Un numar mare de tehnologii wireless exista in timp ce alte sisteme sunt inca in faza de proiectare si testare. Aceste tehnologii pot fi distribuite catre tipuri diferite de retele, in functie de dimensiunea acestora. In Figura 1.1 sunt reprezentate categoriile de retele wireless, impreuna cu cele mai cunoscute tehnologi 545e47f i pentru fiecare tip de retea.
Figura : Prezentare a tipurilor de retele wireless
Un PAN este o retea de date (de obicei wireless) utilizata pentru comunicatii intre dispozitive aflate in jurul unei persoane. Un PAN acopera cativa metri , de obicei mai putin de 10, chiar daca unele tehnologii WPAN pot avea o acoperire mai mare. Exemple de tehnologii WPAN sunt Bluetooth , UWB si Zigbee.
Un LAN este o retea de date utilizata pentru comunicatii intre dispozitive de tipul: computer, telefoane, imprimante si PDA. Aceasta retea acopera o arie relativ mica, cum ar fi o casa, un birou. Aria de acoperire este de maxim 100 m. Cele mai raspandite LAN-uri sunt Ethernet (retele fixe) si WiFi (retele wireless sau WLAN).
Un MAN (Metropolitan Area Network) este o retea de date care poate acoperi cativa km, de obicei un oras sau un campus. De exemplu, o universitate poate avea un MAN care uneste multe din LAN-urile sale situate in jurul ei, fiecare LAN fiind de ordinul a jumatate de km2. Apoi, din acest MAN, universitatea poate avea cateva legaturi catre alte MAN-uri, care vor forma impreuna un WAN. Exemple de tehnologii MAN: FDDI (Fiber-Distributed Data Interface), DQDB (Distributed Queue Dual Bus) si Ethernet-based MAN. Reteaua fixa WiMAX poate fi considerata Wireless MAN (WMAN).
Un WAN (Wide Area Network) este o retea de date ce acopera o larga arie geografica, la fel de mare ca si planeta. WAN-urile sunt bazate pe interconectarea LAN-urilor, permitand utilizatorilor dintr-o locatie sa comunice cu utilizatorii din alta locatie.De obicei, un WAN este compus din mai multe noduri de interconectare. Aceste conexiuni sunt realizate utilizand linii inchiriate si/sau diferite metode de commutare de circuite sau comutare de pachete. De departe, cel mai utilizat WAN din present este reteaua Internet. Alte exemple mai sunt reteaua 3G si retelele mobile WiMAX, care sunt retele wireless WAN. Retelele WAN au de obicei rate de transfer a datelor mai mici decit LAN-urile.
In figura de mai sus, unii oameni au adaugat un „ou” mai mic in WPAN, ce reprezinta WBAN (Wireless Body Area Network), cu o acoperire de cativa metri , in imediata apropiere a persoanei ce creeaza reteaua.
WiMAX este bazat pe standardul IEEE 802.16. Eforturile de standardizare a retelelor locale de date a inceput in 1979 la IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers). In Februarie 1980 a fost infiintat grupul de lucru (comitetul) IEEE 802 dedicat definirii standardelor IEEE pentru LAN-uri si MAN-uri. Protocoalele si serviciile specificate in IEEE 802 acopera primele 2 layere (Data Link and Physical) din cele 7 layere ale OSI. 802 separa nivelul Legatura de date in 2 subnivele numite Logical Link Control (LLC) si Media Access Control (MAC). In acest fel au fost create mai multe subcomitete ale IEEE 802. Cele mai raspandite tehnologii de retea bazate pe subcomitetele IEEE 802 sunt urmatoarele:
IEEE 802.2 Logical Link Control (LLC). Subnivelul LLC prezinta o interfata uniforma catre utilizatorul serviciului legaturii de date, de obicei nivelul retea (Layerul 3 din modelul OSI);
IEEE 802.3 Ethernet. Ethernetul, standardizat de IEEE 802.3 este o familie de tehnologii de retea pentru LAN-uri. A devenit repede cea mai raspandita tehnologie LAN din prezent. Ratele teoretice de transfer sunt 100Mb/s, 1Gb/s, 10Gb/s;
IEEE 802.5, Token Ring. Tehnologia LAN Token Ring a fost promovata de IBM la inceputul anilor 1980 si standardizata de IEEE 802.5. Initial a avut succes in dezvoltare, dupa care a pierdut teren datorita introducerii standardului Ethernet 10BaseT in 1990;
IEEE 802.11, WLAN. IEEE 802.11 este subcomitetul, infiintat in 1990, care a creat ceea ce acum numim tehnologii WiFi. Un sistem Wireless Local Area Network si alte multe variante au fost propuse de catre grupul de lucru IEEE 802.11 (si subcomitetele sale). Un WLAN are o arie de acoperire cu raza de 100 m. La inceput, IEEE 802.11 si cele doua variante – standardele 802.11a si 802.11b – au fost propuse la sfarsitul lui 1990. Produsele IEEE 802.11 a si 802.11b, certificate de WiFi, devin disponibile la putin timp dupa aprobarea standardelor. Aceste produse WiFi cunosc imediat un mare succes, nu atat simplitatii lor, cat robustetii tehnologiei si costului mic al utilizarii spectrului liber din benzile de frecvente de 2,4GHz si 5 GHz. Au fost create si alte variante ale standardului 802.11 (802.11e, 802.11g, 802.11h, 802.11i) iar unele sunt in stadiul de preaprobare (802.11n – draft);
IEEE 802.15, WPAN. In IEEE 802.15 sunt definte diferite tehnologii WPAN. IEEE 802.15.1 include Bluetooth, initial propus de un grup de producatori, iar acum studiaza evolutia Bluetooth. Bluetooth este acum o tehnologie larg utilizata de inlocuire a cablurilor de date al carei scop teoretic este acoperirea distantei de pana la 20m. IEEE 802.15.3a a studiat un sistem UWB (Ultra-Wide Band), retea de mare viteza dar cu o raza de actiune foarte mica. Acest standard este inca in stadiul draft. IEEE 802.15.4 este despre ZigBee, tehnologie pentru aplicatiile automatizate din mediile industriale;
IEEE 802.16, BWA. IEEE 802.16 este grupul de lucru al IEEE 802 dedicat BWA (Broadband Wireless Access). Scopul sau este de a propune standarde pentru WMAN. La fel ca la standardul 802.11, a luat fiinta forumul de certificare WiMAX (Worldwide Interoperability for Microwave Access). Se poate spune ca termenul WiMAX este numele utilizat in mod normal pentru produsele care respecta IEEE 802.16. Retelele BWA au o raza de acoperire mult mai mare decat WLAN WiFi. De fapt, IEEE 802.16BWA are doua variante: IEEE 802.16-2004, care defineste tehnologia de access la retelele WMAN dintr-un punct fix si IEEE 802.16e, care este un amendament la 802.16-2004, si care se refera la mobilitate si fast handover;
IEEE 802.21, Media Independent Handover (MIH). IEEE 802.21 este un standard IEEE. Este interesant faptul ca un echipament de telecomunicatii ar avea posibilitatea realizarii unei translatii intre doua tehnologii wireless diferite. O translatare este operatia de schimbare a statiei de baza, a canalului de comunicatie, a tehnologiei, etc, fara intreruperea sesiunii de comuncatii aflata in desfasurare. Standardul IEEE 802.11 permite translatarea si interoperabilitatea intre diferite tipuri de retele, si se numeste MIH. Aceste tipuri de retea pot fi membre ale familiei IEEE 802 sau nu. De exemplu, standardul 802.21 va furniza informatii pentru a permite a translatie intre 3G si 802.11 – retelele WiFi.
|
