Operatii cu fisiere grafice tabele poze, imagini, diagrame
Inserare text in jurul unui obiect grafic
Transfer de imagini intre programe
Suprapunere imagini si obiecte grafice
Redimensionari
Scriere artistica WordArt
Intelegem prin tabel un ansamblu de celule aranjate in linii si coloane. Fiecare celula poate sa contina text si grafica, comportandu‑se ca un document simplificat. Rezulta astfel ca un tabel este utilizat pentru alinierea unor informatii pe orizontala si pe verticala. Acest fapt ajuta la sistematizarea informatiilor si la comunicarea lor. Datorita necesitatii frecvente de tabelare a datelor, Word a dezvoltat un intreg mecanism de creare, editare si formatare a tabelelor.
Desi nu este esential, este de dorit ca mai inainte de inserarea unui tabel in document, structura de coloane a tabelului sa fie bine precizata. Numarul de linii este mai putin important in sensul ca adaugarea unei noi linii este imediata, in timp ce adaugarea unei noi coloane intr‑un tabel complex este o operatiune mai delicata.
Problemele importante care privesc tabelele, din punctul de vedere al procesarii textelor sunt
crearea si organizarea tabelelor,
formatarea informatiilor,
numerotari automate,
sortarea informatiilor,
inserarea formulelor de calcul.
Sunt mai multe moduri de a obtine un tabel: din text deja scris, desenand tabelul in mod liber, sau utilizand comanda Insert Table.
Se scriu informatiile in paragrafe uzuale, urmarind, de obicei dar nu neaparat, ideea ca un paragraf corespunde unei linii de tabel.
Informatiile care trebuie sa apartina la coloane diferite se separa in mod consecvent prin caractere TAB sau alt caracter fixat (neutilizat in text).
Se selecteaza toate paragrafele care formeaza tabelul.
Se da comanda Convert Text to Table, din meniul Table.
In dialogul afisat, Convert Text to Table, se precizeaza, pentru inceput, separatorul de coloane in grupul Separate text at:
Paragraphs separare la nivel de paragraf,
Tabs separare la nivel de caracter TAB
Commas separare la virgule
Other separare la caracterul tastat de utilizator in zona text alaturata.
Pentru primele actiuni de incadrare a unor informatii intr‑un tabel (si nu numai) se recomanda utilizarea butonului AutoFormat care initiaza un dialog de alegere a unui format predefinit de mediul Word. Modelele propuse sunt la un nivel profesionist de prezentare si merita a fi studiate.
Este de preferat, ca punct de pornire, sa se lase pentru dimensiunea unei coloane (Column Width) optiunea Auto, care produce coloane de latimi egale, tabelul ocupand intreaga latime dintre margini. Dimensiunile se pot modifica ulterior.
Incepand cu Word 97, un tabel se poate forma prin trasarea relativ libera a liniaturii tabelului. Se incepe cu conturul exterior al tabelului, dreptunghiular, dupa care se continua cu divizarea acestuia in celule. Unirea corecta a liniilor trasate liber este automata, iar ansamblul de celule formate sunt accesibile pentru completarea cu informatii.
Procesul descris este initiat prin comanda Draw Table din meniul Table. Se afiseaza bara de unelte Tables and Borders, cursorul se schimba intr‑un creion si prin tragerea in diagonala se traseaza mai intai conturul exterior iar apoi liniile interioare. Utilizarea uneltelor din bara Tables and Borders este explicata separat, la editarea tabelelor.
Comanda Insert Table din meniul Table initiaza dialogul Insert Table in care se precizeaza numarul de coloane (in zona Number of columns), numarul de linii (in zona Number of rows) si latimea unei coloane (in Column width). Latimea poate fi Auto (dimensiunea dintre marginile hartiei este impartita egal in coloanele specificate) sau se poate tasta o dimensiune.
Butonul AutoFormat initiaza un dialog pentru alegerea unui format de tabel predefinit.
In scopul inserarii unui
tabel se poate utiliza si unealta Insert Table, reprezentata grafic
prin 
, care deschide pe
loc o grila in care se trage cu mouse‑ul numarul dorit de linii
si de coloane. Lasarea butonului mouse‑ului produce inserarea
unui tabel de dimensiune specificata.
In aceasta sectiune se discuta modul in care se pot unifica sau diviza celule, trasarea chenarelor, 646h72g a umbririlor etc.
Afisarea barei de unelte Tables and Borders se poate efectua prin
comanda Draw Table din meniul Table, sau
comanda Toolbars din meniul View, selectand bara respectiva, sau
unealta Tables and Borders, de pe bara de unelte
Standard, reprezentata grafic prin 
.
Uneltele de pe aceasta bara nu sunt specifice doar tabelelor propriu‑zise. Multe dintre ele au valabilitate mai mare intrucat se refera la comenzi de fixare a stilului si grosimii liniilor, umplerea fundalului cu o culoare, sortarea unei liste, shortcut catre Borders etc. Acestea pot fi utilizate pentru incadrarea paragrafelor, sublinierea textului prin culoarea de fundal etc., chiar daca nu este implicat nici un tabel.
Dintre uneltele barei se recunoc Draw Table (care activeaza comanda Draw Table din meniul Table) si Borders (care a fost explicata la incadrarea paragrafelor, identica uneltei de pe bara Formatting).
Celelalte unelte sunt explicate in continuare.
Anumite operatiuni necesita o selectarea prealabila a obiectului care se proceseaza. Intr‑un tabel se pot selecta obiecte dupa cum urmeaza:
|
Obiect selectat |
Moduri de selectare |
|
Intregul tabel |
Comanda Select Table din meniul Table |
|
O linie |
Comanda Select Row din meniul Table click pe zona libera din stanga liniei (similar selectarii unui paragraf) tragerea mouse‑ului peste intreaga linie utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie in linia dorita |
|
O coloana |
comanda Select Column din meniul Table apropierea mouse‑ului de linia superioara pana cand pointerul se schimba intr‑o sageata. Un click in acel moment selecteaza intreaga coloana tragerea mouse‑ului peste intreaga coloana utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie in coloana dorita |
|
O celula |
click in zona libera din stanga, din interiorul celulei tragerea mouse‑ului peste celula, pana la selectarea intregii celule utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie in celula |
Pentru o aranjare mai buna a textului sau pentru inserarea unor titluri in capul de tabel este necesara reunirea unor celule atat pe orizontala, cat si pe verticala. Aceasta reunire trebuie sa produca o noua celula, recunoscuta ca atare de procesorul de tabele. Operatiunea se efectueaza prin
selectarea celulelor care se doresc reunite
actionarea comenzii Merge Cells din meniul Table sau a uneltei Merge Cells de pe bara de unelte Tables and Borders.
Operatiunea inversa, de divizare a unei celule, se executa prin
selectarea celulelor care se divizeaza (in mod unitar)
actionarea comenzii Split Cells din meniul Table sau a uneltei Split Cells de pe bara de unelte Tables and Borders.
Se va raspunde in dialogul afisat la numarul de linii si de coloane nou create. Exista si posibilitatea reunirii celulelor inaintea divizarii (pentru o rearanjare a spatiului) prin marcarea boxei de control Merge cells before split (din dialogul Split Cells).
Observatie. Daca operatiunea nu produce efectul dorit, datorita selectarii eronate in special, a nu se uita comanda Undo (meniul Edit) sau unealta corespunzatoare.
Trebuie facuta distinctie intre liniile de ghidare (gridlines), caroiajul afisat la inserarea unui tabel in document cu rolul de a delimita vizual celulele in timpul editarii, si liniatura imprimata a tabelului.
Pentru ca tabelul sa apara liniat pe foaia tiparita, se va forma liniatura prin uneltele barei Borders (initiata si prin Borders de pe bara Tables and Borders) sau prin comanda Borders and Shading (meniul Format). Aplicarea oricarei metode necesita selectarea celulei, liniei, coloanei sau tabelului, dupa cum se doreste stabilirea liniaturii (chenarului).
Afisarea caroiajului de ghidare este controlata de comanda Gridlines din meniul Table.
Datorita modului egalitar de construire primara a unui tabel, este necesar sa se redimensioneze liniile si coloanele acestuia pentru a se potrivi mai bine cantitatii de informatie continute sau pentru a arata mai bine etc.
Se recomanda ca aceasta operatiune sa aiba loc dupa ce s‑a completat informatia esentiala din tabel, mai ales pentru ca inaltimea liniilor este ajustata automat dupa informatia continuta.
Redimensionarea se poate efectua
din riglele documentului,
cu mouse‑ul
apeland comenzi de dimensionare.
Atunci cand punctul de insertie este intr‑un tabel, pe rigle sunt delimitate zonele alocate liniilor (pe rigla verticala) si coloanelor (pe rigla orizontala). Tragand cu mouse‑ul una din limitele liniei/coloanei dorite are loc redimensionarea acesteia.
Momentul cand operatiunea este posibila este indicat de modificarea mouse‑ului intr‑o sageata dubla.
Apropierea mouse‑ului de una dintre liniile tabelului (de ghidare sau definitiva) transforma pointerul intr‑o linie dubla (orizontala sau verticala) incadrata de sageti. Agatarea si dragarea liniei respective modifica dimensiunile in tabel.
Operatiunea depinde de celulele reunite/divizate, prin urmare este recomandata inainte de modificarea structurii de linii/coloane prin reunire sau divizare.
In operatiunea de tragere a liniilor verticale (care separa coloane), actionarea simultana a unor taste de control are efecte diferite:
ALT, se afiseaza dimensiunile si nu se modifica latimea totala a tabelului;
CTRL, coloanele urmatoare sunt redimensionate proportional;
SHIFT, coloanele urmatoare sunt pastrate si se modifica latimea tabelului.
Atributele de dimensionare, indentare a liniilor tabelului, aliniere si altele sunt grupate in comanda Cell Height and Width din meniul Table. Comanda necesita pozitionarea in tabelul care se modifica si afiseaza dialogul sinonim. Cell Height and Width are doua fise Row si Column pentru operatiuni asupra liniilor, respectiv coloanelor.
Fisa Row are urmatoarele functiuni:
Height of rows se alege din lista tipul de inaltime. Auto dupa continut, Exactly marimea specificata in zona At, At least cel putin marimea specificata in zona At.
Indent from left se specifica marimea deplasarii intregii linii fata de marginea stanga a hartiei. Linia de tabel se comporta ca un paragraf obisnuit.
Allow row to break across pages se marcheaza daca se admite ca linia sa se rupa intre pagini.
Alignment specifica tipul de aliniere al intregii linii intre marginile laterale ale foii de hartie. Left aliniere stanga, Center aliniere centrata, Right aliniere dreapta. Linia de tabel se comporta ca un paragraf, deci poate fi aliniata independent de celelalte linii ale tabelului.
Previous Row, Next Row butoane de navigatie intre linii pentru a le formata in moduri diferite.
Fisa Column are functiunile:
Width of column se trece dimensiunea exacta a coloanei indicate.
Space between columns se trece dimensiunea exacta a spatiului dintre coloane (netiparirea liniaturii necesita un spatiu mai mare).
Previous Column trece la formatarea coloanei precedente.
Next Column se trece la formatarea coloanei urmatoare.
AutoFit are ca efect stabilirea automata a latimii coloanei dupa informatia continuta in toate celulele coloanei.
Este de observat ca aplicarea comenzii atunci cand sunt selectate celule poate produce unele efecte doar asupra celulelor respective, ceea ce poate strica alinierea dorita cu celelalte linii sau coloane.
Pentru a dimensiona identic mai multe linii sau coloane trebuie urmata secventa:
selectarea liniilor/coloanelor
aplicarea comenzii corespunzatoare, Distribute Rows Evenly sau Distribute Columns Evenly, din meniul Table sau utilizarea uneltelor sinonime din bara Tables and Borders.
Pentru a aplica un format profesional predefinit in mediul Word se va situa punctul de insertie oriunde in tabel si
se aplica Table AutoFormat din meniul Table sau
se actioneaza unealta Table AutoFormat din bara Tables and Borders.
Formatarea automata presupune selectarea unui model dintre cele propuse, alegerea optiunilor de formatare automata (ce anume sa se modifice), ceea ce conduce si la o redimensionare corespunzatoare a liniilor/coloanelor.
La ruperea unui tabel intre pagini este uneori necesara copierea capului de tabel in fata portiunii de tabel de pe pagina noua. Acest lucru poate fi realizat automat prin definirea unui antet de tabel din liniile care constituie capul de tabel. Pentru aceasta
Se selecteaza liniile capului de tabel. Acestea trebuie sa fie primele linii din tabel si sa fie consecutive.
Se da comanda Headings din meniul Table.
Se pot utiliza aproape toate comenzile si uneltele de formatare a textului dintr‑o celula de tabel. Pozitionarea punctului de insertie intr‑o celula permite selectarea unor portiuni de text din acea celula, selectie care se formateaza uzual. In cazul selectarii mai multor celule, comenzile de formatare se vor aplica continutului fiecarei celule din selectie.
Apar formatari noi de aliniere a textului in cadrul celulei:
de aliniere pe verticala (Alignment) si
de directie a textului (Text Direction).
Comenzile respective se regasesc in meniul contextual (activat la click dreapta) sau in unelte ale barei Tables and Borders:
Align Top, textul este aliniat la limita superioara (optiunea implicita);
Center Vertically, textul este aliniat la mijlocul celulei, pe verticala;
Align Bottom, textul este aliniat la marginea de jos a celulei.
Comanda Text Direction sau unealta Change Text Direction, textul poate fi orientat pe orizontala, vertical de sus in jos, vertical de jos in sus.
Alinierea pe orizontala se realizeaza in mod obisnuit.
Pentru cazul cand liniile unui tabel trebuie sa fie ordonate dupa informatiile scrise in una sau mai multe coloane se procedeaza in secventa:
Se pozitioneaza punctul de insertie in tabel
Se da comanda Sort din meniul Table
Se aleg optiunile de sortare in dialogul afisat.
Sort by stabileste prima coloana considerata la ordonare (cheia primara).
Then by fixeaza a doua, a treia coloana considerata, daca exista (cheile secundare de sortare).
Type stabileste tipul informatiilor (numeric, text, data calendaristica).
Ascending, Descending fixeaza ordinea crescatoare, respectiv descrescatoare.
My list has indica prezenta (Header row) sau absenta (No header row) unei linii antet (care nu se ia in considerare la sortare).
Options deschide un dialog cu optiuni suplimentare, valabile pentru sortari de paragrafe in general.
Pentru o sortare directa, fara deschiderea dialogului, se pot utiliza butoanele Sort Ascending (crescatoare), Sort Descending (descrescatoare) de pe bara Tables and Borders.
Observatie. Comanda poate fi utilizata si in alte situatii, de exemplu ordonarea unei selectii de paragrafe. De asemenea, daca operatiunea nu produce rezultatul dorit, a nu se uita comanda Undo.
Pentru a efectua o numerotare automata intr‑un tabel
se selecteaza celulele dorite (prima coloana daca se doreste numerotarea liniilor in prima coloana)
se activeaza unealta Numbering de pe bara de unelte Formatting sau comanda Bullets and Numbering din Format.
Daca se utilizeaza Bullets atunci se obtine o marcare cu buline a celulelor respective. Pentru ca numerotarea sa fie a liniilor, trebuie ca fiecare celula sa contina un singur paragraf.
In orice celula a unui tabel se pot insera formule (asemanatoare celor din calculul tabelar) care sa realizeze calcule uzuale: sume, produse etc. Acest lucru se obtine prin
pozitionare in celula care va contine rezultatul;
comanda Formula din meniul Table;
in lista Paste function se alege functia dorita (de exemplu SUM);
intre parantezele functiei, in zona Formula, se specifica argumentele, prin referiri la celule ale tabelului;
in boxa Number format se construieste un model pentru afisarea rezultatului.
In zona Formula, pe masura ce se alege functia si se completeaza argumentele se construieste formula utilizata pentru calcul.
Word insereaza rezultatul unui calcul ca un camp. Pentru a‑l actualiza se va selecta campul si se va actiona tasta functionala F9.
Pentru a sterge o formula, se selecteaza mai intai campul respectiv si abia apoi se sterge.
Coloanele tabelului se identifica cu litere A, B, C, iar liniile tabelului prin numere 1, 2, 3, O constructie de tipul A1 constituie referinta la celula situata in coloana A pe linia 1, deci prima celula din tabel. O zona dreptunghiulara se identifica prin referintele la coltul din stanga sus si cel din dreapta jos, separate prin caracterul ':'.
O coloana se identifica total prin constructii de tip A:A, iar o linie prin 1:1.
Daca exista mai multe referinte intr‑o lista de argumente, acestea se separa prin virgule.
Exemple:
A1:C2 identifica primele doua linii din coloanele A, B, C.
A1,B3,D4 identifica multimea celulelor A1, B3 si D4.
A:A,D:D se refera la coloanele A si D.
Sunt posibile si referinte la celule din alte tabele, dar subiectul necesita cunostinte mai avansate. Exista, de asemenea, denumiri generice pentru domenii de celule: LEFT celulele din stanga, RIGHT celulele din dreapta, ABOVE celulele de deasupra, BELOW celulele de dedesubt.
SUM realizeaza suma argumentelor: =SUM(ABOVE) calculeaza suma numerelor de pe coloana (daca formula este situata in ultima linie a coloanei).
AVERAGE realizeaza media aritmetica a argumentelor
COUNT numara argumentele: =COUNT(LEFT) realizeaza numararea intrarilor din stanga, pe linie
MAX, MIN calculeaza valoarea maxima, respectiv minima
PRODUCT realizeaza produsul argumentelor.
Este insa de observat ca inserarea unei formule se efectueaza prin intermediul comenzii Formula din Table si nu prin scrierea directa a formulei in celula (cum s‑ar efectua in Microsoft Excel).
Se selecteaza entitatea dorita, se da comanda corespunzatoare din meniul Table: Delete Rows, Delete Columns sau Delete Cells.
In cazul stergerii unei celule se va alege optiunea dorita pentru reorganizarea tabelului (acesta nu poate ramane cu goluri): Shift cells left sau Shift cells up insemnand, respectiv, mutarea celulelor din dreapta peste locul ramas liber sau mutarea celulelor de dedesubt peste locul ramas liber. Exista si optiuni privind stergerea intregii linii sau coloane.
Se selecteaza intregul tabel (Select Table din meniul Table) si se da apoi comanda Delete Rows (din meniul Table).
Se poate utiliza, dupa selectarea intregului tabel, comanda Cut (din meniul Edit) sau unealta Cut corespunzatoare. Dezavantajul (sau avantajul) este ca tabelul ramane in Clipboard si poate fi readus pe acelasi loc sau in alta parte (pana la o noua operatiune de copiere care modifica zona Clipboard).
Se selecteaza celulele/liniile/coloanele dorite si se apasa pe tasta DEL sau BACKSPACE (cu rol de stergere). Structura tabelului ramane intacta, ca si formatul celulelor (alinieri, chenare etc.).
Un tabel se poate diviza la nivelul unei linii in doua tabele, astfel incat sa se poata introduce un text explicativ intre cele doua parti. Pentru aceasta, se plaseaza punctul de insertie in linia care devine prima din al doilea tabel si se da comanda Split Table.
Pentru adaugarea de linii se plaseaza punctul de insertie unde este necesara adaugarea si se da comanda Insert Rows (care apare atunci in meniul Table). Daca sunt selectate mai multe linii, atunci se vor insera atatea linii cate sunt selectate. Daca punctul de insertie este in ultima celula din tabel, tasta TAB produce inserarea unei noi linii, astfel tabelul se poate completa pe masura ce se introduc informatiile.
Pentru adaugarea de coloane se selecteaza coloana unde se efectueaza adaugarea si se da comanda Insert Columns (care apare atunci in meniul Table). Daca sunt selectate mai multe coloane, se vor insera tot atatea coloane noi. Coloanele noi maresc latimea tabelului, deci tabelul trebuie sa fie redimensionat global sau coloana cu coloana.
Pentru adaugarea de celule se selecteaza atatea celule cate se doresc inserate si se da comanda Insert Cells (care apare atunci in meniul Table). Apare dialogul Insert Cells in care se opteaza pentru deplasarea celulelor existente (Shift cells right celulele existente se deplaseaza spre dreapta, Shift cells down celulelel existente se deplaseaza in jos) sau pentru inserarea unor linii sau coloane intregi.
Pentru a se deplasa punctul de insertie intr‑un tabel se pot utiliza mai multe procedee:
Click in celula tinta
TAB pentru a trece din celula in celula de la stanga la dreapta si de sus in jos
Actionarea sagetilor de directie (caz in care se parcurge si informatia din fiecare celula parcursa).
In aceasta sectiune se vor prezenta principalele unelte utilizate in desenele efectuate in Word, ca si inserarea unor obiecte grafice realizate in alte aplicatii.
Reamintim, pentru inceput, ca un document Word are doua straturi (layers): text sinonim foii de hartie pe care scriem, desen echivalentul unei foi de calc (transparente) pe care desenele pot flota pe deasupra textului. Cele doua straturi nu sunt total independente, in sensul ca desenele pot fi pozitionate in relatie cu textul de pe stratul de text, pot sa fie fixate intr‑o pozitie etc.
Pentru ca imaginea domeniului sa devina completa, se pot insera desene si pe stratul de text, echivalent unui simbol, caz in care interlinia se dimensioneaza incat sa poata fi afisat intregul desen.
Prezentarea care urmeaza este valabila pentru toate programe din Microsoft Office.
Exista trei bare de unelte care au legatura cu operatia de desenare:
Drawing contine unelte de desen si unelte de formatare a desenelor;
WordArt contine unelte specifice editarii si formatarii textelor cu efecte grafice speciale;
Picture contine unelte pentru modificarea aspectului unei imagini inserate in document (luminozitate, contrast, rotiri etc.).
Afisarea unei bare de unelte se poate controla din comanda Toolbars a meniului View, in dialogul in‑line se selecteaza barele care se doresc afisate (selectarea este in sistem comutator). Acelasi lucru se obtine prin click dreapta pe o bara de unelte deja afisata.
Pentru bara de
unelte Drawing exista si un shortcut sub forma unei unelte de pe bara
Standard. Unealta, cu numele Drawing, este reprezentata prin 
, actionarea
ei afiseaza sau ascunde bara de unelte Drawing in functie de
starea butonului.
Accesibila in multe dintre aplicatiile din Microsoft Office, uneltele barei Drawing se pot imparti in unelte de desen si unelte de formatare a desenelor. In mod uzual, crearea unui desen complex necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
a) trasarea componentelor elementare ale desenului: linii, forme, casete de text;
b) formatarea componentelor: aspect, dimensiuni, pozitie, ordine;
c) gruparea componentelor;
d) formatarea imaginii obtinute: pozitie, relatia cu textul inconjurator.
Operatiunea de grupare a componentelor permite tratarea unitara a imaginii, pozitionarea etc. Daca este nevoie de editarea imaginii grupate, este preferabil sa se sparga imaginea in componente, sa se editeze componentele dorite si apoi sa se regrupeze toate componentele pentru a reface imaginea.
In lucrul cu obiectele desenate se vor memora urmatoarele doua principii care faciliteaza operatiunile de compunere a desenelor complexe.
Accesul la un obiect se obtine dupa selectarea obiectului. Selectia se obtine prin click pe obiect si exista posibilitatea de selectie multipla prin mentinerea tastei SHIFT apasata in timpul unei succesiuni de click‑uri. O unealta de selectie multipla este disponibila de asemenea (prin incadrarea obiectelor care se doresc selectate intr‑un cadru de selectie).
Dupa selectarea unui obiect
este posibila afisarea meniului contextual prin click dreapta. Meniul
afisat contine majoritatea comenzilor disponibile pentru obiectul
selectat.
Explicatiile pentru uneltele reprezentate sunt date la discutia categoriei de operatii asociate.
Inserarea unui obiect se efectueaza prin
click pe unealta asociata: linie, sageata, dreptunghi, oval, forma etc.
pozitionarea mouse‑ului in document (de regula in pozitia dorita pentru obiect)
dragarea pana cand obiectul inserat este la dimensiunea ceruta.
eliberarea mouse‑ului determina pozitionarea obiectului, care ramane selectat.
Selectarea unui obiect se efectueaza prin click pe obiect. Obiectul este in momentul selectarii delimitat de manere de dimensionare (patrate negre sau albe la extremitatile obiectului sau dreptunghiului de incadrare).
Deplasarea unui obiect se realizeaza selectare si
tragere cu mouse‑ul atunci cand acesta este peste obiect si are forma reticulara, sau
actionarea tastelor sageti, de deplasare, in directia dorita.
Stergerea unui obiect se realizeaza prin selectare si actionarea tastei DEL sau comanda Clear din meniul Edit.
Redimensionarea unui obiect se poate realiza prin
selectare
pozitionare mouse in manerul, corespunzator directiei, de dimensionare (cursorul devine sageata dubla)
tragerea manerului in noua pozitie.
Line permite trasarea unor segmente. Activarea uneltei transforma pointerul in cruce, permitand o pozitionare exacta a extremitatilor segmentului.
Se aduce pointerul cruce in locul de inceput
Se trage (evident cu butonul stanga apasat) pana in locul de terminare a segmentului
Se elibereaza butonul mouse‑ului.
Arrow permite trasarea unor sageti. Se utilizeaza in mod identic cu unealta Line.
Rectangle permite trasarea unui dreptunghi. Activarea uneltei transforma pointerul in cruce.
Se aduce pointerul cruce in locul coltului din stanga sus
Se trage in diagonala pana in locul coltului din dreapta jos
Se elibereaza butonul mouse‑ului.
Oval permite trasarea unei elipse. Se utilizeaza similar uneltei Rectangle deoarece se traseaza de fapt un dreptunghi ipotetic in care se inscrie elipsa.
Text Box permite desenarea unui cadru dreptunghiular in care se poate insera text. Serveste la crearea unor legende sau zone cu explicatii atasate unui desen. Activarea uneltei transforma pointerul in cruce.
Se aduce pointerul cruce in locul coltului din stanga sus
Se trage in diagonala pana in locul coltului din dreapta jos
Se elibereaza butonul mouse‑ului.
Se obtine un cadru dreptunghiular avand conturul inconjurat de o zona umbrita cu manere de dimensionare. In operarea cu un TextBox trebuie sa se distinga intre cele doua entitati care pot fi selectate
continutul casetei (adica textul introdus)
obiectul TextBox.
Figurile prezentate arata diferenta intre cele doua tipuri de selectie. Se observa ca selectia obiectului se realizeaza prin click pe conturul casetei, cand mouse‑ul are forma reticulara.
Important! Textul din interiorul unui TextBox poate fi formatat ca orice alt text Word, poate sa contina imagini etc. si poate fi pozitionat oriunde in document.
AutoShapes permite inserarea unei forme predefinite sau libere. Initiaza afisarea unei bare de unelte (AutoShapes) care cuprinde shortcut‑uri catre bare de unelte cu categorii de forme. Afisate ca liste derulante, acestea pot fi agatate de bara superioara si trase in document unde pot ramane vizibile ca orice alta bara de unelte. Daca nu sunt aduse in document, ele se comporta ca liste derulante (se inchid dupa selectarea unei optiuni).
Pentru a alege o unealta, se deschide AutoShapes, pe urma submeniul adecvat, iar din cutia afisata se selecteaza prin click unealta dorita. Utilizarea fiecarei unelte este similara utilizarea uneltelor Line, Arrow, Rectangle sau Oval.
Important! Este de mentionat ca la trasarea unei obiect se pot actiona simultan tastele:
SHIFT are efectul desenarii unui obiect regulat (poate fi incadrat perfect intr‑un patrat),
CTRL obiectul desenat este centrat pe pozitia initiala a cursorului cruce,
SHIFT + CTRL obiectul satisface simultan cele doua cerinte anterioare.
Select Objects permite
selectarea mai multor obiecte. Actionarea uneltei produce transformarea
pointerului in 
si prin
tragere in document se poate incadra un domeniu dreptunghiular. Toate obiectele
desenate din acel cadru devin selectate simultan. In continuare, acestea pot fi
formatate unitar sau grupate etc. Selectia multipla ramane
activa pana cand se selecteaza alt obiect.
Free Rotate permite rotirea
unui obiect desenat. Activarea uneltei provoaca schimbarea pointerului in 
, cu care se
agata un maner de rotire (reprezentat pe obiect printr‑un punct
colorat, pozitionat dupa tipul obiectului) si prin dragare se
realizeaza rotirea dorita.
Draw deschide un meniu complex in care se regasesc comenzile care se refera la desenare. Unele functiuni sunt explicate prin uneltele precedente, altele vor fi explicate ulterior.
WordArt deschide galeria WordArt din care se poate selecta un model de aranjare neuzuala, artistica, a textului. Selectarea unui model, prin dublu click, afiseaza fereastra utilitarului WordArt, in care se introduce textul dorit si se formateaza prin uneltele atasate.
Fill Color permite selectarea unei culori cu care se umple obiectul desenat selectat. In cutia afisata se poate selecta o culoare prin patratul corespunzator, se poate cere afisarea unui dialog mai complex More Fill Colors si se poate aplica un efect grafic (diferite tipuri de degradeuri, treceri dintr‑o culoare in alta etc.) prin Fill Effects. Dialogurile afisate sunt destul de explicite si nu mai sunt explicate aici. Anularea umplerii se face prin No Fill.
Line Color permite selectarea unei culori pentru o linie selectata, sau pentru conturul unei forme selectate. In cutia afisata se poate selecta o culoare prin patratul corespunzator, se poate cere afisarea unui dialog mai complex More Line Colors si se poate aplica un efect grafic (diferite tipuri de degradeuri, diferite modele etc.) prin Fill Effects. Prin No Line linia nu mai este vizibila (dar obiectul exista in continuare, nu se sterge).
Font Color permite selectarea unei culori pentru texte (nu neaparat din obiecte de desen). Pentru aceasta se selecteaza textul si se selecteaza culoarea. Daca nu este selectat text, atunci actionarea uneltei are efect pentru textul introdus in continuare. Unealta este identica cu unealta Font Color de pe bara de unelte Formatting.
Line Style, Dash Style, Arrow Style permit selectarea, din casetele afisate, pentru stilul liniei pline, stilul de linii punctate, stilul de linii cu sageti.
Shadow permite selectarea unui tip de umbra a obiectului si stabilirea atributelor umbririi. In caseta afisata se selecteaza un model de umbra iar comanda Shadow Settings afiseaza o bara de unelte prin care se poate muta umbra fata de obiect (butoanele Nudge Shadow Up, Nudge Shadow Down, Nudge Shadow Left, Nudge Shadow Right), se poate comuta intre umbrit/neumbrit (butonul Shadow On/Off) si se poate alege o culoare a umbrei prin lista Shadow Color (similara celorlalte unelte de colorare).
Pentru a format un obiect trebuie
selectat obiectul si
comanda AutoShape din meniul Format
sau
comanda Format AutoShape din meniul contextual.
Ca urmare a comenzii se afiseaza dialogul Format AutoShape care cuprinde cinci fise, descrise in continuare.
Contine trei grupuri, corespunzatoare unor unelte de pe bara Drawing: Fill, Line, Arrows, care permit stabilirea atributelor de linii, sageti si de umplere a formelor inchise.
In grupul Size and rotate se stabilesc atributele de inaltime (Height), latime (Width) precum si numarul de grade cu care se roteste desenul (Rotate).
Grupul Scale permite stabilirea unor dimensiuni proprii (deformand figura) in Height si Width sau, marcand boxa de control Lock aspect ratio, nedeformand figura (stabilirea unei dimensiuni duce la calcularea automata a celeilalte).
Grupul Original size da dimensiunile originale ale imaginii, dimensiuni care pot fi restaurate prin butonul Reset.
Grupul Position on page stabileste pozitia figurii pe pagina prin
raportare la coloana, pagina sau margine (Column, Page, Margin) pentru pozitia orizontala (Horizontal),
raportare la paragraf, margine sau pagina (Paragraph, Margin, Page) pentru pozitia verticala (Vertical).
Aceste controale sunt acoperite de tragerea figurii pe document, dar sunt importante atunci cand anumite figuri se pozitioneaza in aceleasi pozitii pe pagini diferite si cand este dificila o pozitionare exacta prin dragare.
Grupul de boxe de
control care exista pe fisa au influenta asupra
modului in care este legata imaginea de textul documentului. Pentru inceput
trebuie inteles ca fiecare obiect de desen inserat in document este
ancorat de un paragraf. Prin comanda Options din meniul Tools, fisa View,
se poate marca caseta de control Object anchors pentru a afisa ancora
obiectului atunci cand obiectul este selectat. Aceasta este reprezentata
grafic prin 
langa paragraful de ancorare.
Pentru ca obiectul formatat sa se deplaseze in document o data cu textul unde este ancorat, se va marca boxa de control Move object with text.
Pentru ca obiectul formatat sa apara pe aceeasi pagina cu textul de ancorare se va marca boxa Lock anchor.
In cazul cand este activa boxa de control Float over text (activa pentru fotografii inserate in document), marcarea ei produce fixarea imaginii in text, similara unui caracter.
In aceasta fisa se stabileste modul cum se aliniaza obiectul desenat fata de textul din document.
In Wrapping style se alege modul de defilare a textului in jurul desenului, alegerea este facilitata de prezentarea stilurilor disponibile prin mici imagini. In Distance from text se precizeaza distantele dintre desen si textul inconjurator.
In aceasta fisa se stabilesc limitele interne ale unei boxe de text, distantele lasate intre chenarul casetei si textul interior. Atributele din Internal margin sunt Left (stanga), Right (dreapta), Top (sus), Bottom (jos).
In aceasta sectiune se discuta subiecte cum ar fi:
gruparea obiectelor
ordinea Z
grila suport
alinierea obiectelor s.a.
Se selecteaza obiectele manual (Shift + click) sau cu unealta Select Objects de pe bara Drawing. Pentru a grupa obiectele selectate se da comanda Group din meniul afisat prin Draw de pe bara Drawing sau din meniul contextual.
Obiectele grupate devin un singur obiect, selectat ca un obiect etc. Daca se doreste editarea unei componente se va sparge obiectul in componente prin comanda Ungroup, data cand gruparea este selectata. Comanda se gaseste in aceleasi meniuri cu group.
Dupa editarea componentelor, se poate reface grupul prin comanda Regroup.
Deoarece dimensiunile ecranului sunt interpretate ca axele X si Y, ordinea in profunzime este notata drept ordinea Z.
Obiectele pot fi asezate unele peste altele, total sau partial. Datorita culorilor sau lipsei de transparenta, se vor vedea doar portiunile neacoperite de alte obiecte. Acest fapt necesita modificarea sau stabilirea exacta a ordinii Z, pentru ca imaginea finala sa fie cea dorita.
Considerand ca obiectele formeaza o stiva, mutarea unui obiect in stiva se efectueaza prin
selectarea obiectului
comanda Order din meniul afisat prin Draw de pe bara Drawing sau din meniul contextual. In meniul afisat, comenzile sunt
Bring to Front, Send to Back pentru mutarea obiectului selectat in fata stivei sau, respectiv, in spatele stivei.
Bring Forward, Send Backward pentru mutarea obiectului cu o pozitie in stiva inainte (spre privitor), sau inapoi.
Bring in Front of Text, Send Behind Text pentru mutarea desenului in fata textului principal al documentului sau, respectiv, in spatele textului. In primul caz se poate ca textul sa nu se vada, de interes fiind si boxa de control Semitransparent din fisa Colors and Lines, dialogul Format AutoShapes.
Grila de desen este o retea de linii, invzibile pe ecran, utilizata de Word pentru alinierea obiectelor desenate. La orice deplasare/repozitionare a obiectelor pe ecran, acestea sunt aliniate automat la cel mai apropiat nod al retelei.
Precizia pozitionarii obiectelor este, prin urmare, dependenta de finetea retelei, de cat de dese sunt liniile grilei. In mod implicit, spatierea este de 0,1 inch iar punctul de start (punctul din stanga sus) este situat in pozitia 0 a riglei orizontale (coltul de stanga sus al paginii). Atat pasul grilei cat si originea pot fi modificate prin:
se actioneaza Draw de pe bara Drawing;
in zonele Horizontal spacing si Vertical spacing se trec noile valori ale distantelor dintre liniile grilei pe orizontala si, respectiv, verticala;
in Horizontal origin si Vertical origin se specifica pozitia originii grilei, prin distantele fata de marginea din stanga si, respectiv, marginea de sus a foii de hartie.
Pentru a inhiba alinierea la grila, se anuleaza marcajul boxei de control Snap to grid (marcata in mod implicit).
Se marcheaza Snap to shapes pentru alinierea obiectelor la liniile grilei care sunt aliniate cu marginile orizontale si verticale ale formelor (AutoShapes).
In afara alinierii la grila, care functioneaza potrivit prezentarii precedente, obiectele pot fi aliniate de catre Word atat relativ unele la altele, cat si relativ la pagina.
Comanda de aliniere este accesata prin
Draw de pe bara Drawing,
comanda Align or Distribute.
Pentru a realiza alinierea unor obiecte, acestea se selecteaza si se da comanda Align or Distribute. Din meniul afisat se alege
Align Left, Align Center, Align Right pentru situatia in care obiectele sunt asezate pe verticala si se aliniaza, respectiv, in stanga, central sau in dreapta paginii.
Align Top, Align Middle, Align Bottom pentru situatia in care obiectele sunt asezate pe orizontala si se aliniaza, respectiv, dupa marginile de sus, dupa liniile mediane, sau dupa marginile de jos ale obiectelor selectate.
Distribute Horizontally, Distribute Vertically pentru ca obiectele sa se distribuie uniform pe orizontala sau pe verticala. Aceasta repartitie se efectueaza, implicit, intre obiectele extreme (pe orizontala sau pe verticala). Pentru ca distribuirea sa se efectueze uniform pe pagina, se deschide meniul Draw, comanda Align or Distribute, de doua ori: o data pentru a marca optiunea Relative to Page; a doua oara pentru a alege distribuirea pe orizontala sau pe verticala.
Observatie. Daca este marcata optiunea Relative to Page, atunci toate alinierile sunt relative la pagina (de exemplu Align to Middle aliniaza obiectele la mijlocul paginii etc).
Rotirea obiectelor se poate efectua in mod liber, in planul ecranului, sau prin simetrizare orizontala sau verticala.
Pentru a efectua operatiunea:
se selecteaza obiectul. O selectie multipla aplica fiecarui obiect rotirea. Pentru a pastra relatiile interobiecte, acestea se vor grupa.
Se da comanda Draw de pa bara Drawing.
Se alege comanda Rotate or Flip, din care
Free Rotate este identic uneltei sinonime de pe bara Drawing.
Rotate Left, Rotate Right produc, respectiv, o rotire spre stanga sau spre dreapta cu 90s.
Flip Horizontal, Flip Vertical produc, respectiv, rasturnarea obiectului fata de o axa verticala sau fata de o axa orizontala. Daca forma are atasat text, acesta nu este simetrizat.
Orice forma, obtinuta prin meniul AutoShapes, poate avea atasat text. Exceptiile sunt formele de tip Line sau Freeform care nu pot avea text atasat.
Pentru a insera sau edita textul atasat
se selecteaza forma
din meniul contextual se alege comanda Add Text. Daca forma are deja atasat text, comanda este Edit Text.
se introduce textul
se termina prin click in document sau pe conturul formei.
Prin imagine intelegem o figura realizata intr‑o alta aplicatie sau obtinuta prin scanare. O imagine exista sub forma unui fisier format de utilizator sau existent in colectia Clip Art a mediului Microsoft Office.
Trebuie sa se faca distinctie intre o imagine inserata ca un obiect OLE (care se editeaza in aplicatia de baza) si imaginile scufundate ca obiecte de desen (pentru care se pot efectua anumite editari in Word). Imaginile se pot grupa cu obiecte desenate pentru a fi plasate unitar.
Inserarea unei imagini se realizeaza prin comanda Picture din meniul Insert. Se afiseaza un meniu din care se poate selecta tipul imaginii care se insereaza.ca un obiect de desen.
Clip Art se deschide dialogul Clip Gallery, o colectie de fisiere multimedia din Microsoft Office, din care se poate selecta imaginea dorita.
From File se deschide dialogul Insert Picture, asemanator dialogului Open, prin care se alege fisierul imaginii care se insereaza.
AutoShapes deschide bara de unelte AutoShapes, identica uneltei AutoShapes de pe bara Drawing.
WordArt deschide dialogul WordArt Gallery.
From Scanner se insereaza o imagine scanata (daca este disponibil un scanner).
Chart se insereaza o diagrama (grafic). Explicatii suplimentare sunt date intr‑o sectiune separata.
O imagine este inserata, in mod implicit, pe stratul (layer‑ul) de desen. Se poate considera, de altfel, ca fiecare imagine are un layer propriu, care constituie o stiva gestionata prin procedura de ordine pe Z.
Daca se doreste ca imaginea sa fie inserata in text la punctul de insertie imagine inline atunci se va demarca boxa de control Float over text (vezi dialogul Format Picture, fisa Position). Prin marcarea acestui control se poate efectua o pozitionare mai buna a imaginii inserate (ea se pozitioneaza pe alt layer, independent de text).
Modificarea atributelor imaginii se poate efectua prin
selectarea imaginii prin click pe imagine;
comanda Picture din meniul Format sau Format Picture din meniul contextual.
Dialogul Format Picture afisat este similar dialogului Format AutoShapes, prezentat pe larg la desene Word. Unele optiuni sunt insa inhibate (fiind specifice doar formelor), altele sunt activate doar pentru imagini. Din aceasta cauza prezentam doar fisa Picture (pentru celelalte nu exista probleme deosebite de adaptare).
Prin controalele aceste fise se pot stabili taieturi laterale ale imaginii (nu redimensionari in sensul scalarii imaginii, care se realizeaza in fisa Size) si proprietati de stralucire si contrast.
In grupul Crop from se pot indica dimensiunile partilor laterale care se taie din imagine. Este important de stiut ca se poate reveni oricand la imaginea originala.
In grupul Image Control se stabilesc atributele vizuale ale imaginii:
Color permite stabilirea culorii Automatic (culorile originale), Grayscale (tonuri de gri, utila pentru imprimarea alb‑negru a imaginilor colorate), Black & White (alb‑negru), Watermark (stilul care permite plasarea unei imagini ca un filigran).
Brightness permite stabilirea stralucirii imaginii pe o scala 0%100%
Contrast permite stabilirea contrastului pe scala 0%100%.
Aceste atribute pot fi controlate si din bara de unelte Picture, vizibila din Toolbars sau prin comanda Show Picture Toolbar din meniul contextual.
Accesibila din meniul contextual al imaginii (Edit Picture) sau din meniul Edit (Picture Object), comanda deschide imaginea intr‑o fereastra separata, ceea ce permite o editare mai buna prin aceea ca nu se interactioneaza la fiecare pas cu textul inconjurator.
Printr‑o diagrama (chart) intelegem o reprezentare grafica a unui tabel de date. Se poate utiliza si termenul de grafic, dar acesta este asociat, de obicei diagramelor care reprezinta functii matematice.
Modulul de reprezentari grafice din Microsoft Office este foarte complex si este studiat mai complet la Microsoft Excel. Reprezentarile disponibile in Word sunt discutate doar in liniile generale.
O diagrama este formata din doua entitati:
tabelul de date (datasheet) si
reprezentarea grafica propriu‑zisa.
Intre cele doua entitati este o relatie de reciprocitate, in sensul ca ansamblul ramane mereu consistent (datele din tabel corespund mereu reprezentarii).
O diagrama este inserata intr‑un document Word ca un obiect scufundat (obiect OLE). Editarea lui nu se efectueaza in Word, ci in aplicatia Microsoft Graph, care este deschisa la crearea si la modificarea unui diagrame.
Inserarea unei diagrame trebuie sa se porneasca aplicatia Microsoft Graph si sa se defineasca datele care se reprezinta.
Pornirea aplicatiei se face prin
comanda Object din meniul Insert, alegerea fisei Create New,
in boxa Object type se alege Microsoft Graph 97,
se marcheaza boxa Float over text daca inserarea diagramei se efectueaza in stratul de desen
click OK.
Ca efect a secventei anterioare se operatiuni, in document se insereaza o diagrama standard si se afiseaza foaia de date intr‑o fereastra separata. Organizarea acesteia este de tip foaie de calcul (coloane si linii de celule) si introducerea datelor se efectueaza in mod uzual:
click intr‑o celula,
tastarea/editarea datelor,
este recomandat ca prima linie sa contina denumirile seriilor de date iar prima coloana denumirile valorilor (in mare vorbind),
datele introduse sunt reflectate in diagrama afisata.
Este de remarcat ca bara de meniu afisata este bara specifica aplicatiei Graph.
La terminarea introducerii datelor, se efectueaza click in documentul Word, se inchide foaia de date, meniul revine la configurarea Word.
Prin click pe o diagrama inserata, aceasta este selectata, moment in care poate fi formatata ca un obiect desenat, poate fi pozitionata etc.
Prin dublu‑click se intra in editarea diagramei, fapt vizualizat prin aparitia foii de date. Pentru a modifica diagrama, fara date, se executa un click pe diagrama. In continuare se pot utiliza comenzile din meniuri (specifice diagramelor) sau comenzile din meniul contextual.
Prin click se observa ca in diagrama se pot selecta
zona diagramei (fondul pe care sunt desenate toate componentele diagramei)
zona de desen (diagrama
propriu‑zisa)
legenda
axele
seriile de date
etc.
In meniul contextual, prima comanda este cea de formatare a obiectului selectat in diagrama, celelalte privesc diagrama in ansamblu. Un exemplu de meniu contextual este cel alaturat, cand este selectata zona de desen (Plot Area) a diagramei
Format se deschide dialogul corespunzator obiectului selectat in diagrama.
Chart Type se alege tipul de diagrama (bare, coloane, clatita, gogoasa etc.) adecvat datelor care se reprezinta
Chart Options se stabilesc atributele generale ale graficului
3‑D View se alege un punct de vedere, pentru diagramele reprezentate 3‑D, de unde sunt vizibile amanuntele importante.
Datasheet activeaza foaia de date
Clear sterge elementul selectat.
Atunci cand datele exista intr‑un tabel Word, din documentul unde se insereaza diagrama, se urmeaza traseul:
se completeaza tabelul, urmarind ca prima linie si prima coloana sa contina denumirile necesare (daca este cazul)
se selecteaza tabelul (prin comanda Select Table din meniul Table)
se insereaza un obiect chart prin procedura uzuala: meniul Insert Object fisa Create New selectare Microsoft Graph 97 in boxa Object type.
Diagrama obtinuta nu este legata de tabel, in sensul ca modificarea datelor din tabel nu se reflecta automat in diagrama. Pentru a realiza actualizarea datelor reprezentate, trebuie ca modificarile sa fie aduse si datelor din foaia de date a diagramei. Pentru aceasta
se selecteaza tabelul
se copie (CTRL+C) sau Copy (din meniul Edit)
se intra in editarea diagramei (click dublu)
in foaia de date se efectueaza Paste pentru a aduce datele noi. Diagrama va reflecta astfel ultimele valori ale tabelului.
Un stil contine totalitatea atributelor de formatare ale unei entitati de text. Stilurile sunt identificate prin numele lor.
Dupa elementul de text caruia i se ataseaza, exista doua categorii de stiluri:
stiluri de paragraf
stiluri de caracter.
Dupa modul de creare, stilurile pot fi impartite in
stiluri predefinite in mediul Word
stiluri definite de utilizator
stiluri create de mediul Word in mod automat prin analiza documentului.
Dupa locul de memorare, stilurile sunt
stiluri globale memorate in sablonul documentului sunt accesibile in toate documentele bazate pe acel template
stiluri locale memorate in document, sunt accesibile doar in document.
Indiferent de categorie, toate stilurile pot fi modificate de utilizator potrivit necesitatilor de formatare a textului.
Utilizarea stilurilor are avantajele ca
textul poate fi formatat unitar
modificarea unui stil se traduce automat in adaptarea tuturor entitatilor cu acel stil la noul format
stilurile sunt utilizate la crearea unor table (cum ar fi tabla de cuprins), la definirea unor campuri din anteturi/picioare de pagina si la crearea unor structurari ale documentului (outline) cum ar fi Document Map.
In definirea unui stil sunt doua notiuni importante:
stilul de baza este stilul fata de care se noteaza specificul stilului definit. Cu alte cuvinte, se poate considera ca un stil este creat pe baza unui stil deja existent la care se modifica sau se adauga valori ale atributelor. Pastrarea unui acelasi stil de baza pentru stilurile unui document conduce la o impresie de consecventa a formatarii documentului.
inlantuirea stilurilor consta in posibilitatea de a defini, pentru un stil nou creat de paragraf, stilul paragrafului urmator. In acest mod se reduce numarul de atribuiri manuale de stiluri, crescand viteza de formatare pe masura ce se introduce text.
Atribuirea in mod automat a stilului pentru paragraful urmator are loc doar daca la terminarea paragrafului curent se tasteaza ENTER, deci se formeaza un nou paragraf. Simpla atribuire a unui stil la un paragraf nu modifica si stilul paragrafului urmator existent deja in text.
Cel mai simplu mod de definire a unui stil de paragraf este
formatarea unui paragraf, selectarea textului a carui format se doreste inclus in noul stil,
click in zona denumirii din lista derulanta Style,
unealta pe bara Formatting, reprezentata prin figura 
,
dupa ce denumirea curenta de stil este selectata, se tasteaza noul nume de stil,
se termina cu ENTER.
Dialogul principal de procesare a stilurilor este afisat la comanda Style din meniul Format. Actionarea butonului New deschide dialogul New Style explicat in continuare.
In zona Name se tasteaza denumirea noului stil. In zona Style type se selecteaza tipul stilului: Paragraph pentru stil de paragraf, Character pentru stil de caracter. In zona Based on se selecteaza din lista derulanta denumirea stilului de baza. In zona Style for following paragraph se selecteza din lista derulanta denumirea stilului pentru paragraful urmator (doar pentru stiluri de paragraf).
Potrivit procedurii de alegere a stilului pentru paragraful urmator, este recomandat ca definirea unei structuri ierarhice de stiluri sa inceapa cu stilul cel mai des intalnit (care se inlantuie cu el insusi), dupa care se definesc stilurile de pe nivelul superior etc. (pentru a avea mereu definit stilul care urmeaza).
Dialogul contine in continuare o zona Preview, in care se vizualizeaza formatarea stilului, si o zona Description in care se completeaza automat, pe masura ce definirea stilului avanseaza, o descriere a formatarilor din stil.
Urmeaza doua boxe de control importante prin efectul lor
Add to template, care prin marcare produce memorarea stilului in sablonul documentului (stil global),
Automatically update, care prin marcare produce actualizarea automata a stilului la orice formatare manuala a unei entitati cu acel stil (poate produce modificari neasteptate ale aspectului documentului).
Dintre butoanele din partea
inferioara sunt specifice (celelalte fiind OK si Cancel) Format
si Shortcut Key.
Butonul Format deschide meniul reprezentat in figura alaturata. Optiunile meniului sunt categoriile de formatari care se pot cuprinde in stil. Activarea unei comenzi afiseaza dialogul corespunzator (cele mai multe au fost prezentate la formatarea paragrafelor) si toate optiunile selectate in dialog sunt adaugate stilului. Pentru a alege mai multe categorii de atribute (si Font, si Tabs etc.), butonul Format se actioneaza repetat pentru fiecare categorie, pana la definirea completa a stilului.
Butonul Shortcut Key permite asocierea unei taste directe la stilul definit, astfel incat actionarea shortcut‑ului sa produca aplicarea stilului. Este recomandat sa nu se abuzeze de aceasta facilitate (pentru a nu acoperi unele shortcut‑uri predefinite) si sa se utilizeze doar pentru stilurile proprii des intalnite in document.
Dialogul New Style se termina cu OK (pentru definire) sau Cancel (pentru anularea definirii).
In cazul terminarii dialogului New Style prin OK, denumirea noului stil este adaugata listei tuturor stilurilor (din dialogul Style) si poate fi aplicat paragrafului curent sau caracterelor selectate prin actionarea butonului Apply de pe dialogul principal Style. Actionarea butonului Cancel din dialogul Style nu anuleaza operatiunile de definire efectuate ci doar nu aplica stilul selectat curent in lista stilurilor. Stilul creat poate fi aplicat ulterior.
Daca in fisa AutoFormat As You Type a dialogului AutoCorrect (afisat prin comanda AutoCorrect din meniul Tools) se marcheaza boxa de control Define styles based on your formatting, atunci Word creeaza stiluri pe masura ce se introduce textul documentului. Aceste stiluri pot fi ulterior redenumite, modificate etc.
Pentru a aplica un stil (care este deja definit):
se deschide lista derulanta a uneltei Style, de pe bara Formatting, si se efectueaza un click pe denumirea stilului (uneori lista trebuie parcursa utilizand bara de defilare proprie listei),
sau
se da comanda Style, din meniul Format, se alege stilul dorit in lista Styles, situata in stanga dialogului, si se actioneaza butonul Apply. Butonul poate fi actionat si la terminarea definirii/modificarii unui stil, daca punctul de insertie este pozitionat in document pe entitatea careia i se aplica respectivul stil,
sau
se tasteaza combinatia cu rol de tasta directa (shortcut), daca la definirea/modificarea stilului s‑a definit o asemenea combinatie.
Aplicarea unui stil inlocuieste vechiul stil al entitatii formatate.
Observatie. Este de retinut ca pentru anularea formatarilor manuale efectuate asupra unor caractere se poate utiliza combinatia CTRL+SPACE, iar pentru anularea formatarilor de paragraf se poate utiliza CTRL+Q (daca nu a fost asociata cu alta comanda). Uneori este necesar sa fie selectat intreg paragraful, inclusiv marca de paragraf, pentru ca aplicarea acestor comenzi sa functioneze corect. Observatia este necesara pentru ca, datorita unor formatari manuale, entitati cu acelasi stil pot sa arate diferit.
Transformarea atributelor memorate intr‑un stil se poate efectua:
In mod automat. Aceasta se intampa daca, anterior, a fost marcata boxa de control Automatically Update, in dialogul de definire sau modificare a stilului. La orice reformatare manuala a unui element cu stilul respectiv se va modifica si stilul, deci formatarea se extinde la toate elementele cu acel stil..
Utilizand unealta Style. Modificam formatarea unui element care are stilul respectiv. La aplicarea stilului prin unealta Style, apare dialogul in care
se poate marca boxa Automatically update the style from now on pentru ca in continuare stilul respectiv sa fie actualizat in mod automat.
Se poate selecta una dintre optiunile grupului Do you want to:
Update the style to reflect recent changes pentru ca stilul sa se modifice si sa contina formatarile adaugate, sau
Reapply the formatting of the style to the selection pentru reaplicarea stilului initial si anularea formatelor aplicate manual.
Utilizand comanda Style. Indiferent de locul punctului de insertie si de selectie, se da comanda Style din meniul Format, se alege in lista Styles numele stilului care se modifica si se actioneaza butonul Modify. Se afiseaza dialogul Modify Style care se utilizeaza intr‑un mod similar dialogului New Style, descris la definirea stilurilor. Un stil modificat se aplica din nou, in mod automat, tuturor elementelor la care este asociat.
Un stil definit poate fi eliminat. Stergerea lui nu inseamna ca elementele formatate cu acel stil raman fara nici un stil atasat, elementele revenind la stilul implicit. Astfel, un paragraf revine la stilul Normal, iar caracterele revin stilul implicit (Defaul Paragraph Font) al caracterelor din paragraful respectiv.
Pentru stergerea unui stil:
se da comanda Style, din meniul Format,
se alege stilul dorit in lista Styles, situata in stanga dialogului, si
se actioneaza butonul Delete.
Pentru un document deschis activ se pot utiliza stiluri definite intr‑un alt sablon de document (template). Pentru aceasta, cel mai simplu mod este acela de a atasa noul template la document prin
se da comanda Templates and Add-Ins din meniul Tools.
Click pe butonul Attach, care deschide dialogul Attach Template, de tip Open, pentru selectarea sablonului care se ataseaza.
Pentru utilizarea stilurilor din noul template se va marca boxa de control Automatically update document styles. Daca in document sunt stiluri cu aceleasi denumiri ca si stiluri din template, stilurile din template au prioritate si modifica stilurile din document.
Printr‑o nota se intelege o adnotare, o explicatie suplimentara atasata unui element din text si asezata in subsolul paginii sau la sfarsitul sectiunii, documentului..
Exista, prin urmare, doua elemente care apar evidente:
semnul (distinctiv) de trimitere din text catre nota;
textul propriu‑zis al notei.
Al treilea element important este locul de pozitionare al notei.
Dialogul principal de controlare a mecanismului de definire a notelor, Footnote and Endnote, este initiat de comanda Footnote din meniul Insert Dialogul afisat are rolul de a decide inserarea unei note, categoria notei si modul de numerotare. Atributele categoriilor de note sunt controlate de dialogul deschis de butonul Options.
In grupul Insert se alege categoria de note: Footnote pentru o nota de subsol, Endnote pentru o nota de sfarsit (de sectiune sau de pagina).
In grupul Numbering se alege tipul de marcare a notei. Caracterul selectat este prezent atat in text, de unde are loc trimiterea, cat si ca marcaj al textului notei: AutoNumber optiunea pentru numerotarea automata, gestionata de mediul Word, Custom mark se indica un marcaj propriu, selectat eventual cu ajutorul butonului Symbol, acesta nefiind gestionat de Word.
Actionarea Options deschide un dialog cu doua fise, All Footnotes si All Endnotes, care controleaza pozitia notelor si formatul numerotarii automate (tipul de numerotare, inceputul, reluarea numerotarii).
Controlul notelor de subsol este realizat din fisa All Footnotes:
Place at controleaza pozitia notei de subsol. Din lista ascunsa se poate selecta Bottom of page (in subsolul paginii) sau Beneath text (imediat sub text).
Number format se alege un tip de numerotare (arabe, romane, litere etc.).
Start at se da numarul de inceput.
Numbering se alege modul de numerotare: Continuous (in continuare), Restart each section (fiecare sectiune reincepe numerotarea), Restart each page (numerotarea se reia pe fiecare pagina).
Controlul notelor de sfarsit este efectuat din fisa All Endnote (dialogul Note Options).
Place at se alege pozitia notei de sfarsit. Lista derulanta are intrarile End of section (sfarsitul sectiunii), End of document (sfarsitul documentului).
Number format se alege formatul numerotarii notelor de sfarsit.
Start at se fixeaza numarul de inceput al numerotarii.
Numbering controleaza modul de numerotare: Continuous (in continuare), Restart each section (numerotarea se reia in fiecare sectiune).
In cazul cand documentul are definite note de subsol sau/si de sfarsit, pe fisele corespunzatoare este activ si butonul Convert, care deschide dialogul de convertire globala a unei categorii de note in cealalta. Dialogul Convert Notes cuprinde:
Convert all footnotes to endnotes selectat pentru convertirea tuturor notelor de subsol in note de sfarsit.
Convert all endnotes to footnotes permite convertirea tuturor notelor de sfarsit in note de subsol.
Swap footnotes and endnotes schimba intre ele cele doua categorii de note.
In afara operatiunilor de definire si marcare, notele pot fi mutate, copiate sau sterse.
In viziunea Normal (din
meniul View), zona notelor este deschisa prin comanda Footnotes din meniul
View. Reprezentata ca o fereastra separata, se poate naviga prin
intermediul unui control de tip lista derulanta intre note si
separatorii de note (singura modalitate de a formata elementele grafice
separatoare).
Din intrarile listei, se observa ca gestiunea automata priveste inclusiv continuarea notelor de pe o pagina pe alta.
In viziunea Page Layout, notele sunt vizibile in document, astfel incat click in zona de note ofera accesul necesar editarii.
Textul notelor poate fi vazut si in document, atunci cand pointerul mouse‑ului se gaseste pe marca de referinta, daca
meniul Tools, comanda Options si fisa View,
se marcheaza boxa de control ScreenTips,
atunci cand mouse‑ul este pe trimitere, textul notei apare pe un panou pe ecran, langa pointer.
Este util de stiut ca marca de nota actioneaza drept hiperlegatura intre nota propriu‑zisa si locul de trimitere:
dublu click pe trimiterea din text transfera focusul la nota corespunzatoare
dublu click pe marca notei transfera focusul la locul trimiterii.
In document se selecteaza marca de referinta a notei.
Pentru a muta nota se trage marca la noua locatie.
Pentru a copia referinta, se apasa CTRL in timpul dragarii (operatiune uzuala, de altfel, la copierea/mutarea selectiei).
In urma operatiunii, renumerotarea notelor se efectueaza in mod automat.
Dupa accesul la zona notelor, modificarea textului este efectuata in mod uzual.
Este de notat ca paragrafele din zona de note au stilul implicit Footnote Text sau Endnote Text (dupa categorie), iar marcajele au stilurile Footnote Reference sau, respectiv, Endnote Reference. Aceste stiluri pot fi modificate, ca orice alt stil, sau pot fi inlocuite cu alte stiluri.
Pentru a elimina o nota, se selecteaza marca de referinta (trimiterea) a notei respective si se apasa tasta DELETE.
Un comentariu este o adnotare asociata textului (intr‑o pozitie anumita). Comentariul poate fi adaugat de autorul documentului sau de un colaborator sau recenzent. Un comentariu este indicat in textul documentului prin marcarea cu galben deschis a textului adnotat (daca este marcata boxa de control ScreenTips in ToolsOptionsView).
Comanda de acces la
comentarii este Comments din meniul View. Activarea comenzii produce
afisarea panoului de comentarii (similar panoului de note) in partea
inferioara a documentului. In lista derulanta Comments From se
selecteaza autorul comentariilor dorite sau All Reviewers pentru a vedea
toate comentariile. Fiecare comentariu are la inceput un identificator al
autorului de tip [val2] in care grupul de litere identifica autorul iar
numarul arata al catelea comentariu este.
Panoul de comentarii devine vizibil si daca se da comanda Edit Comment, din meniul contextual asociat textului adnotat.
Simpla afisare a comentariului are loc si intr‑un panou deschis la textul adnotat, daca este selectata optiunea ScreenTips si pointerul este pe textul adnotat (intr‑o prima faza pointerul se modifica). Se afiseaza atat textul adnotarii cat si numele celui care a efectuat‑o.
Afisarea panoului cu comentarii produce si afisarea barei de unelte Reviewing in care sunt grupate uneltele pentru operatiuni de revizuire a documentului. Simultan, in document apar, la locurile adnotarilor, identificatorii autorilor comentariilor, identici cu cei din panoul de comentarii. Identificatorii au si functia de hiperlegatura, adica dublu click pe un identificator pozitioneaza punctul de insertie in comentariul respectiv.
Inchiderea panoului de comentarii are loc la actionarea butonului Close din panou sau la repetarea comenzii comutatoare Comments (meniul View).
Afisarea barei de
unelte Reviewing se poate efectua in mod uzual, ca orice alta bara de
unelte, sau in mod automat atunci cand se da comanda de
vizualizare/editare a unui comentariu. Prezentata in figura
urmatoare, sunt explicate in continuarea sectiunii doar uneltele care
se refera la comentarii.
Comentariile pot fi adaugate documentului fara a se modifica textul principal. Pentru a adauga un comentariu:
Selectarea textului adnotat (textul selectat este colorat in galben deschis la terminarea inserarii)). Daca nu se selecteaza text, atunci se considera selectat cuvantul precedent punctului de insertie.
comanda Comment din meniul Insert, sau butonul Insert Comment de pe bara Reviewing,
scrierea comentariului in panoul de comentarii deschis in partea inferioara a ecranului,
revenirea in document prin inchiderea panoului de comentarii sau click in document (panoul ramane in acest caz deschis).
Numele autorului comentariului este luat din informatiile generale ale documentului: meniul Tool Option fisa User Information.
Comentariile pot fi revazute si/sau editate in panoul de comentarii. Pentru afisarea lui se va vedea sectiunea Vizualizarea comentariilor.
Butonul Edit Comment din bara Reviewing sau comanda sinonima din meniul contextual atasat unui text adnotat, realizeaza de asemenea afisarea panoului de comentarii.
Stergerea unui comentariu presupune atat eliminarea textului comentariului cat si inlaturarea marcarii locului adnotat. Stergerea continutului unei adnotari nu duce la eliminarea comentariului, se obtine un comentariu fara continut dar ancorat in textul principal.
Pentru eliminarea unui comentariu
pozitionarea pe textul adnotat,
Delete Comment din meniul contextual sau butonul Delete Comment de pe bara Reviewing
sau
Navigarea prin butoanele Previous Comment, Next Comment de pe bara Reviewing pana se ajunge pe comentariul dorit si
butonul Delete Comment de pe bara Reviewing
Pentru a incorpora un comentariu in documentul principal, se utilizeaza tehnica de Copy+Paste (copiere si alipire):
Pe bara de unelte Reviewing toolbar se efectueaza click pe Edit Comment (sau alt mijloc de vizualizare a comentariilor).
In panoul de comentarii se selecteaza textul sau intrarea care se incorporeaza.
Din meniul Edit se alege Copy.
Click in document unde se incorporeaza adnotarea si
Paste din meniul Edit. Pot sa apara nepotriviri de stiluri, care se vor corecta manual.
Daca asupra documentului au lucrat mai multe persoane, fiecare pe copia lui, atunci combinarea tuturor modificarilor intr‑un singur document se realizeaza in doi timpi:
combinarea mecanica a documentelor
acceptarea sau nu a modificarilor (de exemplu incorporarea comentariilor efectuate).
Pentru combinarea documentelor se urmeaza etapele:
se deschide documentul original in care se doreste combinarea modificarilor,
se da comanda Merge Documents din meniul Tools,
se localizeaza si se selecteaza un document care trebuie sa fie combinat si se da Open,
se repeta cei doi pasi anteriori pana la epuizarea documentelor cu modificari,
se incorporeaza sau nu comentariile, se accepta sau nu schimbarile propuse
Comentariile pot fi tiparite separat sau impreuna cu documentul.
Se deschide meniul File
Comanda Print
Actionarea butonului Options
Selectarea boxei de control Comments din grupul Include with document.
Se deschide meniul File
Comanda Print
Se alege in lista derulanta Print what intrarea Comments.
Vom dezvolta acum un capitol aparte al editorului de text Word si anume WordArt
Pntru a avea acces la bara de instrumente Drawing (a fi prezenta pe ecran), trebuie sa se selecteze optiunea View Toolbars Drawing sau daca butonul Drawing se afla pe bara de instrumente Standard trebuie sa se actioneze pentru a deveni operational.
Bara de instrumente Drawing include doua mari categorii de meniuri si butoane :
crearea de obiecte desenate (AutoShapes-forme predefinite, WordArt-text artistic, etc.) ;
formatarea obiectelor existente (Line Style-linii, Dash style linii punctate, Arrow Style -sageti, Shadow -umbriri, 3-D -perspective, etc.).
Insertia de forme predefinite (AutoShapes)
Programul Word ofera prin efectuarea unui click pe meniul AutoShapes de pe bara de instrumente Drawing, o lista derulanta de categorii pentru forme predefinite :
Lines diverse forme de linii (Line, Arrow, Double Arrow, Curve, Freeform, Scribble) ;
Basic Shapes diverse forme de baza (Rectangle, Cube, Oval,Cross, etc.);
Block Arrow - diverse blocuri sageti ;
Flowchart diverse simboluri pentru scheme logice ;
Stars and Banners diverse stele si indicatoare ;
Callouts diverse forme pentru adnotari;
More AutoShapes alte forme si imagini.
Daca se doreste inserarea unor forme oferite de meniul AutoShapes, se selecteaza meniul AutoShapes din care se alege categoria de forme predefinite dorita. Din lista de forme se alege forma predefinita dorita si se efectueaza click, iar apoi se trece cursorul in document la locul dorit si se efectueaza click pentru a insera forma respectiva in document. Cu tastele sageti sau prin tragere cu mouse-ul, se poate deplasa obiectul acolo unde se doreste.
Observatie. Un obiect (element grafic) este selectat atunci cand se executa click pe orice punct din dreptunghiul virtual care incadreaza obiectul, in timp ce la varful cursorului de mouse apare o cruce din doua sageti duble perpendiculare. Prin executarea unui clik pe obiect vor aparea 8 puncte de incadrare (patru in colturi-diagonale si patru pe mijloacele laturilor dreptunghiului virtual ce incadreaza obiectul) si unul sau doua puncte galbene numite puncte de reper cu ajutorul carora se pot realiza operatii de transformare a obiectului. Cand se aduce cursorul mouse-ului in apropierea unui punct de incadrare, cursorul se transforma intr-o sageata dubla inclinata, orizontala sau verticala in functie de punctul de incadrare (diagonal, latura verticala, latura orizontala), iar daca se va executa click si se va tine apasat butonul se poate realiza scalarea obiectului in directia corespunzatoare punctului de incadrare indicat.
Insertia de obiecte de tip linie (linie, sageata, dreptunghi, oval)
Cititorul poate observa ca la tehnoredactarea cu programul Word a acestei carti s-au utilizat multe scheme, figuri, imagini. Evident, liniile, sagetile, formele ovale s-au realizat cu butoanele corespunzatoare de pe bara de instrumente Drawing.
Pentru a desena o linie sau o sageata (simpla/dubla), se efectueaza click pe butonul Line (linie) sau butonul Arrow (sageata), apoi se deplaseaza cursorul la unul din capetele liniei ce urmeaza a fi desenata, se efectueaza click si se tine apasat butonul deplasand mouse-ul spre capatul celalalt al liniei, unde se elibereaza butonul si astfel se creeaza linia sau sageata dorita. Prin intermediul butonului Arrow, capatul sagetii apare la sfarsitul liniei, in pozitia in care s-a eliberat butonul de mouse. Dupa ce s-a creat (linia sau sageata) obiectul, acesta va aparea selectat prin doua puncte de incadrare la cele doua capete. Fiind selectat, asupra obiectului se pot realiza diverse operatii prin utilizarea butoanelor Line Style, Dash Line, Arrow Style, Shadow, 3-D, pentru a alege tipul de linie, tipul de linie punctata, tipul de sageata, tipul de umbrire, respectiv perspectiva 3-D. Prin click in orice punct din document, elementul devine neselectat.
Pentru desenarea unui dreptunghi sau a unui oval (cerc), se efectueaza click pe butoanele Rectangle sau Oval, apoi se deplaseaza cursorul in document la un punct ce este un colt al obiectului (pentru dreptunghi un punct diagonal, pentru oval un capat al unui diametru), se efectueaza click, se tine apasat butonul si se deplaseaza mouse-ul la celalalt colt al obiectului. Se elibereaza butonul si astfel se ceeaza obiectul asupra caruia se pot realiza operatiile precizate mai sus.
Observatie. Pentru a se crea patrate sau cercuri, in timpul deplasarii mouse-ului se mentine apasata tasta <Shift>.
Insertia de text in cadru (Text Box)
Instrumentul Text Box (caseta de text/obiecte) se foloseste pentru a crea texte care « plutesc » pe un strat plasat deasupra unui document text standard, acestea fiind incadrate de un dreptunghi asupra caruia se pot realiza operatii diverse . Se executa click pe acest buton si se deseneaza caseta de text asa cum se procedeaza pentru crearea unui dreptunghi. La eliberarea butonului de mouse, in caseta de text va aparea un cursor (punct de insertie) de la care se poate introduce text care se formateaza folosind bara de instrumente Formatting, marginile de formatare fiind marginile casetei de text. De asemenea, in caseta se pot realiza si elemente grafice cu butoanele cunoscute. Pentru selectarea casetei de text trebuie sa se indice marginile dreptunghiului ce determina cadrul casetei de text.
Adaugarea de text artistic (WordArt)
Aplicatia WordArt Gallery este folosita pentru a crea un obiect grafic bazat pe text. Utilizatorul are posibilitatea de a folosi WordArt pentru a concepe coperti de carti, de a crea sigle, de a scoate in evidenta titluri si de a adauga la documentul tehnoredactat cu programul Word, un plus de originalitate si de atractivitate.
Pentru a crea text artistic cu WordArt, se insereaza cursorul acolo unde se doreste sa apara textul artistic si se procedeaza astfel :
se efectueaza click pe butonul WordArt de pe bara de instrumente Drawing care deschide caseta Wordart Gallery ce ofera 30 de stiluri de text artistic;
in interiorul aplicatiei Gallery se selecteaza stilul WordArt dorit si se efectueaza click pe butonul OK ;
se va deschide caseta de dialog Edit WordArt Text (editarea textului) care ofera o lista derulanta Font, o lista derulanta Size, butoanele cu stilul bold si italic (B si I ), si caseta Text pentru introducerea textului ; dupa optiunile alese privind textul si dupa ce acesta este tastat, se executa click pe butonul OK ;
textul artistic apare in document si se vor folosi tastele sageti pentru a-l deplasa acolo unde se doreste si se vor folosi butoanele de pe bara de instrumente WordArt pentru a formata (transformari, culori, etc.) obiectul.
Butoanele de pe bara de instrumente WordArt
|
Nume buton |
Mod de utilizare |
|
WordArt |
Creeaza un nou obiect WordArt |
|
Edit Text (editare text) |
Deschide caseta de dialog Edit WordArt pentru editarea textului |
|
WordArt Gallery |
Deschide caseta WordArt Gallery |
|
Format WordArt |
Deschide caseta de dialog Format WordArt pentru a formata proprietatile de culori, pozitia si trecerea automata a textului pe randul urmator |
|
WordArt Shape |
Deschide un meniu Shape pentru a selecta forma de baza in care urmeaza a fi turnat « textul » |
|
Free Rotate (rotatie libera) |
Se modifica butoanele de manevrare in butoane de rotatie, pentru a roti textul ; se efectueaza click pentru a dezactiva functia |
|
Same |
Toate literele vor avea aceeasi inaltime, indiferent daca sunt majuscule sau litere mici |
|
Vertical Text (text pe verticala ) |
Modifica orientarea textului WordArt de la orizontala la verticala ; se efectueaza click din nou pentru a reveni la ordinea inversa |
|
Alignment (alinierea) |
Deschide un meniu de aliniere cu optiuni standard si optiuni WordArt unice |
|
Character Spacing (spatierea caracterelor) |
Se deschide un meniu de ajustare pentru a modifica spatiul dintre caractere |
Observatie. Se vor folosi butoanele de pe bara de instrumente WordArt sau cele de pe bara de instrumente Drawing pentru a imbunatati aspectul obiectului WordArt creat.
Formatarea, aranjarea si gruparea obiectelor
Bara de instrumente Drawing ofera butoane pentru a formata obiectele selectate, inclusiv textul artistic creat cu aplicatia WordArt. Asa cum se stie, pentru a selecta un obiect, se efectueaza click simplu pe acesta.
Butoanele utilizate in acest sens sunt :
Select Objects (selectie obiecte) un click pe acest buton si daca se trage cu mouse-ul un dreptunghi in jurul obiectelor care urmeaza a fi selectate, determina selectia mai multor obiecte, sau fie se mentine apasata tasta <Shift> in timpul efectuarii unui click pe fiecare obiect ;
Fill Color (culoare de umplere) se deschide un meniu de culori din care se alege No Fill (fara umplere) sau o culoare de umplere ;
Line Color (culoare pentru linie) se deschide un meniu de culori pentru a alege culoarea de linie (contur) a obiectului selectat ;
Font Color (culoarea fontului) - se deschide un meniu de culori pentru a alege culoarea dorita pentru fontul textului dintr-un obiect selectat ;
Line Style (stilul liniei) se deschide un meniu cu optiuni referitoare la stilul liniei ; prin selectarea optiunii More Lines (alte linii) se deschide o caseta de dialog Format AutoShape, unde se pot stabili alte grosimi de linii sau alte atribute ale obiectelor ;
Dash Style (stil liniuta) se deschide un meniu care ofera linii solide, linii punctate, linii intrerupte si alte combinatii ;
Arrow Style (silul sagetii) se deschide un meniu cu diverse tipuri de sageti sau alte obiecte grafice ; prin selectarea optiunii More Arrows (alte sageti) se deschide o caseta de dialog Format pentru a stabili un stil pentru capetele sagetii (liniei) dorite ;
Efectele speciale de umbrire si 3-D sunt special concepute pentru a da obiectului creat o impresie de profunzime.Este posibila numai selectarea unuia sau altuia dintre efecte, daca se aplica un efect 3-D unui obiect umbrit, umbra va fi eliminata si invers.
Obiectele create (desenate) sunt amplasate in straturi separate, asazate deasupra textului unui document Word. Meniul Draw de pe bara de instrumente Drawing include si alte optiuni pentru manipularea obiectelor. Pentru a deplasa obiectele de pe un strat pe altul, se selecteaza optiunea Draw Order pentru a deschide meniul Order , sau se executa click-dreapta dupa ce s-a selectat obiectul ( va aparea un meniul rapid ce ofera butonul Order).
Meniul Order ofera urmatoarele optiuni:
Bring to Front (deplasare in fata) deplaseaza obiectul sau obiectele selectate in fata textului sau a altor obiecte ;
Send to Back (deplasare in spate) - deplaseaza obiectul sau obiectele selectate in spatele textului sau a altor obiecte;
Bring Forward (deplasare in fata) deplaseaza obiectul selectat in fata ;
Send Backward (deplasare in spate) deplaseaza obiectul selectat in spate ;
Bring in Front of Text ( deplasare in fata textului ) deplaseaza obiectul selectat in fata stratului de text ;
Send Behing Text (deplasare in spatele textului) deplaseaza obiectul selectat in spatele stratului de text.
Obiectele componente (individuale) ale unui desen se pot ajusta folosind optiunile Nudge (creare de puncte de contur) , Align and Distribute (aliniere si distributie) si Rotate and Flip (rotire cu un unghi sau in jurul unei axe ), optiuni din meniul Draw. Daca se lucreaza in mare masura cu detalii, se poate activa o retea ( se selecteaza Draw Grid) pentru a facilita alinierea corecta a diferitelor obiecte dintr-un desen.
Gruparea de obiecte (Group)
Cand un element grafic (desen) este complet, adica realizat din diverse componente grafice, utilizatorul poate grupa (group) toate obiectele grafice astfel incat acestea sa fie tratate ca un unic obiect.
Definitie. A selecta toate obiectele componente ale unui obiect (element grafic) inseamna a executa click pe fiecare componenta (a selecta componenta) in timp ce se tine apasata tasta <Shift>.
Pentru a grupa componentele create separat cu instrumentele Rectangle si Oval de pe bara Drawing, se selecteaza simultan fiecare componenta prin executare de click pe fiecare obiect in timp ce se tine apasata tasta <Shift>. Dupa aceea se executa optiunea Draw - Group de pe bara de instrumente Drawing. Cele doua componente vor fi tratate ca un singur obiect care daca se selecteaza va fi incadrat de cele 8 puncte de incadrare (butoane de manevrare) ce pot fi utilizate pentru a realiza deplasari sau dimensionari pentru intregul obiect.
Daca obiectul contine minimum doua elemente, efectul de grupare poate fi anulat (Ungroup) obtinand obiecte separate (individuale) care pot fi transformate separat, adica fiecare poate fi deplasat, dimensionat, formatat, copiat sau sters. Aceasta actiune este cea mai simpla modalitate de a formata imagini Clip Art. Se anuleaza (Ungroup) gruparea imaginii, dupa care se modifica culorile de umplere si culorile de linie, sau se sterg portiuni ale imaginii. Dupa incheierea modificarilor, se selecteaza toate obiectele conform definitiei de mai sus si se grupeaza (se executa Draw - Group) din nou, pentru a putea deplasa sau dimensiona intregul obiect.
Crearea de schite de document
In elaborarea unui document care inseamna un articol, un referat, un raport, o teza de doctorat, o dizertatie, un manual, o carte, etc. cel care il concepe trebuie sa realizeze la inceput sau pe parcurs un sumar (tabel de cuprins) care poate sa fie structurat in sectiuni si subsectiuni, in capitole, sectiuni si subsectiuni, in parti, capitole, sectiuni si subsectiuni, etc. Aceasta activitate de tehnoredactare se numeste planificare (Outlining) si este o componenta importanta a programului Word .
Folosind modul de afisare pentru planificare (Outlining) si stilurile Word pentru titluri (Heading), se poate reduce un document la un plan in care sunt afisate orice numar de niveluri de titluri.
Definitie. Regimul de planificare (Outlining) a unui document sub Word reprezinta activitatea prin care utilizatorul concepe numele titlurilor (Heading) pentru structura ierarhica a sumarului si pentru a vizualiza subiectele principale tratate in document, fara a parcurge pagini intregi de text. Nivelurile de intertitluri pot fi inhibate sau expandate pentru a vedea portiuni mai mici sau mai mari de document la un moment dat. In orice moment, utilizatorul are posibilitatea sa tipareasca un cuprins redus al documentului finalizat, care sa reprezinte un sumar (tabel de cuprins).
Regimul de planificare se obtine prin selectarea optiunii View Outline Crearea unei planificari (sumar) se poate realiza pentru un document nou sau pentru un document deja existent. Prin regimul de planificare se poate reduce un document la unele niveluri de titluri, mascand orice alt nivel inferior (subtitlu) si textul dintre acestea. Se poate face mutarea pe unul dintre titluri si sa se expandeze textul care urmeaza dupa titlul respectiv, se pot face modificari, apoi sa se mascheze din nou textul, dupa care se poate trece la alt titlu. De asemenea, se pot muta rapid blocuri de text dintr-un loc in altul sau poate sa se treaca o serie intreaga de titluri de pe un nivel pe altul, printr-o singura comanda.
Programul Word creeaza un document pe baza unui model. Un model (template) este un ansamblu de optiuni de formatare a documentului si continutului, care este disponibil cand de doreste crearea unui nou document (modelul Normal sau standard, include de asemenea rubricile din lista utilitarului AutoText, macrocomenzile, barele de instrumente, configurarile de meniu specifice utilizatorului si combinatii de taste rapide). Munca utilizatorului in activitatea de tehnoredactare este simplificata prin faptul ca Word ofera diverse modele suplimentare pentru documente preformatate si aplicatii de tip « vrajitor » (Wizard) care asista utilizatorul la parcurgerea unor etape care au ca finalitate personalizarea unui document performatat.
La selectarea comenzii File New sau a comenzii New Office Document din meniul Windows Start, utilizatorul este invitat sa opteze dintr-o lista de categorii de modele : General, Legal Pleadings, Letters&Faxes, Memos (note profesionale), Other Documents, Publications, Reports, Web Pages.
Fiecare categorie de modele ofera cateva tipuri de modele predefinite (fisiere cu extensia .dot), de exemplu, categoria Publications (publicatii) ofera urmatoarele 4 tipuri de modele (template): Brochure, Directory, Manual, Thesis.
Lista de modele disponibile depinde de modul de instalare a programului Word si de eventualele modele noi create pe calculator. Se poate selecta orice model pentru a vedea o previzualizare a acestuia in fereastra Preview. In general, modelele create de alti utilizatori nu pot fi previzualizate. Dupa selectarea unui model ce urmeaza a fi utilizat, se efectueaza click pe butonul OK.
Orice fisier cu extensia .dot este un model (template) de document. Fisierele cu extensia .wiz reprezinta aplicatii de tip Wizard pentru crearea de modele.
Modelele includ campuri unde se poate insera text, precum si instructiuni cu privire la modul de utilizare a modelului ales. La salvarea unui document creat pe baza unui model, acesta trebuie sa primeasca un nume, la fel ca oricare alt document, dar trebuie sa se indice extensia .dot prin caseta de dialog Save As (se selecteaza File - Save As) si prin alegerea din lista derulanta Save As Type a tipului *.dot (Document Template).
Crearea planului unui document nou
Pentru crearea planului (schitei) unui document nou, se foloseste modul de vizualizare Outline (comanda View - Outline) pentru a crea (introduce) numele de titluri de diferite grade (niveluri) ale documentului
Dupa finalizarea planului, textul de baza al documentului va fi introdus intr-unul din modurile de vizualizare Print Layout, Normal sau Web Layout (se selecteaza View ..).
Prin intrarea in modul de vizualizare Outline, se trece in regim de planificare (Outlining) si astfel va aparea sub bara de instrumente Personal, bara de instrumente Outlining. Stilul prestabilit are valoarea Heading 1 (gradul 1 sau nivelul 1). Pentru a incepe planul documentului, se introduce numele primului titlu si se apasa pe tasta <Enter>. Se poate introduce primul nivel de titluri, apasand tasta <Enter> dupa fiecare nume de titlu introdus. Pentru a introduce al doilea nivel de titluri se apasa tasta <Tab> si astfel se trece la stilul Heading 2 (nivelul 2). Programul Word ofera noua nivele (grade) de titluri. Pentru trecerea la un grad de titlu superior se apasa combinatia <Shift> + <Tab>. O alta modalitate este aceea de a folosi lista derulanta Style de pe bara da instrumenta Formatting.
Butoanele barei de instrumente Outlining sunt urmatoarele :
Promote (promovare) promovarea unui titlu ; trecerea la un nivel superior ;
Demote (retrogradare) retrogradarea unui titlu ; trecerea la un nivel inferior ;
Demote to Body Text (retrogrradare la text simplu) retrogradarea unui titlu la statut de text simplu ;
Move Up (mutare in sus) mutarea unui titlu in sus in cadrul planului ;
Move Down (mutare in jos) mutarea unui titlu in jos in cadrul planului ;
Expand (extindere) extinderea (expandarea) tuturor nivelelor unui titlu ; afisarea textului de sub titlul afisat ;
Collapse (reducere) reducerea (inhibarea) unul cate unul a nivelelor unui titlu ;
Show Heading 1,2, ,7 (afisare) afisarea titlurilor de pe nivelele 1,2, ,7 ;
Show All Headings (afisare toate) afisarea tuturor titlurilor ;
Show First Line Only (afisare prima linie) afisarea numai a primei linii ;
Show Formatting (afisare text formatat) afisarea textului formatat ;
Master Document View vizualizarea documentului principal ;
Collapse Subdocuments reducerea subdocumentelor ;
Remove Subdocument - remutarea unui subdocument ;
Insert Subdocument inserarea unui subdocument
Merge Subdocument - unirea (lipirea) unui subdocument ;
Split Subdocument divizarea unui subdocument ;
Lock Document - blocarea unui document.
Cand se doreste modificarea nivelului (gradului) unui titlu existent, acesta trebuie « promovat » (Promote) sau « retrogradat » (Demote) pentru a-l deplasa la un nivel superior sau inferior. Daca se doreste promovarea sau retrogadarea unui titlu si a titlurilor de grad inferior situate sub acesta, se indica spre simbolul de titlu (outline symbol)- semnul +, semnul sau un patrat- din fata titlului si se efectueaza click folosind sageata cu patru capete pentru a selecta intreaga sectiune. Dupa selectarea textului, se efectueaza click pe butonul Promote sau Demote de pe bara de instrumente Outlining.
Dupa ce s-a introdus planul (schita) documentului, utilizatorul poate afisa la un moment dat un numar de nivele de titluri. Se efectueaza click pe oricare din cele 7 butoane Show Heading (afiseaza titlul) pentru a inhiba schita, ceea ce are ca efect ascunderea tuturor titlurilor de nivele inferioare. Se efectueaza click pe butonul All pentru a extinde schita si pentru a vedea din nou toate nivelele titlurilor. Se efectueaza click pe butonul Expand (extindere) pentru a extinde un nivel o data, sau se efectueaza double-click pe semnul + situat langa titlu pentru a extinde toate nivelele dintr-o sectiune. Asemanator si pentru reducere (inhibare).
Prin crearea schitei documentului,
se poate trece in unul dintre modurile
de vizualizare Print Layout,
In cazul unor documente mai complexe (lungi) se poate folosi facilitatea Document Map
(harta documentului) pentru a naviga prin document. Se selecteaza comanda View Document Map in orice mod de vizualizare a documentului pentru
a deschide un cadru in stanga
ferestrei de editare a documentului..
|
