Utilizarea formulalelor interactive (forms)
Īn marea majoritate a documentelor (mai ales cele mai vechi), singura interactivitate dintre aplicatie (browser) si cel ce o foloseste (utilizatorul) consta īn faptul ca acesta decide ce legatura hypertext din respectivul document sa urmareasca.
Specificatiile HTML includ īnsa si o alta metoda (de asemenea simpla, primitiva) de crestere a gradului de interactivitate a unui document HTML: formularele (forms) care permit integrarea īn document a unor elemente preluate din interfata aplicatiilor de tip Windows sau X Windows - cīmpurile text statice si editabile, butoanele radio, casutele de selectie, listele de selectie si cīmpurile de editare. Interactivitatea se bazeaza pe faptul ca acestea pot fi utilizate pentru introducerea unor date / strīngerea de informa# 616g63g 5;ie necesara unei alte aplicatii aflata īn "spatele" documentului, aplicatie care va utiliza aceste date (introduse de utilizatorul browser-ului si a documentului HTML) si care hotaraste ce anume si cum anume va fi oferit clientului, ca rezultat al acestor informatii noi, introduse cu ajutorul formularului. Modul de introducere a datelor īn formulare este similara cu modul de a introduce date īntr-o aplicatie Windows.
Ca exemple tipice de actiuni realizate cu ajutorul (prin intermediul formularelor) pot fi date:
o selectie dintr-o baza de date (starea vremii dintr-o anumita regiune, de pilda)
un rezultat al unui sondaj (la care a participat cel ce a introdus datele tocmai a participat)
vizualizarea la un document cu acces restrīns
sau orice altceva care īndeplineste criteriile de selectie prezentate īn formular
Īn procesul de proiectare a unui document care utilizeaza un formular HTML exista trei etape:
designul si implementarea (īn HTML) a formularului de intrare, care va fi vizualizat, explorat si completat de utilizator
scrierea unei aplicatii care sa interpreteze datele cu care utilizatorul completeaza formularul (aplicatie care primeste datele si care este executata de un alt calculator decīt cel al utilizatorului, cel care ruleaza browser-ul - un server, de obicei cel care gazduieste serverul HTTP si care a oferit pagina cu formularul respectiv)
designul si implementarea documentului generat de aplicatia de la punctul 2, ca raspuns la cererea utilizatorului. De regula acest document este scris īn HTML, dar aceasta restrictie nu este obligatorie.
Un formular HTML este o sectiune de document care contine text, elemente HTML uzuale, dar si elemente speciale numite controale (similare celor din interfata aplicatiilor Windows - casute de selectie, butoane radio, etc), precum si etichete ale acestor controale. Utilizatorii vor "completa" formularul prin modificarea controalelor (sau continutului acestora prin introducerea unui text, selectarea unui element dintr-o lista, etc) īnainte ca acesta sa fie trimis unui agent (program) pentru a fi prelucrat (de exemplu unui server Web, unui server de mail, etc).
Fiecare control are un nume dat de atributul NAME al acelui control, nume ce este definit (utilizabil, domeniul de definitie) īn cadrul elementului FORM īn care acesta apare. Īn plus, fiecare control are o valoare initiala si o valoare curenta, fiecare fiind siruri de caractere (valorile posibile si restrictiile ce se aplica asupra acestora difera de la un control la altul).
Īn general, valoarea initiala poate fi specificata prin intermediul valorii atributului VALUE, dar la un element de tip TEXTAREA valoarea initiala este data de continutul acestuia, pe cīnd valoarea initiala a unui element OBJECT este determinata de implementarea acestuia.
Valoarea curenta a unui control este initial setata la valoarea initiala, apoi ea poate fi modificata de utilizator prin intermediul actiunilor ce sīnt permise asupra controlului sau de scripturi.
Valoarea initiala a unui control nu se modifica si de aceea atunci cīnd un formular este resetat valorile curente ale fiecarui control sīnt readuse la valorile initiale. Daca un control nu are specificata valoarea initiala, efectul acestei operatii este nedefinit (poate fi imprevizibil).
Cīnd un formular este transmis pentru a fi prelucrat, unele controale au numele legat de valoarea curenta, astfel ca se va transmite agentului (programului) care-l prelucreaza un set de dublete alcatuite din numele coontrolului si valoarea sa curenta. Astfel de controale sīnt numite controale de succes (successful controls).
Limbajul HTML 4.0 defineste urmatoarele tipuri de controale:
butoane
Autorii paginilor HTML pot crea 3 tipuri de butoane:
butoane submit: Cīnd este activat (apasat), un astfel de buton trimite un formular unui agent (program) de prelucrare. Un formular poate contine mai mult de un buton submit.
butoane reset: Cīnd este activat (apasat), un astfel de buton reseteaza toate controalele la valorile lor intiale.
butoane push: Aceste butoane nu au o actiune implicita atunci cind sīnt activate (apasate). Fiecare astfel de buton poate avea asociat un script de tip client-side si genereaza evenimente care determina executia unor astfel de scripturi (de exemplu cīnd se apasa un astfel de buton se poate apela un script specific).
Autorii creaza butoane cu unul din elementele BUTON sau INPUT, prima varianta fiin mai bogata īn optiuni.
checkbox (casute de marcare)
Checkbox-urile (casutele de marcare), ca si butoanele radio, sīnt elemente cu 2 stari on/off (selectat/deselectat) care pot fi trecute dintr-o stare īn alte de catre utilizitator. Un astfel de element (switch) este "on" (selectat) cīnd atributul selected al lui este setat. Cīnd un formular este trimis unui agent de prelucrare numai controalele checkbox ce au valoarea "on" devin controale de succes. Īntr-un formular mai multe checkbox-uri pot avea acelasi nume.
Pentru crearea unui checkbox se foloseste elementul INPUT.
butoane radio
Butoanele radio sīnt exact ca checkbox-urile, cu exceptia faptului ca atunci cīnd apar mai multe īntr-un formular sīnt mutual exclusive: cīnd un astfel de buton este "on" (selectat), toate celelalte care au acelati nume sīnt trecute automat pe "off".
Pentru crearea unui buton radio se foloseste elementul INPUT.
meniuri
Menurile ofera utilizatorilor posibilitatea de a alege dintre mai multe optiuni.
Pentru crearea unui control de tip meniu se foloseste elementul SELECT īn combinatie cu elementele OPTGROUP si OPTION.
text input
Autorii pot crea doua tipuri de controale pentru a permite utilizatorilor introducerea unui text. Elementul INPUT creaza un control care are doar o singura linie disponibila pentru introducerea textului, iar elementul TEXTAREA creaza un control cu mai multe linii īn care se poate introduce text. Īn ambele cazuri textul ce se introduce devine valoarea curenta a controlului.
file select (selectie de fisiere)
Acest control permite utilizatorilor sa selecteze fisiere astfel īncīt continutul acestora sa fie transmis odata cu formularul.
Pentru crearea unui control tip file select se foloseste elementul INPUT.
controale ascunse (hidden controls)
Se pot crea controale care sa nu fie afisate de catre browsere, dar a caror valori sa fie transmise odata cu formularul. Acest tip de control este util pentru a pastra informatie īntre schimburile client/server ce altfel s-ar pierde, datorita naturii "fara stare" (stateless) a protocolului HTTP.
Pentru crearea unui control ascuns se foloseste elementul INPUT.
controale tip obiect (object controls)
Autorii pot insera obiecte generice astfel ca valorile asociate acestora sa fie transmise īmpreuna cu celelalte controale.
Pentru crearea unui control ascuns se foloseste elementul OBJECT.
Elementele utilizate pentru crearea controalelor apar, īn general, īntr-un element FORM, dar pot apare si īn afara declaratiei acestui element cīnd sīnt utilizate pentru a crea interfete, caz īn care nu pot fi controale de succes.
|
