Optiunile
de afisare pe ecran Word ofera mai multe modalitati de afisare a documentului. Fiecare modalitate de afisare este conceputa pentru a usura executarea anumitor operatii de editare. Modurile de afisare disponibile sunt:
Normal; pentru operatiile generale de editare; nu
afiseaza anumite aspecte ale machetei paginii (de exemplu, antete,
subsoluri sau coloane multiple);
Print Layout; pentru lucrul cu diferite formatari si formate de pagina; afiseaza documentul exact asa cum va aparea la tiparire;
Web Layout; optimizat pentru afisarea pe ecran; in partea stanga a ecranului, acest mod de vizualizare contine harta documentului (Document Map) care este foarte utila la deplasarea in interiorul documentului;
Outline; in acest mod de vizualizare poate fi rearanjata structura documentului, putandu‑se cu usurinta muta, copia, trage orice parte a documentului restabilindu‑se o alta ordine a structurilor respective (cap., subcap., figuri etc.);
Master Document; usureaza organizarea si crearea unor documente de mare intindere.
Cele mai uzitate metode de vizualizare sunt Normal (pentru editare) si Page Layout (pentru formatare).
Pe masura ce tastati, pe 444f58e ecran apare textul introdus, iar punctul de inserare se deplaseaza spre dreapta. Daca linia de text ajunge la marginea din dreapta a ecranului, este inceput automat un rand nou. Tasta Enter va fi apasata doar daca este cazul inceperii unui nou paragraf.
Sunt date mai jos cateva caractere speciale care usureaza semnificativ editarea si formatarea unui document:
(Ctr+Shift+’-‘): cratima care impiedica ‘ruperea’ unui cuvint la capatul rindului (ex.: “sa‑i”);
(Ctr+Shift+Space): spatiu de unire; nu permite despartirea a doua cuvinte (ex: Microsoft Office).
Afisarea barei de formatare se face cu View Toolbars si Formatting
Fontul este un set de caractere cu o anumita forma grafica. Seturile de caractere pot diferi de la un font la altul.
Dupa ce textul a fost introdus cu fontul prestabilit al procesorului de texte, el poate fi formatat prin modificarea atributelor de font (infatisare grafica, dimensiune, stil). Pentru modificarea unor sectiuni de text, ele vor fi selectate inainte de modificarea fontului sau atributelor sale.
Fig. 1
In Fig. 1 este reprezentata zona din bara de butoane standard a MSWord de unde se pot selecta optiunile de baza pentru formatarea fontului.
In prima caseta de la stanga este scris numele fontului. Apasand sageata din dreapta numelui se poate schimba fontul, alegandu‑se altul din lista afisata (aceasta lista depinde de fonturile instalate in Windows).
In urmatoarea caseta este specificata dimensiunea caracterului. Se masoara in puncte tipografice (points, pt.), la 12 pt (ca in figura) corespunzand o dimensiune de 4,23mm.
Stilul fontului se poate alege din urmatoarele trei butoane lista corespunzatoare (Bold, Italic, Underline).
Prin comenzi de la tastatura, aparentele pot fi stabilite astfel:
Caz 1. Textul a fost introdus
Pas 0. Selectati textul;
Pas 1. Dati direct comenzile: Ctrl+B, Ctrl+I, Ctrl+U, respectiv pentru Bold, Italic, Underline.
Caz 2. Textul va fi introdus
Pas 0. Mutati cursorul la inceputul viitorului text;
Pas 1. Apasati butoanele corespunzatoare sau folositi direct comenzile: Ctrl+B, Ctrl+I, Ctrl+U;
Pas 3. Introduceti textul;
Pas 4. Repetati comanda/comenzile date la pasul 1 pentru a le dezactiva pentru portiunea care urmeaza si care nu mai trebuie formatata.
Remarca: Efectul se vede imediat in modul de afisare Normal sau Page Layout.
Alternativ, folosind meniul Format procedati astfel:
Selectati blocul de text supus formatarii si dati Format Font in care aveti fereastra Font care va permite:
a. In rubrica Font alegeti tipul de caracter folosit: Times New Roman, Times Ro, Courier New, etc.
b. In rubrica Font Style setati aparenta alegand Regular (obisnuit), Italic (aplecat), Bold (ingrosat), Bold Italic.
c. In rubrica Size alegeti marginea fontului (in points) dintre valorile predefinite (8,, 9, 10, 11, 12, 14, …) sau introduceti valoarea dorita in fereastra aferenta.
d. In rubrica Underline puteti alege diverse tipuri de sublinieri Single, Words only, Double, Dotted, Thick, Dash, Wave.
e. In rubrica Color se seteaza culoarea textului: Auto, Blue, etc.
f. In rubrica Effects puteti alege:
Superscrip
Subscript
Strikethrough
Double strikethrough
Shadow
Small caps - transforma minusculele in majuscule mai mici
All caps - transforma minusculele in majuscule normale
Hidden - textul devine invizibil; pentru a-l face vizibil apasati Tools Options View si se activeaza Hidden Text (textul apare subliniat cu linie punctata).
In fereastra Character Spacing se poate:
scala textul in rubrica Scale;
regla spatiul intre caractere alegand in rubrica Spacing: Normal / Expanded / Condensed si pentru Expanded si Condensed se poate indica in rubrica By cu cat se face modificarea - un numar zecimal de points.
in Pozition se poate cobori/urca textul alegand Raised / Lowered cu un numar de points indicat in By.
In Text effects se poate alege un tip de animatie util doar pentru documentele afisate pe ecran:
Blinking background (fundalul fontului sclipeste);
Las Vegas Light (fundalul fontului sclipeste, defiland diverse culori), etc.
Efectul se vede imediat daca modul de afisare este Normal sau Page Layout.
Shortcut‑urile sunt combinatii de taste cu ajutorul carora se pot introduce in text caractere care nu sunt mapate(nu se gasesc) pe tastatura, cum ar fi: a, s, t, §, s, × etc. Ele asigneaza unei combinatii de taste unul din acele caractere nemapate. Aceste shortcut‑uri (scurtaturi), odata facute, sunt memorate de procesor.
Pentru a realiza un shortcut trebuie parcursi urmatorii pasi:
Din meniul Insert se alege Symbol;
Se selecteaza caracterul pentru care vrem sa cream un shortcut;
Apasand butonul Shortcut Key din partea inferioara a ferestrei Symbol (Fig. 2), se va deschide o alta caseta de dialog, Fig. 2;
In caseta de text “Press new shortcut key”, se apasa tastele care vor reprezenta caracterul respectiv;
Se apasa Assign;
Se inchide fereastra Customize Keyboard cu Close.
Se defineste o noua shortcut sau se inchide fereastra Symbol cu Close.
Fig. 2. Casetele Symbol si Shortcut Key
Acest lucru se realizeaza prin intermediul casetei Page Setup din meniul File.
In general, dimensiunea si orientarea foii depind de imprimanta. De aceea, inainte de a formata un text, este indicat sa se seteze (instaleze daca nu a fost inca instalata) imprimanta ce va fi folosita pentru listarea lui.
Word 2003 are o lista de formate tipografice uzuale (A4, A5, Letter etc.). Daca se doreste tiparirea pe un format nestandard, se va folosi optiunea Custom, definindu‑se inaltimea si latimea noului format (maxim 550mmx550mm).
La realizarea formatarii paginilor (dimensiunea, orientarea, stabilirea marginilor) Word aplica aceleasi setari tuturor paginilor din document, cu exceptia situatiilor in care aplicati setari diferite unor zone de text sau unor sectiuni speciale.
Dati comanda File Page Setup:
In submeniul Margins:
Se face setarea distantelor de la marginea textului la marginea corespunzatoare a paginii: Top, Bottom, Left, Right;
Daca se activeaza Mirror Margins atunci se pot seta distantele fata de marginea interioara (Inside) sau exterioara (Outside), paginile fiind organizate in perechi: pagina din stanga si pagina din dreapta.
In rubrica Apply to se indica la ce entitate se aplica setarea: This section, Whole document, This point forward;
Orientarea paginii se poate alege intre Portrait si Landscape cand cea mai mare dimensiune este pe verticala, respectiv pe orizontala
In submeniul Paper Size, in rubrica Paper Size, alegeti modelul paginii A4 (210x297 mm), Letter (8.5x11in.), A5 (148.5x210 mm), …., Custom size.
Daca ati ales Custom size in rubricile Width si Height puteti stabili latimea si respectiv inaltimea acesteia.
In rubrica Apply to se indica la ce entitate se aplica setarea: This section, Whole document, This point forward.
Remarca: Valoarea introdusa sau selectata reprezinta distanta intre marginea hartiei si a textului pe latura respectiva.
Fig. 3. Etichetele Paper Size si Margins
Ultimele patru butoane definesc formatarea primara a paragrafelor. Ele se refera la alinierea textului. De la stanga la dreapta, butoanele reprezinta respectiv: alinierea la stanga, centrata, la dreapta si justify(forteaza automat alinierea din margine in margine prin introducerea de spatii intre cuvinte).
Folosirea riglei la alinierea paragrafelor
Afisati rigla selectand View Ruler. Se pot seta marginea din stanga, dreapta si marginea primei linii din paragraf.
Ca regula generala, schimbarea unei pagini se face prin tragerea simbolului marginii respective in pozitia ceruta.
Setarile afecteaza paragraful selectat sau textul ce va introdus.
Alinierea la stanga a altor randuri din
paragraf
Aranjarea marginilor liniilor
Exista 4 posibilitati de aranjare:
Left aliniaza marginea stanga a liniilor;
Right aliniaza marginea dreapta a liniilor;
Justified aliniaza marginea stanga/dreapta a liniilor;
Centred aliniaza mijlocul liniei la mijlocul randului.
Schimbarile se fac cu ajutorul butoanelor de pe bara de formatare asupra unui text selectat sau asupra unui nou text.
Alternativ cu Format Paragraf se alege optiunea dorita in fereastra Alignment.
Folosirea comenzilor de formatare
Selectati textul si activati Format Paragraf si accesati fereastra Indents and Spacing care va permite:
a. In rubrica Alignment puteti alege modul de aliniere a textului: Left, Centred, Right, Justified;
b. In rubrica Identation se seteaza pozitia laturilor din stanga si dreapta ale paragrafului fata de marginea stanga si dreapta a paginii de text (Left/Right). O valoare negativa conduce la iesirea paragrafului spre exterior depasind marginile pentru text stabilite in Page Setup.
c. In rubrica Special, alegand First line se obtine o deplasare a primei linii din paragraf la dreapta cu o distanta introdusa in rubrica By, iar cu Hanging se deplaseaza tot paragraful mai putin prima linie.
d. In rubrica Spacing se stabileste spatiul (in points) care se lasa inainte si dupa paragraf, respectiv in rubricile Before si After.
e. In rubrica Line spacing se realizeaza distanta intre linii:
Single - pentru interlinie de o linie;
1.5 lines - pentru interlinie de o 1.5 linii;
Double - pentru interlinie de 2 linii;
Exactly - distanta se precizeaza in fereastra alaturata lui At in points, (la fel pentru urmatoarele optiuni);
At Least - distanta se masoara fata de caracterele cu cea mai mare inaltime;
Multiple - multiplu fata de valoarea introdusa pentru a incapea caracterele inalte.
Efectul setarii se vede in fereastra Preview
Window/Orphan control – controleaza modul de “rupere” a paragrafelor, astfel incat sa tina impreuna ultimele doua linii si primele doua linii ale unui paragraf.
Keep lines together – “tine” liniile unui paragraf impreuna, nepermitand sa fie despartite la sfarsitul paginii.
Keep with next – tine paragraful marcat impreuna cu urmatorul.
Page break before – pagina este “rupta” inaintea paragrafului selectat, adica validarea acestei comenzi conduce la mutarea textului pe pagina urmatoare incluzand si paragraful selectat.
Break este o comanda aflata in meniul Insert.
Comanda Break efectueaza
o “rupere”.
In zona Insert exista doua optiuni: Page break (insereaza o “rupere” a paginii) si Column break (insereaza o “rupere” a coloanei).
In zona Section breaks exista patru optiuni:
Next page – insereaza o rupere a paginii cu crearea unei noi sectiuni care are ca efect deplasarea textului pe pagina urmatoare sus.
Continuous – are ca efect crearea unei noi sectiuni, dar fara inserarea unei ruperi de pagina (textul, dupa aceasta optiune, ramane pe aceeasi pagina).
Even page – insereaza o rupere a paginii si inceperea noii sectiunii se face pe urmatoarea pagina cu numar par; daca urmatoarea pagina dupa break este o pagina cu numar impar, atunci Word‑ul va lasa o pagina goala si va trimite textul pe pagina cu numar par.
Odd page – insereaza o rupere a paginii si inceperea noii sectiunii se face pe urmatoarea pagina cu numar impar; daca urmatoarea pagina dupa break este o pagina cu numar par, atunci Word‑ul va lasa o pagina goala si va trimite textul pe pagina cu numar impar.
Numerotarea paginilor unui document
Pas 1. Din meniul Insert alegeti Page Numbers;
Pas 2. Se va alege locul in pagina unde va fi scris numarul acesteia.
In rubrica Pozition puteti alege:
Bottom of page (Footer) - amplasarea numarului de pagina in partea de jos;
Top of page (Header) - amplasarea numarului de pagina in partea de sus.
In rubrica Alignment putetti alege:
Left;
Right;
Center;
Inside - pentru paginile in oglinda pe interior;
Outside - pentru paginile in oglinda pe exterior.
Fig. 4. Eticheta Page Numbers…
Activati Show Number on First Page daca doriti afisarea numarului primei pagini;
Pas 3. Alegerea formatului. Butonul Format deschide fereastra Page Number Format unde se poate alege:
formatul implicit adica 1,, 2, 3, … si atunci dati OK;
alt format si din rubrica Number format care contine semnele de paginare: 1, 2, 3, … sau a, b, c, … sau A, B, C, … sau i, ii, iii,… sau I, II, III, … puteti alege formatul dorit;
rubrica Page Numbering contine optiunea Continue from previous section sau inceperea unei noi numerotari pentru care numarul primei pagini este data in Start at.
OK;
Pas 4. OK.
Suprimarea numarului de pagina
Pas 1. Selectati View Header and Footer.
Pas 2. Clic pe Switch Between Header and Footer
din bara Header and Footer pentru a selecta partea unde este numarul de pagina.
Pas 3. Selectati cadrul in care este numarul de pagina (cu clic atunci cand cursorul mouse-ului se transforma in cruce cu sageti) si apasati tasta Delete.
Window/Orphan control – controleaza modul de “rupere” a paragrafelor, astfel incat sa tina impreuna ultimele doua linii si primele doua linii ale unui paragraf.
Keep lines together – “tine” liniile unui paragraf impreuna, nepermitand sa fie despartite la sfarsitul paginii.
Keep with next – tine paragraful marcat impreuna cu urmatorul.
Page break before – pagina este “rupta” inaintea paragrafului selectat, adica validarea acestei comenzi conduce la mutarea textului pe pagina urmatoare incluzand si paragraful selectat.
Break este o comanda aflata in meniul Insert. Comanda Break efectueaza
o “rupere”.
In zona Insert exista doua optiuni: Page break (insereaza o “rupere” a paginii) si Column break (insereaza o “rupere” a coloanei).
In zona Section breaks exista patru optiuni:
Next page – insereaza o rupere a paginii cu crearea unei noi sectiuni care are ca efect deplasarea textului pe pagina urmatoare sus.
Continuous – are ca efect crearea unei noi sectiuni, dar fara inserarea unei ruperi de pagina (textul, dupa aceasta optiune, ramane pe aceeasi pagina).
Even page – insereaza o rupere a paginii si inceperea noii sectiunii se face pe urmatoarea pagina cu numar par; daca urmatoarea pagina dupa break este o pagina cu numar impar, atunci Word‑ul va lasa o pagina goala si va trimite textul pe pagina cu numar par.
Odd page – insereaza o rupere a paginii si inceperea noii sectiunii se face pe urmatoarea pagina cu numar impar; daca urmatoarea pagina dupa break este o pagina cu numar par, atunci Word‑ul va lasa o pagina goala si va trimite textul pe pagina cu numar impar.
Comanda Tabs, din meniul Format, ajuta la setarea tabulatorilor in cadrul paragrafelor.
In caseta “Tab stop position” se scriu valorile tabulatorilor respectivi. In imagine este setat un tab aliniat stanga la 3 cm.
Default tab stops indica valoarea pasului tab‑ului de pe tastatura.
In zona Alignment exista cinci optiuni: Left, Right, Center, Decimal si Bar. Cele mai folosite sunt primele trei.
Zona Leader are patru optiuni (1 – None, 2 – Dotted, 3 – Dashed, 4 – Solid). Acestea indica tipul de linie care va umple spatiul gol al tab‑ului respectiv.
Exemplu:
Cap. 1 pag. 4
Cap. 2 pag. 30
Paragraful de mai sus are setate: un tab left la 3 cm cu leader None (optiunea 1)si un tab right la 8 cm cu leader Dotted (optiunea 2).
Liste marcate si numerotate
Listele marcate (bulleted, bullet = glonte) sunt folosite pentru date la care ordinea este indiferenta. Listele numerotate contin date ordonate. aceste liste se compun din paragrafe, iar la inceputul fiecareia se amplaseaza o marca sau un numar.
Formatarea unui text existent ca o lista marcata sau numerotata
Se selecteaza paragrafele ce vor forma lista;
Alegeti Format Bullets and Numbering;
Selectati Bulleted sau Numered;
Alegeti tipul de marca sau numerotare;
OK.
Crearea directa a unei liste marcate sau numerotate
Pozitionati cursorul la inceputul viitoarei liste;
Executati pasii 2-5 de mai din procedura anterioare;
Introduceti textul fiecarui paragraf (element al listei) si dati Enter cand se termina paragraful. Urmatorul paragraf este automat marcat sau numerotat;
Cand s-au terminat de introdus toate elementele liste, dati din nou Format Bullets and Numbering si apoi apasati butonul Remove.
Remarca: Formatarea unei secvente de paragrafe in
stilul lista marcata sau numerotata se poate face apasand
pe butonul Numbering sau Bullets de pe bare de instrumente de
formatare.
Stergerea marcilor unor elemente din lista
Pas 1. Selectati elementele ce trebuie sterse (paragrafele);
Pas 2. Format Bullets and Numbering si apasati None.
Inserarea unor elemente in lista
Pas1. Fixati cursorul in pozitia din lista din care vreti sa introduceti paragraful si dati Enter;
Pas 2. Introduceti textul.
Fiecare din aceste etichete (bulleted, numbered, outline numbere) are in partea de jos butonul Customize, care ne conduce intr‑o noua caseta.
Butonul Customize in cazul acestei etichete ne conduce la caseta Customize Bulleted List.
In zona de sus a acestei casete (Bullet character) putem alege simbolul dorit care sa reprezinte un bullet, folosindu‑ne de cele doua butoane, Font si Bullet.
In zona Bullet position putem modifica indentarea listei de bullet‑uri, iar in zona Text position se indenteaza textul din componenta listei de bullet‑uri.
Caseta Preview ne ofera informatii despre setarile facute.
Se caracterizeaza rin aceleasi optiuni ca si la eticheta Bulleted.
Eticheta Outline NumberedDupa cum se observa in figura alaturata, butonul Customize in cazul acestei etichete ne conduce la fereastra Customize Outline Numbered List.
Formatul numarului (in imagine 1.1…) este functie de nivelul de indentare. Nivelul de indentare poate sa creasca pana la 9. De asemenea din zona Number format se pot seta: stilul numarului (1,2,3; a,b,c; I,II,III etc.), de la ce numar sa inceapa lista (in imagine, aceasta incepe de la 1), fontul.
In caseta Number position se poate specifica alinierea numarului (stanga, dreapta sau centrat) si indentarea listei respective.
In caseta Text position se poate modifica indentarea textului fata de lista respectiva
Drop Cap (“prima litera cazuta”) este o comanda
aflata in meniul Format. Este o
comanda prin care prima litera a paragrafului devine mai mare decat
restul paragrafului, avand o inaltime mai mare de o linie de text.
In zona Position a casetei Drop Cap exista trei optiuni:
None (nu are nici un efect asupra textului); cu aceasta setare restul optiunilor sunt invalidate;
Dropped, litera “cazuta”; acesteia i se poate seta fontul, numarul de linii “de cadere” si distanta pana la text;
In Margin; aceleasi setari ca la Dropped.
Dupa ce documentul a fost introdus si formatat, urmeaza listarea. Inainte de listare este indicata vizualizarea documentului pentru a remarca eventualele inadvertente sau erori de formatare. Aceasta se face alegand caseta Print Preview din meniul File. Prin click‑uire pe pagina cursorul se transforma intr‑o lupa, o noua click‑uire intr‑o zona anume urmand sa mareasca zona respectiva.
Implicit, Word‑ul permite vizualizarea
unei pagini. Se pot, insa, vizualiza mai mult de doua pagini simultan
apasand butonul 
.
Alegeti din File optiunea Print Preview si in acest context:
Tastele PgUp, PgDn sau bara de defilare ne permit vizualizarea celorlalte pagini;
Apasarea pe butonul Multiple Pages si tragerea pe numarul de pagini dorite duce la afisarea simultana a numarului de pagini ales.
Urmatorul buton (stanga dreapta) permite alegerea unor factori de scalare a imaginii vizualizate.
Tiparirea se poate face din aceasta fereastra cu butonul Print.
Butonul Close asigura revenirea in regim de editare.
Lansarea listarii
Selectati File Print sau dati direct Ctrl+P. Se deschide fereastra de dialog ce permite;
In rubrica Name selectati tipul de imprimanta iar in Properties puteti alege din Configuration Printing quality varianta de calitate/rezolutie si viteza convenabila, de exemplu Econofast mareste viteza tiparirii si minimizeaza consumul de toner (cerneala).
In rubrica Page range:
All - listarea intregului document;
Curent page - listarea paginii curente (pagina pe care cursorul text);
Pages - permite listarea unui interval de pagini (ex: 1-4) sau a unei multimi arbitrare de pagini avand numerele separate prin virgula (ex: n1, n2, n3, n4). Poate fi si o multime arbitrara de numere si intervale (ex: 1, 2, 5-8, 11, 14, 17, 20);
Selection - paginile selectate in document;
In rubrica Copies:
Number of copies - se specifica numarul de copii;
Colate activ - se listeaza toate paginile unei copii;
Colate inactiv - se listeaza toate copiile unei pagini;
In rubrica Print:
All pages in range
Odd pages
Even pages
Activand butonul Options apare fereastra Print:
in grupul Printing Options se pot alege:
Draft Output - tiparire cu rezolutie slaba, rapida si economica;
Reverse Print Order - tipareste de la ultima catre prima (nu si in oglinda);
Update Fields completeaza automat campurile de date din document (de exemplu cu data, ora);
in grupul Include with document, optiunea Hidden text tipareste textul ascuns din document;
Terminati setarea optiunile cu OK si listarea incepe.
Observatii utile pentru aplicatiile din ora a doua:
Coloane: Format Columns
Chenare: Format borders and shadings
Insert Footnote
Text de incercare:
IMPORTANTA BASMULUI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRADINITA
Educatoare: Hurmuzache Cornelia
Gradinita nr.5 - Gradinita nr.11 - structura Onesti / Jud Bacau
Basmele sunt miturile vechilor popoare aparute odata cu viata insasi si pe pamantul nostru. Evolutia si modernizarea lor raman totusi in continuare un “mit”, fiindca povestirea reala reia prin seductia vorbelor tot ceea ce popoarele au retinut si apoi au transmis mai departe. Lectura lor este o vraja pentru toate varstele, deoarece seduce prin redarea vietii in ce are ea mai real, dar si prin infatisarea luptei tensionate dintre bine si rau, in care triumfa in marea majoritate a cazurilor binele, atat de dorit de oricine si oriunde.
In formularea lui G.Calinescu: ”Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, epica, stiinta, observatie, morala etc. Inainte de a fi spuse copiilor, basmele constituiau, de fapt, istoria retraita mitic a tuturor popoarelor. Ele isi mentin peste timp valoarea lor de initiere in viata colectivitatii. Etnologii identifica in peripetiile lui Fat - Frumos probele arhaice pe care, la hotarul varstelor, tinerii trebuiau sa le treaca pentru a fi integrati in societatea adulta. Aproape toate basmele sunt axate pe un personaj tanar, care este supus unui numar de incercari decisive. Dupa un sir de intamplari eroice, care verifica vitejia, ca si intelepciunea, forta fizica, dar si taria de caracter, tanarul, fie el fecior de oameni saraci sau fiu necunoscut al unui imparat, isi capata rasplata simbolica: casatoria cu o fata de imparat si imparatia.
Evenimentul basmelor se situeaza, cum spune o expresie consacrata de stiinta miturilor ,”in illo tempore” (in vremea aceea), o vreme nedeterminata. Basmul il traduce prin ritualul ”A fost odata ca niciodata”, echivalent in toate limbile. Eroii principali nu imbatranesc, isi reduc in esenta biografia la varsta peripetiilor lor. Tot ceea ce urmeaza poate dura la nesfarsit, neschimbat. Dupa casatoria cu fata imparatului, acestia pot trai fericiti “pana in ziua de azi “. Mai putem afla despre ei cum s-au nascut, cum cresc intr-o zi cat altii in de-a lungul anilor si sar peste copilarie, pentru a deveni dintr-o data eroi la varsta aventurii.
Fara a constientiza, prescolarul reface,generatie dupa generatie, drumul acestui erou care intra dintr-o data in randurile oamenilor mari.Povestea lui se termina totdeauna in chip fericit , dar trece prin realitatea faptelor, care-l duc de la nestiinta si imaturitate la varsta superioara a audultului.Basmul stimuleaza”descentrarea”copilului, creandu-i jocul de perspective, care il fac sa se poata pune in locul altuia si s a gaseasca in altul ceva din el insusi.Lumea de fictiune a basmului il initiaza pe copil in legi ale relatiilor umane.Copilul traieste, intr-un plan imposibil,o problematica fundamental reala, care confrunta existente si valori.Basmul, prin ecourile sale affective, este menit sa-l ancorezepe copil in realul insusi, sa nu ramana in tara zanelor, decat spre a privi spre lumea din jurul sau, dintr-o perspective mai larga si mai acesibila lui.
|
