Realizarea de copii de siguranta
Pierderile de informatii pot fi cauzate de diferite cauze:
utilizatorii īsi pot sterge propriile fisiere īn mod
accidental, inclusiv fisiere
de configurare;
o eroare (bug) īntr-un program poate duce la coruperea datelor;
o cadere a unui echipament poate cauza pierderea de informatii.
Pentru
preīntāmpinarea acestui tip de evenimente poate fi
utilizata si tehnologia
RAID, īn sistem mirroring.
Pentru a preveni aceste pierde 13113r1714n ri de informatii, administratorul de retea trebuie sa efectueze īn mod regulat copii de siguranta cel putin pentru urmatoarele date:
fisierele de configurare ale sistemului;
imaginea nucleului Linux, precum si fisierul de configurare a acestuia
(.config);
fisierele-jurnal ale sistemului (directorul /var/log, precum si
altele, daca
este cazul);
mesajele utilizatorilor (/var/spool/mail);
bazele de date (/var/lib/pgsql, /var/lib/mysql etc.);
directoarele home ale utilizatorilor (daca spatiul de pe mediul
de salvare
permite acest lucru);
alte informatii, dupa caz.
Daca spatiul de pe mediul-destinatie permite, poate fi salvat chiar si īntregul continut al discurilor fixe din sistem.
Salvarile trebuie facute la un interval stabilit de timp, iar mediul pe care se efectueaza sa fie sigur si sa se pastreze īntr-un loc sigur. De asemenea, sistemul de salvare trebuie sa poata permite extragerea cu usurinta a informatiilor.
Salvarea trebuie efectuata de preferinta atunci cānd sistemul are un nivel de īncarcare si un numar de utilizatori minime (spre exemplu, noaptea). Frecventa salvarii se stabileste functie de frecventa modificarilor informatiilor ce vor fi salvate (zilnic, saptamānal etc.). Salvarea automata poate fi facuta cu ajutorul serviciului cron.
Mediile de stocare pe care pot fi efectuate salvari de siguranta sunt:
Banda magnetica
Banda magnetica este mediul traditional de salvare a datelor, īn ciuda acestui fapt, unitatile de banda magnetica sunt relativ scumpe. Avantajele utilizarii
Administrarea si configurarea sistemelor Linux
benzilor magnetice este comoditatea de manipulare (salvarea poate fi facuta complet automat), capacitatea mare de stocare (pornind de la l GB), fiabilitate, numar mare de rescrieri. Dezavantajele sunt costul ridicat al unitatilor de banda si relativ slaba siguranta a informatiei (casetele de banda trebuie stocate īntr-un mediu fara praf, fara emisii magnetice, fara umiditate si fara caldura excesiva).
CD-ROM
CD-urile reprezinta o modalitate foarte buna de salvare a datelor, avantajele fiind costul mic al unitatilor CD-RW, precum si al CD-urilor, si siguranta sporita a informatiilor (un CD poate rezista chiar si cāteva zeci de ani). Utilizarea CD-urilor rewritable este si mai avantajoasa, salvarea putānd fi facuta automat. Numarul de reinscriptionari al unui CD-RW este īnsa mic, ceea ce constituie un dezavantaj.
Hard-disk
Este o solutie avantajoasa din punctul de vedere al costului si al modului de manipulare. Salvarea trebuie facuta pe alt hard-disk decāt cel pe care se afla datele propriu-zise.
Disc optic
Discurile optice sunt medii foarte sigure, īnsa costul unitatilor optice este foarte ridicat.
Disketa
Pentru salvari de dimensiuni foarte mici pot fi utilizate diskete, avantajul fiind costul foarte redus. Dezavantajul este capacitatea mica a acestora si siguranta extrem de slaba a informatiilor.
11.1. Salvari de siguranta cu tar
Una dintre posibilitatile de a face copii de siguranta este programul de arhivare tar lista_fisiere Optiuni obligatorii:
-C compara fisierele salvate cu cele existente pe disc. Vezi optiunea
-D.
-i activeaza modul interactiv (linie de comanda) de operare.
-r restaureaza o īntreaga partitie. Partitia-destinatie trebuie sa fie
goala. Acest parametru trebuie sa fie specificat pentru restaurarea
fiecarui nivel de salvare īn parte!
listeaza fisierele specificate, daca acestea exista īn salvare.
-.v extrage toate fisierele si directoarele specificate īn directorul
curent.
Configurari de baza ale sistemului
Alte optiuni:
-Dpartitie specifica sistemul de fisiere cu care se face verificarea prin
optiunea -C. -fnume stabileste localizarea salvarii: nume poate fi un dispozitiv (e.g.
/dev/sto), o partitie (e.g. /dev/sda2), un fisier obisnuit, sau -
pentru intrarea standard. Daca numele este de forma masina -.fisier
sau utilizator@masina '.fisier, restaurarea se va face de pe masina
specificata, prin intermediul programului rmt.
-h nu extrage recursiv continutul directoarelor specificate.
-M activeaza modul multi-volum, utilizānd nume ca prefix (numeOOl,
nume002 etc.).
-N afiseaza numele fisierelor, fara īnsa a le extrage.
.Xfisier citeste lista de fisiere si directoare care vor fi extrase din fisier
(acesta trebuie sa contina fiecare nume pe cāte o linie).
De exemplu, pentru a extrage un anumit fisier de pe banda:
| l restore -xf /dev/stO /var/log/maillog
Informatii mai detaliate despre dump si restore pot fi obtinute din pagina de manual sau de la site-ul oficial, dump.sourceforge.net.
Exista si programe mai avansate, cum ar fi amanda, arkeia sau bru, care pot realiza salvarile de siguranta prin retea, pot restaura fisiere individuale sau grupuri de fisiere, tin evidenta mediilor pe care se afla ultimele versiuni ale fisierelor, realizeaza rapoarte etc.
|
