atributul type configurat la valoarea 'button'. Alte doua atribute ale elementului 'button' sunt: Atributul name, care permite atasarea unui nume butonului; atributul value, care primeste ca valoare textul ce va fi afisat pe buton. Un buton pentru lansarea in executie a unei actiuni poate fi introdus intr-un formular prin elementul <input> avand atributul type configurat la valoarea 'button', asa cum s-a vazut mai inainte. Exista o a doua modalitate de a introduce intr-o pagina Web un buton de apasat, si anume prin intermediul blocului <button></button>. Un astfel de buton poate fi inserat intr-un formular, in acest caz declansand actiuni legate de acel formular, sau poate fi introdus oriunde in pagina pentru initierea unor actiuni independente de formulare.
Atributele posibile ale elementului 'button' sunt: name acorda elementului un nume; value precizeaza textul care va fi afisat pe buton; type precizeaza actiunea ce se va executa la apasarea butonului daca acesta este inclus intr-un formular.Valorile posibile pentru acest atribut sunt: -'button' , -'submit' ,-'reset'. In corpul blocului <button></button> se poate afla un text sau un marcaj de inserare a unei imagini.
Observatii finale:
- elementul <form> poate avea un atribut target, care primeste ca valoare numele unei ferestre a browserului in care va fi incarcat raspunsul trimis serverului WWW la expedierea unui formular.
- toate elementele cuprinse intr-un formular pot avea un atribut disabled care permite dezactivarea respectivului element.
- toate elementele de tip text cuprinse intr-un formular pot avea un atribut readonly care interzice modificarea continutului acestor elemente.
11. Stiluri
Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de personalizare a paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc de text ( adica anumite valori pentru font, marime culoare, aliniere, distante fata de margini etc).
Exista doua modalitati de a defini un stil: sintaxa CSS (Cascading Style Sheets); sintaxa Javascript.
Cascading Style Sheets inseamna 'foi in stilul cascada'.
Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite. De exemplu:
<style>
h1
</style>
Toate titlurile care apar in fisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si centrate. Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de ex. 'h1', 'h2', si 'p') atunci se utilizeaza o lista a acestor elemente, separate prin virgula:
<style>
h1, h2, p
</style>
Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este necesar. Exemplu: Definim o clasa de stiluri 'ac' (albastru si centrat) in interiorul blocului <style></style>, aflat la randul lui in blocul <head></head>:
<style>
all.ac
</style>
La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se foloseste atributul class avand ca valoare numele clasei de stil. Acesta este un atribut universal adica este aplicabila tuturor elementelor.
Observatii:
In interiorul unui bloc <style></style>, comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ ( ca in C, C++, Java si Javascript).
Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite elemente ale documentului (de exemplu 'p') atunci in constructie va aparea acest element ( de exemplu 'p.ac').
Toate elementele unui document admite un atribut universal numit id. Atributul id poate identifica stilul utilizat de un element.
Pentru a utiliza un stil 'identificat' procedati astfel: in blocul <style></style> introduceti definitia stilului conform sintaxei:
<style>
#rosu
</style>
in elementul in care se doreste utilizarea locala a acestui stil , folositi atributul id care primeste valoare numele stilului definit anterior. Daca dorim ca un stil ' identificat ' sa fie aplicabil numai pentru anumite elemente ale documentului ( de exemplu 'h2') atunci in constructia selectorului va aparea acest element (de exemplu 'h2#ac').
Stiluri in-line
Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiaza blocul in care dorim sa se aplice aceste stiluri. Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal style (comun practic tuturor etichetelor ce par intr-un document HTML). Valoarea data atributului style este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade ci intre ghilimele ''.
Daca dorim utilizarea unui anumit style pentru un fragment de text, atunci includem acest text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span></span>, dupa care utilizam atributul style pentru eticheta <span>.
Stiluri definite in fisiere externe
Stilurile definite in interiorul unui bloc <style></style> pot fi transferate intr-un fisier extern existand astfel posibilitatea utilizarii lor in mai multe fisiere HTML. Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel: se creaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se salveaza cu extensia .css sau .html. Continutul acestui fisier coincide cu continutul unui bloc <style></style> , fara ca acesti delimitatori sa fie inclusi. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creat la punctul 1 , se include in blocul <head></head> o eticheta <link>avand trei atribute.
atributul rel cu valoarea 'stylesheet'; atributul href avand ca valoare adresa URL a fisierului creat la punctul 1 ; atributul type cu valoarea 'text/css'. Se utilizeaza titlurile definite in fisierul extern ca si cum ar fi definite in fisierul HTML curent intr-un bloc <style></style>.
Pentru ca numai anumite legaturi sa utilizeze un stil se pot folosi urmatoarele doua metode:
a: link.CLASA1 combinat cu <a class = CLASA1 href=' '> </a>
a: link#ID1 combinat cu <a id = ID1 href=' '> </a>
In browsere cursorul mouse-ului are in general o forma simpla, luand pe parcursul vizionarii paginii respective maximum doua infatisari diferite:
Mana - atunci cand este pozitionat pe o legatura
Bara verticala - atunci cand este pozitionat pe alt obiect decat o legatura.
Acestea insa sunt formele implicite. Desigur exista cazuri in care am dori ca browser-ul sa aiba o alta forma decat una dintre acestea. La fel ca multe alte probleme care privesc modul in care o pagina arata si aceasta isi gaseste rezolvarea in folosirea CSS, ca limbaj de descriere a formei unui document. Proprietatea care gestioneaza forma cursorului se numeste simplu: cursor si poate fi introdusa in orice element style al unui tag html. De exemplu pentru obtinerea unei imagini a cursorului de tipul unei sageti orientata Est-Vest la trecerea mouse-ului peste un link iata codul ce va trebui folosit:
< a href=' fisier.html' style=' cursor :e-resize' ' Legatura< /a>
Iata deci cum va arata (doar pentru IE 4.x sau mai mare):
Legatura
Nu este, insa singurul exemplu, in continuare aveti toate codurile pentru formele de cursor pe care le puteti folosi: auto utilizeaza setarile implicite ale utilizatorului; crosshair creeaza o cruce; default setarile implicite ale browserului; e-resize sageata Est-Vest; hand mana; help semnul intrebarii; move cruce cu sageti la capete; n-resize sageata sud-nord; ne-resize sageata SudVest - NordEst; nw-resize sageata SudEst - NordVest; pointer mana; s-resize sageata Nord - Sud; se-resize sageata NordVest - SudEst; sw-resize sageata NordEst - SudVest; text bara verticala din campurile de introducere a datelor
w-resize sageata Est-Vest; wait clepsidra.
12. Javascript
Javascript este un limbaj de programare simplu , de tip script, pentru definirea comportamentului elementelor dintr-o pagina Web. Nu este acelasi lucru cu mult mai complexul limbaj de programare Java. Javascript poate specifica , in mod obisnuit in doar cateva randuri , raspunsurile la actiuni sau evenimente cum ar fi deschiderea unei pagini, deplasarea mouse-ului intr-un anumit punct sau stergerea unui anumit camp dintr-un formular. Cea mai simplas aplicatie Javscript este aceea care determina apariria si derularea unui mesaj. Scriptul este incadrat de marcajele <script></script> si totul este inglobat intr-un comentariu astfel incat programele de navigare care nu interpreteaza Javascript nu sunt derutate de scriptul in sine. Multe evenimente pot fi gestionate cu Javascript.
Eveniment se desfasoara atunci cand Handler de eveniment blur utilizatorul elimina controlul de intare de pe un element al unui formular onBlur, click utilizatorul executa un click pe un element al unui formular sau pe o legatura onClick
change utilizatorul modifica valoarea unui text zona de text sau element de selectie onChange.
Focus utilizatorul atribuie unui element de formular control de intrare onFocus, load utilizatorul incarca pagina in progarmul de navigare onLoad, mouseover utilizatorul deplaseaza indicatorul mouse-ului deasupra unei legaturi sau a unei ancore onMouseover, select utilizatorul selecteaza campul de intare al unui element de formular onSelect, submit utilizatorul transmite un formular onSubmit, unload utilizatorul abandoneaza pagina onUnload.
In urmatorul exemplu folosim evenimentul click.
<form> <input type='button' value='Apasa!' onClick='alert('Hello!')'> </form>
Acest exemplu citeste numele si il saluta.
Un alt exemplu care modifica culoarea de fond a paginii. In exemplul urmator modificam o imagine atunci cand cursorul este pozitionat pe aceasta. Elementul cheie este acela ca exista doua versiuni ale fiecarei imagini: imaginea 'on' (corespunzatoare cursorului pozitionat deasupra imaginii) si o imagine 'off' (corespunzatoare cursorului pozitionat in exteriorul imaginii).
Elementul esential in acest exemplu este modul in care se pun in corespondenta evenimentele de activare si dezactivare cu evenimentele specifice: OnMouseOver si OnMouseOut. Primul invoca procedura Javascript activate atunci cand mouse-ul este plasat deasupra imaginii, iar cel de-al al doilea comuta imaginea la situatia initiala atunci cand mouse-ul este in exteriorul acesteia.
13. Tag-uri
Marcaje de baza <HTML> </HTML> Defineste un fisier in format Web
<HEAD> </HEAD> Antetul documentului
<TITLE> </TITLE> Tilul documentului
<BODY> </BODY> Corpul paginii HTML
BGCOLOR = culoare Culoarea de fond a paginii
TEXT=culoare Culoarea textului pe paginii
LINK=culoare Culoarea legaturiilor nevizitate din pagini
VLINK=culoare Culoarea legaturiilor vizitate din pagini
ALINK=culoare Culoarea legaturiilor pe durata clicului exacutat de utilizator
BACKGROUND = url Imaginea de fond pentru pagina
<P> Paragraf
<Hn> <Hn> Nivel de subtitlu al documentului (n = 1-6)
<FONT> </FONT> Specifica atribute ale textului incadrat
SIZE=n Dimensiunea textului este 1-7
FACE='a,b' Specifica fontul: a, daca este disponibil, sau b
COLOR=s Culoarea textului: fie un nume de culoare , fie o valoare RGB
<BR> Linie noua
<PRE> </PRE> Informatie preformatata
<!-- --> Comenatriu HTML
<CENTER> </CENTER> Centreaza materialul in pagina
<HR> Rigla orizontala
SIZE=x Inaltimea riglei in pixeli
WIDTH=x Latimea riglei in pixeli sau in procente
NOSHADE Dezactiveaza afisarea umbrei pentru rigla orizontala
ALIGN=x Alinierea riglei orizontala in pagina (left, center, right)
COLOR=x Culoarea riglei orizontale (numai pentru IE)
<A> </A> Marcaj de tip ancora
HREF=url Referinta hipertext
HREF=#nume Referinta catre o ancora interna
Name=nume Definitia unei ancore interne
Marcaje pentru liste <DD> Descriere definitie
<DL> </DL> Lista de tip definitie
<DT> Termen de definitie
<LI> Element de lista
<OL Lista ordonata (numerotata)
TYPE=tip Tipul numerotarii. Valori posibile: A, a, I, i, 1
START=x Numarul de inceput al listei ordonate
<UL Lista neordonata (marcata)
TYPE=forma Forma marcajului. Valori posibile: circle, square, disc.
Formatarea caracterelor <B> </B> Afiseaza text cu caractere aldine
<I> </I> Afiseaza text cu caractere cursive
<U> </U> Afiseaza text subliniat
<TT> </TT> Text cu font monospatiu
<CITE> </CITE> Citare bibliogarfica
<CODE> </CODE> Listing de program
<EM> </EM> Stil logic de evidentiere
<KBD> </KBD> Text de la tastatura
<STRONG> </STRONG> Evidentiere logica puternica
<VAR> </VAR> Program sau variabila
<BASEFONT SIZE = n> Specifica dimensiunea implicita a fontului din pagina
Marcaje pentru cadre <FRAMESET> </FRAMESET> Definirea redactarii paginii
COLS=x Numarul si marimea relativa a coloanelor
ROWS=x Numarul si marimea relativa a liniilor
BORDER=x Specifica starea 'on' (activa) sau 'off' (inactiva) pentru chenarul cadrului FRAMESET (1 sau 0)
FRAMEBORDER = x Specifica marimea chenarului
FRAMESPACING = x Marimea spatiului dintre doua cadre adiacente
<FRAME> Definitia unui anumit cadru
SRC=url URL-ul sursa pentru cadru
NAME=nume Numele cadrului (utilizat impreuna cu TARGET=nume ca parte componenta a marcajului de tip ancora <a>
SCROLLING=scrl Defineste optiunea barei de derulare.Valori posibile: on(activa), off(inactiva), auto (automat)
FRAMEBORDER=x Marimea chenarului din jurul cadrului
MARGINHEIGHT=x Spatiul suplimentar de deasupra si dedesubtul unui anumit cadru
MARGINWIDTH=x Spatiu suplimetar la stanga si la dreapta unui anumit cadru
<NOFRAMES> </NOFRAMES> Sectiunea de pagina afisata pentru utilizatorii care nu pot vedea un cadru
<IFRAME> Cadru intern (numai pentru (IE)
SRC=url Sursa cadrului
NAME=s Numele ferestrei (util pentru TARGET)
HEIGHT=x Inaltimea cadrului inglobat
WIDTH=x Latimea cadrului inglobat
Marcaje pentru tabele <TABLE> </TABLE> Tabel HTML
BORDER=x Chenarul tabelului
CELLPADDING=x Spatiul suplimentar in cadrul celulelor tabelului
CELLSPACING=x Spatiul suplimentar intre celulele tabelului
WIDTH=x Latimea impusa tabelului
FRAME=valoare Ajustarea fina a tabelului
RULES=valoare Ajustarea fina a riglelor tabelului
BORDERCOLOR = culoare Specifica culoarea chenarului tabelului
BORDERCOLORLIGHT = culoarea: cea mai deschisa culoare din cele doua culori specificate
BORDERCOLORDARK = culoarea: cea mai inchisa culoare din cele doua culori specificate
ALIGN=left Aliniaza tabelul la marginea din stanga a paginii, iar textul curge in partea dreapta
ALIGN=right Aliniaza tabelul la marginea din dreapta a paginii, iar textul curge in partea stanga
HSPACE=x Spatiu suplimetar pe orizontala in jurul tabelului
VSPACE=x Spatiu suplimetar pe verticala in jurul tabelului
COLS=x Specifica numarul de coloane ale unui tabel
<COLGROUP> </COLGROUP> Defineste un set de definitii de coloane cu ajutorul marcajului <col>
<COL WIDTH=x> Defineste latimea unei coloane exprimata in pixeli
<THEAD> </THEAD> Defineste titlul tabelului
<BODY> </TBODY> Defineste corpul tabelului
<TR </TR> Linie de tabel
BGCOLOR=culoare Specifica culoarea de fond pentru intreaga linie
ALIGN=aliniere Alinierea celulelor de pe linia curenta (left, center, right)
<TD </TD> Celula de date a tabelului/font>
BGCOLOR=culoare Specifica culoarea de fond pentru celula de date
COLSPAN=x Numarul de coloane pe care se intinde celula curenta de date
ALIGN=aliniere Alinierea materialului din cadrul celulei de date.Valori posibile: (left, right, center)
VALIGN=aliniere Alinierea pe verticala a materialului din cadrul celulei de date.Valori posibile: (top, bottom, middle)
BACKGROUND=url Specifica imaginea de fond pentru celula tabelului
NOWRAP Nu permite despartirea textului pe linii in cadrul unei celule
ALIGN=baseline Aliniaza celule de date cu linia de baza a textului adiacent
ALIGN=caracter Aliniaza o coloana fata de un anumit carcater (caracterul prestabilit este '.')
ALIGN=justify Aliniaza atat marginea din stanga cat si marginea din dreapta a unui text
Adaugarea imaginilor <IMG Marcajul de introducere a imaginilor
SRC=url Sursa fisierului grafic
ALT=text Textul alternativ de afisat, daca este necesar
ALIGN=aliniere Alinierea imaginii in pagina. Valori posibile: top (sus), middle(in mijloc), bottom (jos), left (in stanga), right (la dreapta)
HEIGHT=x Inaltimea imaginii (in pixeli)
WIDTH=x Latimea imaginii
BORDER=x Chenarul din jurul imaginii, atunci cand aceasta este utilizata ca hiperlegatura
HSPACE=x Spatiul suplimentar pe orizontala din jurul imaginii (in pixeli)
VSPACE=x Spatiul suplimentar pe verticala din jurul imaginii (in pixeli)
Marcaje pentru formulare <FORM> </FORM> Formular HTML activ
ACTION=url Programul CGI de pe serverul care receptioneaza datele
METHOD=metoda Modul in care datele sunt transmise serverului(GET sau POST)
<INPUT Camp de text sau alte date de intrare
TYPE=optiune Tipul campului de intrare <INPUT>. Valori posibile: text, password, checkbox, hidden, file,
radio, submit, reset, image.
NAME=nume Numele simbolic al valorii campului
VALUE=valoare Continutul prestabilit al campului de text
CHECKED= optiune Buton/caseta marcata in mod prestabilit
SIZE=x Numarul de caractere al unui camp de text
SIZE=x Numarul maxim de caractere acceptate
<SELECT> </SELECT> Grup de casete de validare
NAME=nume Numele simbolic al valorii campului
SIZE=x Numarul de articole de meniu care se afiseaza odata (prestabilit=1)
MULTIPLE=x Permite selectia unor articole de meniu multiple
<OPTION Alegerea particulara intr-un domeniu <SELECT>
VALUE=valoare Valoarea rezultanta a acestei selectii din meniu
<TEXTAREA> </TEXTAREA> Camp de intare de tip text pe linii multiple
NAME=nume Numele simbolic al valorii campului
ROWS=x Numarul de linii al casetei de text
COLS=x Numarul de coloane (caractere) pe linie al casetei de text
<FIELDSET> </FIELDSET> Imparte formularul in parti logice
<LEGEND> </LEGEND> Numele asociat setului de campuri (fieldset)
ALIGN=s Specifica alinierea legendei (explicatiei) afisate (top,bottom,left,right)
TABINDEX=x Specifica ordinea elementelor atunci cand utilizatorul apasa tasta Tab
ACCESKEY=c Specifica tasta care asigura comanda rapida de la tastatura asociata unui anumit element
DISABLED Elementul este inactiv, dar este afisat pe ecran
READONLY Elementul este afisat pe ecran dar nu poate fi editat
HTML avansat <STYLE> </STYLE> Specifica informatii referitoare modelul de stiluri
TYPE=val Tipul modelului de stiluri. De regula 'text/css'
<SCRIPT> </SCRIPT> Include un script de regula Javascript, in pagina Web
LANGUAGE=limbaj Limbajul utilizat
EVENT=eveniment Eveniment care declanseaza executia unor scripturi specifice
FOR=numeobiect Numele obiectului din pagina asupra caruia actioneaza scriptul.
|
