Identificarea obiectelor în ierarhie. Sintaxa punct
JavaScript foloseste notatia cu punct, sau o serie de etichete,
pentru a identifica un unic obiect în ierarhia de obiecte. În exemplul
JavaScript din paragraful anterior,
ne-am referit la o variabila numita document.lastModified. În terminologia
JavaScript, am referit de fapt proprietatea lastModi 555f59f fied a obiectului document,
care este continut în obiectul window. Referinta completa este:
window.document.lastModified
Când referinta este evidenta, ca si mai sus, nu este nevoie sa-i precizam complet fiecare nivel din ierarhie. In general, fereastra curenta este o referinta implicita, astfel în cât se poate scurta la:
document.lastModified
Amândoua aceste referinte
vor returna data când obiectul document curent
(pagina web) a fost ultima data modificat. Afisând acest obiect este un
mod folositor de a mentiona în paginile web data când acesta a fost ultima
data modificat.O astfel de referire se numeste "sintaxa punct".
Sintaxa punct începe întotdeauna de la stânga la dreapta, de la nivelul cel mai înalt la nivelul cel mai de jos (fereastra browser). Aici este un exemplu mai complex.
window.document.forms[0].inputText1.value
Câteodata se întâmpla sa se citeasca referinte JavaScript înapoi. Aici, noi am referit proprietatea valoare a elementului de intrare cu numele inputText1 din primul element de tip form din cadrul documentului HTML curent, denumit forms[0], aflat în fereastra curenta.
Metodele obiectelor sunt referite folosind aceeasi sintaxa. Pentru metode, notatia se termina folosind numele metodei, urmata de paranteze. Exemplul urmator initializeaza un obiect document, folosind metoda proprie a obiectului document clear(), afiseaza "Hello world! folosind metoda write() si închide documentul utilizînd metoda close().
<script language="JavaScript">
document.clear();
document.write("<html><body>Hello World</body></html>")
document.close();
</script>
De retinut este ca apelul fiecarei metode, specifica obiectul pe care îl refera (documentul), metoda apelata (ca si clear), si o pereche de paranteze între care eventual, daca exista, trebuie furnizati parametri metodei.
Un exemplu de utilizare a unei functii cu parametri este urmatorul exemplu care extinde exemplul "Hello World" prezentat anterior:
<html>
<script language="JavaScript">
<!-- ascunde
scripturile de browsere mai vechi
function myFunction(xxx)
// sfirsit -->
</script></head>
<body>
<h1>Hello ....</h1>
<form>
<input type="text" name="strg"><BR>
<input type="button" value=" Executa script "
onClick="myFunction(strg)"><BR>
</form>
</body></html>
În acest exemplu, obiectul care a fost transmis functiei myFunction ia numele variabilei locale xxx.. Obiectul xxx ia valoarea sirului de caractere introdus de utilizator în caseta de intrare. Ne putem referi la obiect folosind denumirea întreaga this.form.elements[0]. Un nume mai scurt, dar echivalent, va fi elements[0]. În <body>, se realizeaza apelarea manuala a functiei pentru evenimentul onClick. Când utilizatorul face click pe butonul "Run Script", este apelata functia myFunction() având ca parametru obiectul string numit strg. Strg este definit în elementul <input> anterior.
|