Procesul de formatare a paragrafelor
Delimitatori de paragraf
Rigla verticala si
orizontala
Tabulatori de oprire
Tabulatori Leader
Identarea unui paragraf
Identarea de tip hanging
Operatii de numerotare si de marcare cu simboluri speciale a paragrafelor
Un paragraf este o portiune de text cuprinsa intre doua retururi de car consecutive (textul introdus intre doua apasari succesive ale tastei ENTER).
Un paragraf are atribute distincte privind spatierea pe verticala (in raport cu paragrafele vecine), spatierea pe orizontala (intre margini), relatia cu celelalte paragrafe, alinierea liniilor, spatierea liniilor din paragraf. Fiecare paragraf poate avea un sistem propriu de tab‑uri (puncte de oprire a punctului de insertie la apasarea tastei TAB). Unui paragraf i se poate atasa de asemenea chenarul si motivul grafic de fundal.
Orice paragraf are atasat un stil care contine toate atributele de formatare. In mod implicit, orice nou paragraf copie formatul paragrafului precedent. Microsoft Word poate fi configurat incat sa‑si defineasca stiluri pe baza formatelor frecvente in document. Pentru o discutie mai completa se va studia sectiunea dedicata stilurilor.
Toata formatarea unui paragraf este atasata marcii de sfarsit de paragraf (similar modului in care formatarea unei sectiuni este atasata saltului final de sectiune). Marca de sfarsit de paragraf este vizibila daca se afiseaza caracterele netiparibile (de exemplu prin utilizarea uneltei Show/Hide cu imaginea Ά ). Stergerea acestui simbol, realizata din tastatura prin plasarea la inceputul paragrafului urmator si actionarea tastei Backspace (←), duce la pierderea formatului curent si preluarea formatului paragrafului urmator (care are urmatoarea marca de sfarsit de paragraf).
Toate aceste atribute sunt din categoria atributelor de format si sunt gestionate de comenzi care apartin meniului Format: Paragraphs, Bullets and Numbering, Borders and Shading, Tabs, Drop Cap.
Formatarea unui paragraf necesita selectarea lui prealabila. Acest fapt se realizeaza daca punctul de insertie este in paragraful dorit. Pentru a formata simultan mai multe paragrafe trebuie ca selectia sa contina cel putin un caracter din fiecare paragraf tintit. Selectarea multipla se realizeaza prin
tragerea mouse‑ului (cu butonul stanga apasat) peste paragrafe, sau
se actioneaza CTRL+SHIFT si, simultan, se apasa tasta Down (↓) pana se selecteaza toate paragrafele.
Pentru a vizualiza formatul unui paragraf (si nu numai) se utilizeaza comanda What's This, cu tasta directa SHIFT+F1, din meniul Help. Pointerul mouse‑ului se schimba prin atasarea unui semn de intrebare. Prin click pe orice obiect/paragraf/caracter se obtine o caseta cu informatii privind formatul curent al obiectului indicat. Se termina starea de informare prin apasarea tastei ESC.
Prin deplasarea liniilor unui paragraf se realizeaza diferentierea vizuala de paragrafele alaturate. Sunt posibile mai multe tipuri de deplasari: din stanga (paragraful incepe mai la dreapta), din drea 121d34b pta (paragraful se termina mai spre stanga), deplasarea primei linii (spre interior sau spre exterior, este tipul cel mai des intalnit). Vom utiliza pentru deplasare si termenul englezesc indent.
Stabilirea tipului si a distantei de deplasare este controlata de dialogul Paragraph, initiat prin comanda Paragraph din meniul Format. Grupul de optiuni pentru deplasare se afla in fisa Indents and Spacing. In zonele text Left si Right se inscriu valorile dimensiunilor de deplasare a paragrafului din stanga si, respectiv, din dreapta.
In lista derulanta Special se stabileste tipul de deplasare a primei linii: (none) prima linie nu este deplasata fata de celelalte linii, First line prima linie este deplasata spre dreapta cu valoarea inscrisa in zona By, Hanging liniile paragrafului, cu exceptia primei, sunt deplasate spre dreapta cu valoarea inscrisa in zona By.
Este de amintit ca in zona Preview se poate urmari efectul unei alegeri asupra paragrafului.
Alegerea unei deplasari pentru paragraf trebuie judecata in legatura cu spatiile dintre paragrafe, prin care se pot, de asemenea, diferentia paragrafele intre ele.
Importanta prin efectul produs asupra cititorului, tipul de aliniere a liniilor unui paragraf se va alege in functie de latimea coloanei (foii), de densitatea cuvintelor etc. Sunt posibile, in Word, trei tipuri de alinieri: stanga liniile sunt aliniate la stanga, partea dreapta este neregulata, dreapta liniile sunt aliniate la dreapta, partea stanga este neregulata, centrata fiecare linie este centrata pe lungimea disponibila a unui rand de text, completa liniile sunt aliniate atat la stanga cat si la dreapta.
Controlul alinierii este pe aceeasi fisa ca si deplasarea paragrafelor si se alege in lista derulanta Alignment. Optiunile sunt: Left stanga, Centered centrata, Right dreapta, Justified completa.
Pentru controlul
deplasarilor unui paragraf se pot utiliza si cursoarele existente pe
rigla orizontala. Fiecare cursor poate fi agatat cu mouse‑ul
si tras pe rigla pana in pozitia dorita. Paragraful
activ (selectat) se va conforma pozitiei cursoarelor. Semnificatia
lor este explicata in figura urmatoare.
Prin interlinie se intelege distanta dintre doua linii de baza succesive. Este obtinuta, in mod implicit, prin adaugarea la marimea fontului maxim a distantei dintre randurile de text (de regula 2 puncte). Astfel, un font de 10pt produce o interlinie de 12pt. In general, daca pe o linie trebuie sa se inscrie caractere de un font mai mare, atunci interlinia se ajusteaza dupa aceste caractere.
Marimea interliniei este fixata in lista derulanta Line spacing:
Single stabilirea interliniei in mod automat (font+2pt).
1.5 lines interlinia este de o linie si jumatate
Double interlinia este de doua linii
At least interlinia are cel putin numarul de puncte inscrise in zona At.
Exactly interlinia are exact numarul de puncte inscrise in zona At. Caracterele mai mari se suprapun pe randurile vecine.
Multiple interlinia este egala cu atatea linii cate sunt inscrise in zona At (2 inseamna Double etc.).
Utilizata in special la paragrafele formate din titluri ale documentului, spatierea paragrafului de paragrafele alaturate se realizeaza prin fixarea spatiului liber
din fata paragrafului in zona Before,
de dupa paragraf in zona After.
In zona de vizualizare se poate urmari efectul actiunii.
Problemele discutate aici se refera la
modul cum se imparte un paragraf daca saltul de pagina este in interiorul paragrafului,
cum se pot pastra legate, pe aceeasi pagina, liniile unui paragraf,
cum se poate insera un salt de pagina in mod automat etc.
Parametrii de inlantuire sunt controlati de fisa Line and Page Breaks din dialogul Paragraph, initiat de comanda Paragraph din meniul Format.
Widow/Orphan control marcarea boxei produce controlul vaduvelor si a orfanilor. Prin vaduva se intelege un rand trecut singur pe pagina urmatoare, prin orfan se intelege un rand lasat singur pe pagina anterioara. Un paragraf care are marcat acest atribut se va desparti intre pagini doar daca pe fiecare dintre cele doua pagini sunt cel putin doua randuri (linii).
Keep lines together marcarea acestui control interzice ruperea paragrafului intre pagini. Liniile paragrafului vor fi pastrate pe aceeasi pagina.
Keep with next marcarea acestei boxe de control este uzuala la paragrafele titluri si produce pastrarea pe o aceeasi pagina a paragrafului cu acest atribut si a paragrafului urmator.
Page break before este selectata atunci cand paragraful respectiv trebuie sa apara la inceputul unei pagini. Optiunea este uzuala pentru titlurile de nivel inalt ale unei lucrari.
Notiunile si procedurile acestei sectiuni nu sunt specifice lucrului cu paragrafe, desi aici se aplica cel mai mult. In Mocrosoft Word se pot atasa chenare, umbriri si fundaluri cu diferite texturi de multiple obiecte: paragrafe, celule de tabel, imagini etc.
In cele ce urmeaza, desi discutia este dedicata lucrului cu paragrafe, sunt prezentate si proceduri legate de alte obiecte Word.
Pentru a incadra un obiect, acesta trebuie mai intai selectat. Selectarea mai multor paragrafe poate produce si incadrarea globala (exterioara) a intregului grup (deci un efect deosebit de tratarea secventiala a paragrafelor).
O incadrare simpla
se poate realiza utilizand bara de unelte Borders, prezentata in figura
alaturata. Actionarea unei unelte produce linia de chenar
accentuata pe buton. Vizualizarea acestei bare de unelte se
realizeaza din View Toolbars sau prin actionarea uneltei Border de
pe bara de unelte Formatting cu imaginea 
sau similara (contine imaginea unei
unelte din bara Borrders plus semnul de lista derulanta).
Actionarea simbolului de derulare afiseaza bara de unelte
Borders, actionarea uneltei efectueaza bordura aratata.
La incadrarea unui paragraf, chenarul cuprinde intreaga zona dintre deplasarile stanga si dreapta. Prin urmare, daca se doreste ca, pentru un text mai scurt, chenarul sa fie limitat la text, trebuie sa se modifice deplasarile laterale ale liniilor paragrafului.
Comanda principala este Borders and Shading din meniul Format. Se initiaza dialogul complex Borders and Shading, care cuprinde in cele trei fise ale sale controalele necesare fixarii bordurilor si umbririlor. Fisa Border se refera la stabilirea chenarelor, Page Border se refera la chenarul intregii pagini, Shading se refera la umplerea fundalului cu o culoare completata eventual cu o textura. In fiecare dintre fise exista o lista derulanta Apply To care se va pozitiona pe obiectul dorit (paragraf, celula, paginile intregului document etc), elementele listei sunt specifice fisei active si obiectului selectat.
Pentru a incadra o selectie cu ajutorul controalelor din fisa Borders:
In Style se selecteaza stilul dorit pentru linie.
In Color se alege culoarea liniei
In Width se alege grosimea liniei.
In Setting se poate alege intre o formatare globala (None fara chenar, Box chenar complet, Shadow chenar umbrit, 3‑D chenar cu efect tridimensional) sau definita de utilizator Custom.
Dupa o formatare globala sau selectarea optiunii Custom, prin click in zona Preview (care este activa in acest dialog) pe locul liniilor dorite se anuleaza sau se insereaza linii. Se pot utiliza si butoanele plasate pe lateralele zonei Preview.
Primele trei etape pot fi repetate inaintea plasarii unei linii, incat linii diferite sa aiba culori, stiluri, grosimi diferite.
Actionarea butonului Options afiseaza un dialog in care se poate preciza distanta dintre chenar si continut, ca si alte atribute dependente de obiectul care se incadreaza.
Stabilirea unui chenar pentru pagina se realizeaza cu ajutorul controalelor din fisa Page Border. In plus fata de fisa Border apare lista derulanta Art prin care se poate selecta un motiv grafic de trasare a chenarului. Dialogul Options este mai complex, lista Apply To are mai multe intrari, dar informatiile cerute sunt suficient de intuitive pentru a nu necesita explicatii suplimentare.
Anularea unui chenar existent se face prin selectarea obiectului respectiv si alegerea optiunii Setting = None.
Prin fisa Shading se stabileste culoare de fond in grupul Fil. Selectarea culorii se face prin click pe patratul culorii dorite. In grupul Patterns se stabileste o textura plasata peste culoarea de fond. In acest mod se pot crea culori compuse. In lista derulanta Style se alege tipul de hasurare iar in lista Color se alege culoarea modelului. Rezultatul este vizibil in zona Preview.
Renuntarea la fundalul creat pentru un paragraf se efectueaza prin reformatarea cu utilizarea optiunilor Fil = None, Style = Clear.
Prin apasarea tastei TAB, similar masinii de scris, punctul de insertie se poate pozitiona in locuri definite implicit sau explicit. O astfel de pozitie este numita in continuare oprire de tab (tab stop). Totalitatea opririlor de tab este specifica paragrafului selectat in momentul definirii opririlor.
In mod implicit (si in lipsa stabilirilor explicite) sunt definite opriri de tab la fiecare 0.5', de la stanga la dreapta. Orice fixare de catre utilizator a unei pozitii de tab anuleaza pozitiile implicite din stanga, dar le lasa pe cele implicite din dreapta.
La o pozitie de oprire se poate fixa si modul
de aliniere a textului din acel punct precum si caracterele lider,
adica modul cum se completeaza spatiul gol lasat prin
saltul punctului de insertie. Exista mai multe tipuri de aliniere,
reprezentate prin 
si avand, respectiv, semnificatia de
aliniere la stanga, aliniere la dreapta, aliniere centrata si
aliniere la virgula zecimala. Unul dintre aceste simboluri este pe unealta
Tab situata la imbinarea riglelor (atunci cand acestea sunt vizibile).
Prin click pe aceasta unealta se trece ciclic prin toate tipurile de
aliniere. Pozitionarea mouse‑ului pe rigla orizontala, intr‑o
pozitie oarecare, urmata de click are ca efect pozitionarea in
acel punct a unei opriri de tab avand alinierea vizibila pe unealta Tab. O
actionare a tastei TAB atunci cand punctul de insertie este inaintea
opririi de tab repozitioneaza punctul de insertie in oprirea de
tab iar textul introdus incepand cu acel moment se va alinia corespunzator.
Opririle de tab stabilite explicit sunt vizibile pe rigla orizontala, drept cursoare indicate de tipul de aliniere. Aceste cursoare pot fi agatate cu mouse‑ul si repozitionate pe rigla.
Eliminarea unei opriri de tab se poate efectua prin tragerea cursorului respectiv in afara riglei.
Comanda Tabs din meniul Format deschide dialogul sinonim prin care se pot stabili pozitiile de oprire, alinierea si caracterul lider. Acelasi dialog este afisat si daca se executa dublu click pe o oprire de tab existenta pe rigla.
Lucrul cu acest dialog este specific pentru definirea unei multimi de elemente: se defineste fiecare element si se adauga la colectia respectiva. Astfel
in Tab stop position se inscrie pozitia masurata din stanga a opririi de tab definite.
in Alignment se alege tipul de aliniere .
in Leader se alege caracterul lider.
actionarea butonului Set produce adaugarea noii pozitii la cele existente.
Modificarea atributelor unei opriri se efectueaza prin selectarea ei in lista tuturor opririlor, efectuarea modificarilor si actionarea butonului Set.
Pentru a elimina o pozitie de oprire se selecteaza respectiva oprire in lista tuturor opririlor si se actioneaza apoi butonul Clear.
Prin actionarea butonului Clear All se elimina toate opririle de tab definite in mod explicit.
In zona text Default tab stops se poate trece distanta utilizata la definirea pozitiilor de oprire implicite.
Microsoft Word poate gestiona trei tipuri de liste: numerotate, nenumerotate (cu buline), ierarhizate. O intrare intr‑o lista este un paragraf cu o formatare predefinita de sistem (se poate modifica prin transformari de stiluri). Se poate astfel vorbi despre numerotarea paragrafelor.
O lista numerotata este identificata prin simboluri ordonate (numere arabe, romane sau litere. Poate fi numita si lista ordonata. O lista nenumerotata, sau cu buline, sau neordonata, este identificata prin simboluri grafice, aceleasi pentru toate elementele de pe un acelasi nivel. Lista ierarhizata se deosebeste de cele precedente prin aceea ca intrarile ei sunt grupate pe nivele. In cadrul unui nivel, intrarile pot fi numerotate sau nenumerotate, diferitele nivele diferentiindu‑se prin indentarile si simbolurile utilizate.
Mediul Word gestioneaza listele in sensul ca pastreaza secventa de numerotare atat la adaugarea unei intrari cat si la eliminarea unei intrari din lista.
si Numbering 
Pentru a initia o lista numerotata se utilizeaza unealta Numbering, iar pentru o lista cu buline unealta Bullets (identificate prin imaginile din titlul sectiunii). Toate paragrafele formate pana la un nou click pe unealta devin intrari succesive in lista. Pentru a termina lista se dezactiveaza unealta utilizata.
Pentru a transforma in lista o serie de paragrafe deja scrise, se vor selecta si apoi se utilizeaza unealta Bullets sau Numbering (dupa dorinta).
Plasarea pe o intrare intr‑o lista se reflecta in pozitia activata a uneltei respective. Dezactivarea uneltei produce intreruperea listei pentru paragraful respectiv.
Controlul mai complet asupra aparentei unei liste se obtine prin comanda Bullets and Numbering din meniul Format.
Pe fisa Bulleted se alege tipul de puncte de lista iar actionarea butonului de personalizare, Customize, initiaza dialogul Customize Bulleted List:
Bullet character selectarea unui simbol pentru marcare.
Font permite selectarea unui caracter dintr‑un alt font.
Bullet permite selectarea unui caracter de marcare dintr‑un set de caractere grafice.
Bullet position se completeaza distanta dintre marginea stanga si bulina.
Text position se completeaza distanta dintre marginea stanga si inceputul textului unei intrari in lista.
Pe fisa Numbered se selecteaza tipul de numerotare si se selecteaza optiunea dorita prin butoanele radio Restart numbering (se reincepe numerotarea unei noi liste) sau Continue previous list (se continua ultima lista numerotata, chiar daca intre timp s‑a introdus text in document). Pentru personalizarea aspectului numerotarii se actioneaza butonul Customize initiaza dialogul Customize Numbered List:
Number format se construieste formatul numerotarii.
Font permite selectarea fontului.
Number style selecteaza un stil de numar din lista derulanta (roman, arab, litera).
Start at: defineste inceputul numerotarii.
Number position fixeaza alinierea numarului si pozitia fata de marginea stanga.
Text position stabileste deplasarea textului fata de marginea stanga.
Pe fisa Outline Numbered se pot fixa optiunile pentru crearea unei liste ierarhizate.
Se alege forma de numerotare dorita si se specifica, similar unei liste numerotate, daca lista continua sau nu o lista anterioara. Pentru modificarea aspectului listei se actioneaza butonul Customize. Dialogul Customize Outline Numbered List cu principalele optiuni:
Level se alege nivelul pentru care se modifica aparenta. Este prima optiune care trebuie selectata.
Number format este zona in care se construieste formatul numerotarii. Construirea inseamna ca unele entitati (cum ar fi numarul nivelului anterior) sunt inserate automat, altele pot fi completate manual (semne de punctuatie, spatii etc.).
Number style selecteaza un stil de numar din lista derulanta (roman, arab, litera).
Start at: defineste inceputul numerotarii.
Previous level number se alege din lista ascunsa numarul nivelului anterior care se insereaza in pozitia activa a zonei de formare.
Font permite fixarea fontului pentru numerotare.
Exista si zonele de fixare a pozitiilor, identice dialogului Customize Numbered List, precum si un buton More, care permite selectari de atribute avansate.
In formarea si editarea unei liste ierarhizate este necesar ca anumite paragrafe sa fie avansate pe nivele mai mici sau sa fie retrogradate pe nivele mai mari. Acest lucru se realizeaza prin uneltele
(Increase Indent) care coboara paragraful
in ierarhie
(Decrease Indent) care urca paragraful in
ierarhie.
Este de mentionat ca uneltele precedente pot fi utilizate si pentru paragrafe care nu sunt in liste, efectul fiind acela al cresterii sau descresterii deplasarii din stanga.
Orice caracter al unui document poate fi formatat in ceea ce priveste fontul, marimea, stilul, sublinierea, pozitia pe verticala, spatierea orizontala si culoarea. Incepand cu versiunea Word 97, este posibila animarea unor caractere. Pentru a formata caracterele unui cuvant este suficient ca punctul de insertie sa fie in acel cuvant. Pentru formatarea unui numar arbitrar de caractere (din acelasi cuvant sau din mai multe cuvinte) acestea trebuie sa fie selectate in prealabil.
Toate atributele legate de caractere sunt controlate de comanda Font din meniul Format. Este initiat dialogul Font in fisele caruia sunt grupate optiunile disponibile. Optiunile pot fi selectate din listele respective sau trecute direct in zonele text atasate:
Font permite selectarea fontului dintre fonturile instalate in mediul Windows.
Font style stabileste stilul fontului.
Size determina dimensiunea fontului.
Ultimele doua liste ascunse prezentate se refera la:
Underline modul de evidentiere a caracterelor prin subliniere. Dintre multiplele posibilitati mentionam: Single linie simpla, Words only sublinierea nu se extinde pe spatiile dintre cuvinte, Double subliniere dubla, Dotted linie punctata, Wave linie ondulata.
Color stabileste selectarea culorii
caracterelor. Este de remarcat ca marcarea fundalului caracterelor se
poate efectua prin utilizarea uneltei Highlight, reprezentata 
, renuntarea
la evidentiere se face prin selectare si actionarea din nou a
uneltei.
Pentru a reliefa anumite portiuni de text, caracterele pot fi insotite de efecte grafice, selectabile in grupul Effects a fisei Font:
Strikethrough textul apare taiat cu o linie
(exemplu)
Double strikethrough textul apare taiat cu
o linie dubla (exemplu)
Superscript caracterele sunt scrise mai sus, ca exponentii din notatiile matematice (exemplu)
Subscript caracterele sunt scrise mai jos, ca indicii din notatiile matematice (exemplu)
Shadow caracterele apar umbrite (Exemplu)
Outline apare doar conturul caracterelor (Exemplu)
Emboss caracterele apar in relief (Exemplu)
Engrave caracterele apar incrustate (Exemplu)
Small caps cuvantul, cu exceptia primei litere, este scris cu litere mari, dar de marimea celor mici (Exemplu)
All caps toate caracterele sunt majuscule (Exemplu)
Hiden caracterele sunt ascunse, textul este vizibil doar daca se indica (meniul Tools, comanda Options, View) vizualizarea textului ascuns.
Fisa Font mai contine o zona de vizualizare (efectul selectarii unui atribut fara aplicarea asupra textului din document) si butonul Default a carui actionare produce stabilirea atributelor selectate drept valori implicite (aplicate in lipsa unor formatari de catre utilizator).
Fisa Character spacing a dialogului Font permite stabilirea unor spatieri proprii intre caracterele selectate. Spatierea poate fi pe orizontala sau pe verticala. Optiunile disponibile sunt:
Scale produce marirea sau micsorarea, la scara indicata, a caracterelor selectate.
Spacing By permite marirea (Expanded) sau micsorarea (Condensed) spatiului dintre litere cu distanta indicata.
Position By permite ridicarea (Raised) sau coborarea (Lowered) caracterelor cu distanta indicata.
Kerning for fonts: Points and above indica spatierea selectiva (kerning) pentru fonturile mai mari sau egale cu numarul de puncte specificate. Prin kerning se intelege apropierea mai mare intre grupurile de litere care permit acest lucru, cum ar fi W si o (de exemplu 'Word' cu kerning si 'Word' fara kerning).
Fisa Animation, specifica pentru Word 97, permite efecte vizuale sub forma de animatii in text (incadrari animate sau chiar efecte asupra caracterelor).
In lista Animations se selecteaza animatia dorita (este sugerata incercarea fiecareia pentru a vedea efectiv ce se intampla).
Este de dorit ca animatiile, care nu apar la tiparire, sa fie utilizate pentru documente on‑line, deci acele documente care sunt raspandite prin retea si sunt consultate pe ecran, nu sub forma tiparita.
Este posibil ca totalitatea atributelor unui caracter sa fie definita ca un stil de caracter, denumita si reutilizata sub acest nume de cate ori se doreste aplicarea formatarii. Pentru o descriere mai completa se va studia sectiunea dedicata stilurilor.
Pe bara de unelte
Formatting exista, in mod implicit, o serie de unelte dedicate
formatarii caracterelor. Acestea sunt explicate in figura
alaturata, explicatiile fiind complete impreuna cu
explicatiile date la formatarea caracterelor cu ajutorul tastaturii.
Prin personalizarea barei de unelte este posibil sa se aduca si alte unelte daca textul introdus necesita operatii frecvente, de un anumit tip, asupra caracterelor: ridicari la putere, indici, simboluri etc.
Prin antet se intelege o combinatie de text si grafica tiparita pe fiecare pagina a unei sectiuni din document. Intr‑un antet se pot trece emblema, numerele de pagina, titlul documentului/sectiunii, autorul etc. Prin traditie, antetul de pagina se considera pozitionat in partea superioara a paginii de hartie, deasupra primei entitati din textul paginii. Piciorul de pagina, cu functie identica antetului de pagina, se considera, in mod traditional, pozitionat in partea de jos a paginii, sub ultima entitate de text din pagina.
Este de retinut ca metodele oferite de Word permit pozitionarea textelor si grafismelor dintr‑un antet/picior de pagina oriunde pe pagina (in centrul paginii pe post de imagine filigran, pe lateralele paginii pentru a diferentia sectiunile prin culori/pozitii etc.).
La prezentarea generala a sectiunilor, s‑a vazut ca antetele si picioarele de pagina sunt specifice sectiunilor. Fiecare sectiune poate avea o structura proprie de antete si picioare de pagina. Este de mentionat, totusi, ca Word dispune de mecanismul prin care, in lipsa interventiei manuale, o structura de antete/picioare de pagina poate fi repetata si la noile sectiuni care se introduc in document. Apare astfel notiunea de legare la sectiunea anterioara.
In mod implicit, paginile unei sectiuni au acelasi antet si picior de pagina. Prin fixarea adecvata a optiunilor din fisa Layout a dialogului Page Setup (meniul File), se poate stabili o structura diferita de antete/picioare pentru prima pagina, paginile impare si paginile pare.
Zonele de antet nu sunt vizibile in modul Normal de vizualizare. In acest mod de editare a documentului, accesul la zona antete/picioare de pagina se obtine prin comanda Header and Footer din meniul View.
In modul Page Layout de vizualizare a documentului, zonele de antet/picior de pagina sunt vizibile dar inactive (sunt afisate mai sters pe ecran). Dublu click in zona care se doreste editata (daca aceasta zona a fost creata anterior) o activeaza si editarea decurge similar oricarui alt text..Se poate utiliza si comanda Header and Footer din meniul View (singura disponibila pentru primul acces la zonele antet.picior de pagina).
Accesul in zonele de antet/picior de pagina este insotit si de aparitia barei de unelte Header and Footer, care permite operatiunile si formatarile uzuale pentru aceste obiecte.
Pentru a aplica
procedurile explicate aici se presupune activarea zonei de antet sau picior de
pagina, adica este afisata bara de unelte Header and
Footer. Uneltele acestei bare sunt prezentate in figura urmatoare
Activarea butonului de ascundere a textului produce un efect util atunci cand se intentioneaza plasarea de obiecte grafice pe toata aria paginii. Textul ascuns poate fi revazut la o noua actionare a butonului (care are rol de comutator).
Prin actionarea butonului de comutare intre anteturi si picioare de pagina se face trecerea de la antet la piciorul de pagina corespunzator si reciproc (depinde care zona este activa). Actionarea butoanelor de navigatie efectueaza trecerea intre zone de acelasi tip (antet sau picior de pagina), ordine fiind: prima pagina pagini impare pagini pare. Pentru a avea acces la toate cele trei tipuri de obiecte trebuie ca structura de antete sa le cuprinda (vezi File Page Setup Layout sau butonul Page Setup de pe bara de unelte).
La terminarea lucrului, pentru revenirea la textul documentului se actioneaza butonul Close sau se face dublu click in document.
Orice antet/picior de pagina se poate construi/edita/formata in mod uzual, ca orice alta portiune din document. Este posibila scrierea mai multor paragrafe, se pot utiliza desene. Pentru ca in aceste zone este uzuala scrierea numerelor de pagina (numerotarea este gestionata de Word in mod automat), prin actionarea uneltelor Insert Page Number si Insert Number of Pages se insereaza la locul punctului de insertie numarul curent de pagina si, respectiv, numarul total de pagini (pentru a obtine constructii de felul 'Pag.3 din 15'). Numerotarea paginilor este discutata separat.
Prin Insert Date si Insert Time se insereaza campuri cu data curenta si ora curenta, care vor fi actualizate la tiparire.
Tipul si formatul numerotarii paginilor este fixat de comanda Page Numbers din meniul Insert. In anteturi/picioare de pagina se insereaza doar campuri care vor contine numerele de pagina. Actualizarea finala a numerotarii are loc in momentul imprimarii documentului.
Comanda Page Numbers initiaza dialogul cu acelasi nume. Exista doua liste derulante, Position si Alignment, prin intermediul carora se positioneaza si se aliniaza numerele de pagina. Selectarea boxei de control Show number on first page permite scrierea numarului de pagina si pe prima pagina.
Observatie. In cazul creerii explicite de anteturi si picioare de pagina, nu este indicat sa se termine dialogul Page Numbers prin OK, deoarece efectul acestui dialog se suprapune pe formatarea explicita, deci pot sa apara repetari ale numerelor de pagina (unul din formatul explicit al utilizatorului, celalalt din dialogul Page Numbers). Se va termina dialogul prin Cancel. In acest caz singura utilitate a dialogului fiind accesul catre butonul Format.
Actionarea butonului Format, din Page Numbers, initiaza dialogul Page Number Format:
Number format permite selectarea tipului de numerotare (cifre arabe, romane, litere, mari sau mici).
Include chapter number marcarea controlului duce la includerea numarului de capitol in numarul de pagina.
Chapter starts wits style se alege din lista derulanta numele stilului care caracterizeaza titlul de capitol.
Use separator permite selectarea din lista a unui separator dintre numarul de capitol si cel de pagina.
Page numbering defineste numerotarea sectiunii in continuare (Continue from previous section) sau incepand cu un numar dat de utilizator (Start at ).
Acest dialog se termina cu OK, dar dialogul parinte se termina cu Cancel in cazul in care se modifica doar formatul numerelor de pagina.
Pentru formarea unor anteturi diferite de cele precedente se va rupe legatura cu sectiunea anterioara prin actionarea butonului Same as previous, care trebuie sa fie dezactivat (sa aiba fondul mai cenusiu). Formatarea efectuata (inclusiv textul inserat) este in acest caz specifica sectiunii curente si va fi extinsa in mod implicit la sectiunile urmatoare.
Daca documentul este deja formatat pe sectiuni cu acelasi antet/picior de pagina, atunci procesul trebuie inceput de la ultima sectiune, se va rupe legatura cu sectiunea precedenta si se va reformata. Se trece apoi la sectiunea precedenta, se repeta operatiunile s.a.m.d.
La formarea unui antet sau picior de pagina se pot insera si alte informatii legate de documentul respectiv: numele fisierului, numele autorului etc. Aceasta se realizeaza prin intermediul unor campuri predefinite in mediul Word. Inserarea unui camp se poate efectua prin comanda Field din meniul Insert.
La comanda Field se initiaza un dialog in care se va selecta in lista din stanga categoria Document Information (pentru Author, FileName sau Title) sau Links and References (pentru RefStyle). Din lista din partea dreapta se alege campul dorit. Dintre acestea enumeram
Author insereaza numele detinatorului documentului (conform informatiilor existente in fisa Summary din dialogul Properties afisat la comanda Properties din meniul File).
FileName insereaza numele fisierului.
Title insereaza titlul documentului.
RefStyle este un camp mai complex si pentru a functiona corect trebuie sa se ataseze numele unui stil din document. Efectul este acela ca se insereaza, la tiparire, primul paragraf urmator cu stilul specificat. De exemplu 'RefStyle Heading 1' insereaza primul titlu de de capitol (presupus cu stilul Heading 1) de pe pagina curenta sau de pe cele precedente. In felul acesta antetul poate fi automatizat, incat modificarea denumirilor de sectiuni/capitole sa nu necesite modificari manuale ale anteturilor.
|
