JavaScript utilizeaza modelul DOM (Document Object Model) care permite o reprezentare abstracta a mai multor aspecte ale browser-ului web, incluzând ferestrele sale, documentele, hyperlink-urile si imaginile. Modelul DOM nu este foarte complex, el doar defineste o structura logica si standardizata a paginilor HTML. Astfel 848h75i , utilizînd modelul obiect, se pot referi si accesa diferitele obiecte care apar în cadrul unei pagini HTML pentru a le schimba proprietatile sau a executa diferite actiuni. In principal, dar nu numai, JavaScript lucreaza cu obiecte apartinînd interfetei grafice GUI (Graphical User Interface) Limbajul JavaScript poate fi deci folosit pentru a îmbunatati sau schimba în mod dinamic interfata utilizator, pentru a manipula elementele acesteia precum si pentru a raspunde la evenimentele utilizator. Acest lucru are la baza una dintre facilitatile importante ale limbajului pe partea client si anume modelul obiectului document (DOM).
Modelul DOM încapsuleaza întregul document ca un model de obiect, reprezentaindu-l sub forma unei ierarhii sau structuri arborescente. Nodurile acestei structuri le reprezinta etichetele HTML; de fapt, întregul document HTML poate fivazut prin prisma acestui model ca avînd o structura arborescenta, toate obiectele acestuia fiind în legatura unele cu altele: copii, parinti, frati. Utilizînd JavaScript se poate naviga pe aceasta structura si efectua cu usurinta modificari ale diverselor proprietati ale obiectelor structurii, prin intermediul metodelor puse la dispozitie de aceste obiecte.
Spre deosebire de ierarhia de clase, bazata pe mostenire, specifica limbajelor de programare orientate pe obiecte, în JavaScript exista o ierarhie bazata pe continere: continerea este principiul conform caruia un obiect contine un alt obiect. Altfel spus, între obiectele JavaScript nu exista nici o legatura de tip mostenire, deoarece nici unul nu deriva din celalalt. In principiu, daca se examineaza ierarhia generala a obiectelor din JavaScript se observa ca acestea pot fi grupate în trei categorii: obiecte pe parte de client, obiecte pe parte de server sau obiecte esentiale ale limbajului.
Ierarhia de obiecte JavaScript pe partea de client include urmatoarele :
nivelul 0 : navigator, mimetype, plugin. Window
nivelul 1: obiectul window (referit uneori si prin top), de nivelul cel mai înalt pe partea de client poate contine 4 obiecte-copil: document, frame, history, location
nivelul 2: este format obiecte-copil ale obiectului document: anchor, area, applet, form, image, layer, link
nivelul 3: toate obiectele nivelului al treilea sunt obiecte-copil al obiectului form: button, checkbox, fileupload, hidden, password, radio, reset, submit, select, text, textarea
Fiecare dintre aceste obiecte dispun de proprietati si metode specifice. Astfel, pentru JavaScript, nivelul cel mai înalt îl reprezinta fereastra browser (window = top). Aceasta fereastra are propriile sale proprietati ca si latimea, înaltimea, documentul URL (pagina curent încarcata) si altele. Ca si obiect de nivelul cel mai înalt, fereastra browser contine toate celelalte obiecte. Obiectele de nivelurile de mai jos ca si frame-uri, documente si form-uri sunt continute unele în altele pentru a crea o afisare web. Aceasta relatie de continere este importanta deoarece JavaScript cere ca referinta la un obiect sa se faca tinînd cont de nivelul pe care se afla obiectul respectiv.
Obiectele pe partea de client pot fi considerate nucleul limbajului JavaScript dar nu sunt singurele. Pe lînga acestea, mai exista si asa numitele obiecte esentiale ale limbajului: Global, String, RegExp, Array, Date, Math, Boolean, Number. Obiectul Global are ca principal rol acela de a grupa anumite proprietati si metode "de nivelul cel mai înalt". Aceste metode sunt utilizate în mod frecvent în scripturile JavaScript:
escape() - transforma caracterele non-alfanumerice dintr-un sir în echivalentele lor numerice
eval() - evalueaza o expresie JavaScript
isNaN - determina daca o variabla este sau nu numar
parseFloat() - transforma un sir într-un numar de tip float
parseInt() - transforma un sir într-un numar de tip int
unescape() - inversa lui escape
Dupa cum se observa, exista o mare varietate de obiecte predefinite în JavaScript. Inaintea începerii oricarei aplicatii, este recomandabil studierea cu atentie a acestora; pentru a economisi timp si efort de programare, este benefica folosirea obiectelor existente deja; crearea propriilor obiecte trebuie realizata doar în cazul în care nu se gaseste în biblioteca un obiect corespunzator.
|
