APLICAREA METODEI MATEMATICE S.I.A.
STABILIREA COEFICIENTILOR PENTRU EVALUAREA
RISCULUI DE INCENDIU
q = factor ce tine seama de sarcina termica mobila si care reprezinta cantitatea totala de caldura degajata in urma arderii complete a tuturor materialelor raportata la suprafata incintei, deci densitatea de sarcina termica (MJ mp).
Tabelul 1
Qm |
q |
Qm |
q |
Qm |
q |
Pana la 50 | |||||
Mai mult decat 28000 | |||||
In cazul nostru q = 1,1
c = combustibilitatea, acest termen cuantifica inflamabilitatea si viteza de ardere a materialelor combustibile.
Cuantificarea factorului de combustibilitate „c” Tabelul 2
Combustibilitatea |
Grade de combustibilitate |
Factorul „c” |
Foarte inflamabile | ||
Usor inflamabile | ||
Inflamabile, usor combustibile | ||
Normal combustibile | ||
Greu combustibile | ||
Incombustibile |
In cazul nostru c = 3
r = factor de pericol dat de fum si se refera la materialele care ard si degaja fum intens.
Cuantificarea factorului de pericol dat de fum „r” Tabelul 3
Clasificarea materialelor si marfurilor |
Gradul de pericol dat de fum |
Pericolul |
Factorul „r” |
Fu |
normal | ||
mediu | |||
mare |
In cazul nostru r = 1,1.
k = factorul de pericol de coroziune si toxicitate care se refera la materialele care ard in interiorul cladirii si produc importante cantitati de gaze corozive si/sau toxice.
Cuantificarea factorului de coroziune si toxicitate Tabelul 4
Clasificarea materialelor si marfurilor |
Pericolul |
Factorul „k” |
Co |
normal | |
mediu | ||
mare |
In cazul nostru k = 1.
i = factorul dat de sarcina termica fixa a imobilului.
Acest factor depinde de combustibilitatea elementelor, de constructie portante si de elementele de fatada neportante si de influenta lor in propagarea incendiului.
Cuantificarea factorului de pericol privind sarcina termica fixa „i” Tabelul 5
Elemente de fatada, acoperisuri Structura portanta |
Beton, caramida, metal |
Componente de fatada multistrat cu straturi exterioare incombustibile |
Lemn, materiale sintetice |
Incombustibile |
Combustibil / protejat |
Combustibil |
|
Beton, caramida, otel, alte materiale incombustibile | |||
Constructii lemn: - acoperite – combustibile - lamele lipite – protejate - masive – combustibile | |||
Constructii usoare de lemn combustibile |
In cazul nostru i = 1.
e = factor dat de inaltimea utila a localului, constructiei, nivelului.
In cazul imobilelor cu mai multe etaje de inaltime normala, numarul de etaje determina factorul „e”, in timp ce pentru etajele cu h > 3 m, cota E a planseului analizat este determinata.
Pentru imobile cu un singur etaj factorul „e” se determina in functie de inaltimea utila E a localului.
Pentru subsoluri, diferenta intre drumul de acces si cota planseului din subsolul considerat permit determinarea lui „e”
Determinarea factorului „e” pentru constructii cu un singur etaj Tabel 6
Constructii cu un singur nivel |
|||
Inaltimea localului E |
Qm redusa |
Qm medie |
Qm mare |
Mai mare de 10 m | |||
Pana la 10 m | |||
Pani la 7 m |
Qmredusa 200 MJ/mp
Qmmedie 1000 MJ/mp
Qmmare 1000 MJ/mp
In cazul nostru e = 1.
Determinarea factorului „e” pentru constructii cu subsol Tabel 7
Nr. crt. |
Subsol |
e |
Un singur nivel subsol – 3m | ||
Doua niveluri subsol – 6 m | ||
Trei niveluri subsol – 9 m | ||
Patru sau mai multe niveluri subterane – 12 m |
Determinarea factorului „e” pentru constructii cu mai multe niveluri
Tabel 8
Nr. crt. |
Subsol |
e |
34 m | ||
25 m | ||
22 m | ||
19 m | ||
16 m | ||
13 m | ||
10 m | ||
7 m | ||
4 m | ||
Parter --- |
g = factor dependent de marimea suprafetei compartimentului de incendiu.
Acest factor este functie de suprafata (AB)(1.b) si de raportul lungime / latime al compartimentului de incendiu.
Valori ale factorului „g” Tabelul 9
Suprafata compartimentului de incendiu (AB) (l x b) (m2) |
Raportul lungime / latime a compartimentului de incendiu |
Valoarea factorului „g” |
|||||||
2050 434c21e | |||||||||
| |||||||||
2050 434c21e 0 | |||||||||
De precizat ca pentru compartimentele de incendiu amplasate la subsol, etajul 1 la etajul 7, valoarea lui „g” se va lua cea corespunzatoare coloanei 1/b = 1:1, chiar daca raportul efectiv este diferit de acesta.
In cazul nostru: g = 1
CALCULUL MASURILOR NORMALE (N) DE PROTECTIE LA INCENDIU
Coeficientii corespunzatori masurilor normale se prezinta in tabelul 10, iar relatia de calcul a valorii N pentru acestea se prezinta in relatia:
N = n1 n2 n3 n4 n5
Coeficientii corespunzatori masurilor normale de protectie la foc Tabelul 10
Nr. crt. |
Coeficient (variante) |
Masuri normale |
Cuantificarea coeficientului |
||
n1 n11 n12 |
Stingatoare portabile, panou incendiu - suficiente; - insuficiente sau inexistente. | ||||
n2 n21 n22 |
Hidranti interiori - suficienti; - insuficienti sau inexistenti | ||||
n3 n31 n32 n33 n34 n35 |
Fiabilitatea in alimentarea cu apa Debit minim * Rezerva de apa ** - risc mare Q > 3600 l/min min. 480 m3 - risc mediu Q > 1800 l/min min. 240 m3 - risc mare Q > 900 l/min min. 120 m3 rezervor de apa de inaltime cu rezerva de apa sau cu pompare din panza freatica, independent de retea rezervor de inaltime fara rezerva de apa, cu pompare din panza freatica, independent de retea pompare din panza freatica, fara rezerva de apa, independenta de retea pompare din panza freatica dependenta de panza de retea, fara rezerva ape naturale |
Presiunea la hidrant |
|||
< 2 bari |
> 2 bari |
> 4 bari |
|||
n4 n41 n42 n43 |
Lungimea conductelor de transport apa (hidrant - constructie) lungime < 70 m lungime I 100 m) lungime > 100 m | ||||
n5 n51 n52 |
Personal instruit disponibil si format inexistent |
Cand debitul este mic, trebuie redusi factorii n31 n34 cu 0,05 pentru fiecare transa de 300 l/min.
Cand rezerva de apa este mai mica, trebuie redusi factorii n31 n34 cu 0,05 pentru fiecare transa de 36 m3 cel putin.
Semnificatia coeficientilor cuprinsi in valorile normale de protectie la foc este urmatoarea:
n1 = stingatoare portabile – numai stingatoarele avizate si recunoscute de instantele competente sunt luate in considerare.
n1 = 1
n2 hidranti interiori – trebuie sa fie echipati complet pentru a putea fi utilizati pentru o prima interventie de personal instruit.
n2 = 1
n3 = fiabilitatea in alimentarea cu apa – conditii minimale de debit si rezerva de apa (rezerva de incendiu) sunt cerute pentru a raspunde la trei grade progresive de pericol ca si fiabilitatea instalatiei de hidranti exteriori si presiunea necesara pentru functionarea acesteia.
n3 = 0,8
n4 = conducte de alimentare cu apa – lungimea luata in consideratie este cea ceruta de accesul normal la hidrantul exterior cel mai apropiat de intrarea in cladire.
n4 = 1
n5 = personal instruit – are in vedere personalul disponibil care trebuie sa stie sa foloseasca stingatoarele portabile si panourile de incendiu existente. De asemenea, acest personal trebuie sa aiba la indemana un sumar al activitatilor ce trebuie executate in caz de incendiu, si trebuie sa cunoasca mijloacele de alarmare precum si posibilitatile de evacuare si salvare in caz de incendiu.
n5 = 1
CALCULUL MASURILOR SPECIALE (S) DE PROTECTIE LA INCENDIU
Pentru fiecare din grupele de masuri s1 s6, trebuie ales coeficientul corespunzator masurilor speciale prevazute sau deja luate.
Daca insa nu sunt prevazute masuri speciale trebuie luat s1 = 1,0.
Valoarea masurilor speciale „S” se calculeaza cu relatia:
S = s1 s2 s3 s4 s5 s6
Coeficientii corespunzatori masurilor special de protectie Tabelul 11
Nr. crt. |
Masuri speciale |
S |
|||||||
Detectie |
s1 |
Detectia incendiului |
|||||||
s10 |
2 ronduri in timpul noptii si zilei cel putin | ||||||||
s11 |
ronduri executate la fiecare 2 ore | ||||||||
s12 |
instalatii de detectie automate | ||||||||
s13 |
instalatii sprinkler | ||||||||
Transmiterea alarmei |
s2 |
s20 |
Transmiterea alarmei la un post de alarmare incendiu |
||||||
s21 |
Un post de alarma cu telefon ocupat in permanenta si pe durata noptii de o singura persoana | ||||||||
s22 |
Un post de alarma cu telefonul ocupat in permanenta (in timpul noptii de cel putin 2 persoane) | ||||||||
s23 |
Transmiterea alarmei automat prin centrala de detectare sau stingere (sprinkler) la un post de alarmare incendiu prin intermediul unei linii telefonice publice | ||||||||
s24 |
Transmiterea automata a alarmei de incendiu prin centrala de detectie sau stingere prin linie telefonica supravegheata in permanenta | ||||||||
Interventia |
s3 |
Pompieri comunitari (publici) si de intreprindere (SPE) |
|||||||
SPE Esalon |
SPE Esalon |
SPE Esalon |
SPE Esalon |
SPE Esalon |
|||||
s30 s31 s32 s33 s34 s35 s36 |
Serviciul de pompieri Categoria 1 Serviciul de pompieri Categoria 2 Serviciul de pompieri Categoria 3 Serviciul de pompieri Categoria 4 Serviciul de pompieri Categoria 5 Serviciul de pompieri Categoria 6 Serviciul de pompieri Categoria 7 |
Coeficientii corespunzatori masurilor special de protectie Tabelul 12
Nr. crt. |
Masuri speciale |
S |
|||||||
Esaloane de interventie |
s4 |
s40 |
Esaloane de interventie ale serviciilor comunitare (publice) de pompieri |
||||||
Timp / distanta |
Instalatii de sprinklere |
SPE Esalon |
SPE Esalon |
SPE Esalon |
Fara SPE |
||||
s41 |
15 min; < 5 km | ||||||||
s42 |
< 30 min; > 5 km | ||||||||
s43 |
> 30 min | ||||||||
Instalatii de stingere |
s5 |
s50 |
Instalatii de stingere |
||||||
s51 |
Sprinklere | ||||||||
s52 |
Sprinklere sau alte instalatii de stingere cu apa | ||||||||
s53 |
Sisteme automate de stingere cu gaz (protectie locala) | ||||||||
Evacuarea fumului (desfumare) |
s6 |
s60 |
Instalatii de desfumare mecanice |
Semnificatia coeficientilor cuprinsi in masurile special de protectie la incendiu (S) este urmatoarea:
s1 = Detectia incendiului
s1 = 1,00
s2 = Transmiterea alarmei
s2 = 1,05
s3 = Serviciu de pompieri de intreprindere (SPE)
s3 = 1
s4 = Esaloanele de interventie ale serviciilor comunitare de pompieri
s4 = 1
s5 = Instalatii de stingere
s5 = 1
s6 Instalatii automate de evacuare a caldurii si fumului
s6 = 1
CALCULUL MASURILOR DE PROTECTIE LA INCENDIU REFERITOARE LA REALIZAREA CONSTRUCTIEI (RF) (REZISTENTA LA FOC)
Factorii f1 f4 pentru cuantificarea masurilor de protectie la incendiu sunt prezentati in tabelul 13
Coeficientii corespunzatori masurilor de protectie la
incendiu ce tin de realizarea constructiei (rezistenta la foc) Tabelul 13
Nr. crt. |
F |
Rezistenta la foc |
f |
|||||||
f1 |
f11 f12 f13 |
Structura portanta (elemente portante: pereti, grinzi, stalpi) F 90 sau mai mult (min) F 30/60 F < | ||||||||
f2 |
f21 f22 f23 |
Fatade Inaltimea ferestrelor 2/3 din inaltimea unui etaj F 90 sau mai mult (min) F 30/60 F < | ||||||||
f3 |
f31 f32 f33 |
Plansee ** (separarea orizontala intre niveluri) | ||||||||
F 90 F 30/60 F < |
Numar de niveluri |
z + g |
v |
v |
||||||
Comunicari verticale |
||||||||||
Nici una sau obturate |
Protejate * |
Neprotejate |
||||||||
f4 |
f41 f42 f43 |
Suprafata celulelor (spatiilor) Spatii compartimentate avand F30 si usi T30 Raportul suprafetelor AF/AZ | ||||||||
AZ < 50 m2 AZ < 100 m2 AZ 200 m2 |
< |
> |
||||||||
* gol protejat cu o instalatie sprinkler sau stingere cu apa
** fara sa fie valabile si pentru acoperisuri
Produsul lor constituie rezistenta la foc F a compartimentului de incendiu sau a constructiei si este definit de relatia:
F = f1 f2 f3 f4
In cazul nostru semnificatia factorilor f1 f4 este urmatoarea
f1 = structura portanta. Factorul f1 semnifica rezistenta la foc a structurii portante a compartimentului de incendiu considerat sau al constructiei.
f1 =
f2 = fatade. Factorul f2 semnifica rezistenta la foc a fatadelor compartimentului de incendiu considerat sau constructiei considerate. Pentru evaluarea acestei rezistente se va tine cont de tipul de fatada, de cum este prinsa in structura dar fara a tine cont de ferestre. Partile care au cea mai mica rezistenta la foc sunt determinante.
f2 = 1,10
f3 = plansee. Factorul f3 cuantifica separarea intre niveluri tinand cont de urmatorii parametrii:
rezistenta la foc a plafonului;
tipul de pasaje verticale si deschiderile din plansee (scari, ghene, etc.);
numarul de niveluri.
f3 = 1,15
f4 = celule de incendiu. Celulele de incendiu sunt spatii din constructie a caror suprafata AZ (la sol) nu depaseste 200 m2 si care la peretii ce le separa au rezistenta la foc de cel putin 30 min. (F30).
Usile de acces trebuie sa fie de tipul T30. Valorile factorului f4 sunt dependente de dimensiunile celulei, de rezistenta la foc a elementelor de separare si de marimea raportului intre suprafata vitrata si suprafata celulei AF/AZ.
f4 = 1
PERICOLUL DE ACTIVARE A UNUI INCENDIU (FACTORUL A)
Factorul A reprezinta o aproximare a pericolului de activare, respectiv a probabilitatii de aparitie a unui incendiu. Corelatia intre factorul de activare A si pericolul de activare se prezinta in tabelul 14
Corelatia dintre factorul de activare si pericolul de activare Tabelul 14
Nr. crt. |
Factorul de activare (A) |
Pericolul de activare |
Exemple |
Scazut |
Muzee |
||
Normal |
Hoteluri, locuinte |
||
Mediu |
Fabricarea de masini si aparate |
||
Ridicat |
Laboratoare chimice, ateliere de pictura |
||
Foarte ridicat |
Fabricarea de artificii, lacuri si vopsele |
In cazul nostru : A = 1,20
CALCULUL RISCULUI EFECTIV DE INCENDIU
Valoarea factorului de corectie pH,E este dependenta de numarul de niveluri ale constructiei (E), de numarul de persoane (H) aflate in compartimentul de incendiu considerat precum si de categoria de punere in pericol a persoanelor.
Functie de numarul de persoane dintr-o cladire precum si de mobilitatea acestora, riscul normal de incendiu Rn se coreleaza cu un factor de corectie pH,E obtinandu-se o valoare a riscului de incendiu acceptat.
Ru = Rn pH,E
Dependenta factorului de corectie a riscului de categoria de punere in pericol a persoanelor, de numarul de niveluri ale constructiei si de numarul de persoane aflate in compartimentul de incendiu considerat.
Corelatia dintre factorul de activare si pericolul de activare Tabelul 15
Nr. crt. |
Factorul de activare (A) |
Pericolul de activare |
Exemple |
Scazut |
Muzee |
||
Normal |
Hoteluri, locuinte |
||
Mediu |
Fabricarea de masini si aparate |
||
Ridicat |
Laboratoare chimice, ateliere de pictura |
||
Foarte ridicat |
Fabricarea de artificii, lacuri si vopsele |
In cazul nostru : A = 1,20
CALCULUL RISCULUI EFECTIV DE INCENDIU
Valoarea factorului de corectie pH,E este dependenta de numarul de niveluri ale constructiei (E), de numarul de persoane (H) aflate in compartimentul de incendiu considerat precum si de categoria de punere in pericol a persoanelor.
Functie de numarul de persoane dintr-o cladire precum si de mobilitatea acestora, riscul normal de incendiu Rn se coreleaza cu un factor de corectie pH,E obtinandu-se o valoare a riscului de incendiu acceptat.
Ru = Rn pH,E
Dependenta factorului de corectie a riscului de categoria de punere in pericol a persoanelor, de numarul de niveluri ale constructiei si de numarul de persoane aflate in compartimentul de incendiu considerat.
Tabelul 16
Numarul de persoane admis in compartimentul de incendiu |
Categoria de punere in pericol a persoanelor |
Valoarea lui pH,E |
||||||||||||
Pozitionarea compartimentului de incendiu considerat |
||||||||||||||
Parter + etaj 1 |
Etaj II V |
Etaj V VII |
Etaj VIII si mai mult |
Parter + etaj 1 |
Etaj II V |
Etaj V VII |
Etaj VIII si mai mult |
Parter + etaj 1 |
Etaj II V |
Etaj V VII |
Etaj VIII si mai mult |
|||
> |
< |
> |
> | |||||||||||
< |
< | |||||||||||||
< |
< | |||||||||||||
< |
< |
< |
< | |||||||||||
> |
< |
< |
< |
< | ||||||||||
< |
> |
< |
< | |||||||||||
< |
< |
< |
< |
< | ||||||||||
> |
< |
< |
< |
> |
< | |||||||||
< |
> |
< |
< | |||||||||||
< |
< |
< |
< | |||||||||||
> |
< |
> |
< | |||||||||||
|
> |
< | ||||||||||||
< | ||||||||||||||
> | ||||||||||||||
Factorul de corectie a riscului normal poate fi:
pH,E < 1, pentru un pericol mare pentru persoane;
pH,E = 1, pentru un pericol normal pentru persoane;
pH,E > 1, pentru un pericol scazut pentru persoane.
Pentru alte destinatii fata de cele mentionate se va lua valoarea lui pH,E = 1,0. Pentru situatii speciale valoarea lui pH,E se poate lua mai mare de 1 cu acordul pompierilor daca insa masurile de protectie la foc luate garanteaza prezenta unui pericol potential de incendiu scazut. Trebuie retinut faptul ca o crestere a valorii lui pH,E peste 1 nu conduce la nerespectarea masurilor de protectie la foc cerute de reglementarile in domeniu.
In general riscul de incendiu acceptat este definit de relatia
Ru = 1,3 pH,E
pH,E = 1
Pericolul de incendiu se poate determina utilizand relatia
B = = 0,87
in care:
P = q c r k i e g = 1,05 (pericolul potential de incendiu)
N = n1 n2 n3 n4 n5 = 0,8 (masuri normale de protectie la incendiu)
S = s1 s2 s3 s4 s5 n6 = 1,05 (masuri speciale de protectie la incendiu)
F = f1 f2 f3 f4 = 1,51 (masuri ce tin de realizarea constructiei)
Riscul efectiv de incendiu R este rezultatul dat de produsul dintre pericolul de incendiu si factorul de activare conform relatiei:
R = B A = A = (1,05 x 1,20) / 1,51 = 0,83
Factorul A reprezinta o aproximare a pericolului de activare, respectiv a probabilitatii de aparitie a unui incendiu.
A = 1,20
Functie de numarul de persoane dintr-o cladire precum si de mobilitatea acestora, riscul normal de incendiu Rn se coreleaza cu un factor de corectie pH,E, obtinandu-se o valoare a riscului de incendiu acceptat.
Ru = Rn pH,E
In general riscul de incendiu acceptat este definit in relatia:
Ru = 1,3 pH,E = 1,3 x 1 = 1,3
Siguranta la foc in conformitate cu aceasta metoda SIA se apreciaza prin factorul „Y” definit de relatia:
Y = = 1,3 / 0,83 = 1,56 deci Y >
in care:
Y = siguranta la foc
Ru = riscul de incendiu acceptat
R = riscul real de incendiu
Se considera ca avem realizata o siguranta la foc in constructiile in care Y 1, deci riscul acceptat este mai mare decat riscul de incendiu real.
In situatia in care Y < 1 rezulta ca siguranta la foc este insuficienta si ca atare se impun masuri pentru cresterea acesteia (fie modificarea masurilor normale, fie speciale, fie cele legate de constructie).
Deoarece Y > 1, riscul acceptat este mai mare decat riscul de incendiu real atunci se considera ca avem realizata siguranta la foc a compartimentului de incendiu.
FORMULAR PRIVIND CALCULUL SIGURANTEI LA FOC
LA S.C. ELPREST S.A.
CONSTRUCTIE |
LOCALITATEA : CRAIOVA ADRESA : D.N. 65 (E70); Calea Bucuresti nr. |
||||||
PARTICULARITATI PRIVIND CONSTRUCTIA |
VARIANTA 1 |
VARIANTA 2 |
VARIANTA 3 | ||||
COMPARTIMENT: Sediul administrativ TIPUL DE CONSTRUCTIE |
L = m l = m L x l = m2 L / l = |
L = m l = m L x l = m2 L / l = |
L = m l = m L x l = m2 L / l = | ||||
PERICOLUL POTENTIAL |
q – Densitatea de sarcina termica |
qS = 289 MJ/m2 |
qS = MJ/m2 |
qS = MJ/m2 | |||
c – Combustibilitatea | |||||||
r – Pericol de degajare fum | |||||||
k – Pericol de coroziune | |||||||
i – Sarcina termica fixa (elemente de constructie) | |||||||
e – Numarul de niveluri (etaje) | |||||||
g – Marimea suprafetei | |||||||
P PERICOLUL POTENTIAL |
CONSTRUCTIE |
LOCALITATEA : CRAIOVA ADRESA : D.N. 65 (E70); Calea Bucuresti nr |
||||||
PARTICULARITATI PRIVIND CONSTRUCTIA |
VARIANTA 1 |
VARIANTA 2 |
VARIANTA 3 | ||||
COMPARTIMENT: TIPUL DE CONSTRUCTIE |
L = m l = m L x l = m2 L / l = |
L = m l = m L x l = m2 L / l = |
L = m l = m L x l = m2 L / l = | ||||
MASURI DE PROTECTIE |
n1 – Stingatoare portabile | ||||||
n2 – Hidranti interiori | |||||||
n3 – Fiabilitatea instalatiei de alimentare cu apa | |||||||
n4 – Lungimea conductei de transport apa (Hext) | |||||||
n5 – Personal instruit | |||||||
N – MASURI NORMALE | |||||||
s1 – Detectie fum | |||||||
s2 – Transmitere alarma | |||||||
s3 – Servicii de pompieri | |||||||
s4 – Esaloane de interventie | |||||||
s5 – Instalatii de stingere | |||||||
s6 – Evacuarea fumului | |||||||
S – MASURI SPECIALE | |||||||
f1 – Structura portanta | |||||||
f2 - Fatade | |||||||
f3 – Plansee/Separari intre etaje/Comunicatii interioare verticale | |||||||
f4 – Marimea spatiilor Suprafata ferestrelor | |||||||
F MASURI REFERITOARE LA CONSTRUCTIE | |||||||
B – Pericolul efectiv | |||||||
A – Pericolul de activare | |||||||
R – Riscul de incendiu efectiv | |||||||
PH,E – Pericolul pentru persoane Ru – Riscul limita acceptat |
PH,E = 1,3 x PH,E | ||||||
Y – SIGURANTA LA INCENDIU |
|