CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER - BOUSSINESQ
Metoda hibrida de calcul pentru radierele rigide
În cazul radierelor rigide, ale caror deplasari verticale sunt exprimate de relatia z=z0+θyx+θxy, presiunea distribuita pe teren din actiunea unei încarcari verticale (N) având excentricitat 15415j92p ile (ex) si (ey) (fig. E.1), se obtine în modul urmator:
- se împarte suprafata de fundare în n suprafete dreptunghiulare mici Ai, i=1śn, pe care actioneaza presiunea distribuita pi, i=1śn; aproximarea diagramei continue de presiuni pe teren este cu atât mai buna cu cât numarul suprafetelor dreptunghiulare prin care se discretizeaza suprafata de fundare este mai mare;
- utilizând expresia generala pentru încarcarile discrete piAi, se alcatuieste sistemul de ecuatii (F.1), punând conditia ca toate tasarile sa fie egale cu unitatea:
|
(E.1) |
unde:
; i ≠ j
|
(E.2) |
unde: xi, yi, xj, yj sunt coordonatele punctelor i si j
Li si Bi reprezinta laturile lunga, respectiv scurta ale dreptunghiurilor de suprafata Ai.
Figura E.1
Valorile coeficientului de forma (ω) se iau din tabelul E.1 în functie de raportul (Li/Bi).
Tabelul E.1
Li/Bi | |||||
w |
Coeficientii de influenta de tipul (αij) sau (αii) se calculeaza cu expresiile (E.2).
Valorile presiunilor (), rezultate din rezolvarea sistemului (E.1), sunt mai mari pe conturul radierului si mai reduse spre mijlocul suprafetei de fundare.
Solutia a sistemului (E.1) reprezinta rigiditatea resoartelor Winkler, :
|
(E.3) |
Cu valorile astfel determinate, se scriu, tinând seama de relatia z=z0+θyx+θxy, conditiile de echilibru static al radierului:
|
(E.4) |
Din rezolvarea sistemului (E.4) rezulta valorile (), () si () care, introduse în relatia z=z0+θyx+θxy, permit calculul presiunile pi în orice punct pe suprafata de fundare, cunoscând valoarea si tasarea locala (zi) din expresia:
pi = ksi zi |
(E.5) |
Presiunile distribuite (pi) corespund deformatiilor terenului, ca mediu discret modelat prin resoarte.
De la un anumit nivel de solicitare, în teren încep sa apara zone plastice daca pi ≥ ppl.
Presiunea limita la care în pamânt se produce cedarea se determina în functie de pozitia punctului de aplicare a încarcarii N.
a) Încarcarea centrica
Încarcarea totala critica are valoarea Pcr=pcrA în care A este aria totala a bazei radierului.
b) Încarcarea excentrica
Se admite, în mod aproximativ, ca presiunea limita maxima la care terenul cedeaza local, în zona interioara a bazei radierului, plim variaza liniar între ppl pe conturul radierului si o valoare pv, corespunzatoare centrului de greutate al suprafetei radierului.
Presiunea pv se calculeaza conform relatiei:
pv=3ppl-2pcr |
(E.6) |
Pentru a tine seama de faptul ca presiunile repartizate de radier nu pot depasi presiunile limita de cedare locala a terenului, se procedeaza la rezolvarea sistemului de ecuatii (E.4), dupa cum urmeaza:
valorile , si obtinute în prima etapa de rezolvare a sistemului (E.4) reprezinta situatia în care pe suprafata de fundare apar puncte de cedare locala a terenului;
cu relatia se stabilesc valorile deplasarilor verticale ale radierului în punctele i, i=1śn;
cu expresia , în care se introduc coeficientii de pat ksi cu valorile proprii fiecarui punct i, se determina presiunile pi, i=1śn.
Valorile presiunilor pi se pot situa în unul din urmatoarele cazuri:
0 < pi ≤ pc,i |
(E.7) |
pi > pc,i |
(E.8) |
pi < 0 |
(E.9) |
unde: pi reprezinta presiunea corespunzatoare ariei Ai
pc,i=0.9plim,i
plim,i reprezinta presiunea limita corespunzatoare ariei Ai, determinata prin interpolare liniara
între valoarea ppl si pv, în functie de pozitia centrului ariei Ai si punctul de aplicare al fortei
exterioare N.
Pentru toate suprafetele Ai la care s-a îndeplinit conditia (E.8), se introduce pi=pc,i, în toti termenii sistemului de ecuatii (E.4).
Se calculeaza:
|
(E.10) |
Se plafoneaza valorile ksi în functie de pc,i si se corecteaza încarcarea exterioara la valoarea N'=N - Si în cele trei ecuatii din sistemul (E.4).
Pentru toate suprafetele Ai pentru care este îndeplinita conditia (E.9), se anuleaza termenii corespunzatori din sistemul (E.4).
Cu aceste corectii rezolvarea sistemului de ecuatii furnizeaza valorile , si ale primei iteratii. Pentru noile valori pi se verifica conditiile (E.7)ś(E.9) si se reia procedura prezentata anterior pentru toate suprafetele Ai care îndeplinesc relatiile (E.8) si (E.9).
Calculul continua, prin iteratii succesive, pâna când pentru toate suprafetele "active" Ai se îndeplineste conditia (E.7). Cunoscând distributia finala a presiunilor la contactul radier general - teren de fundare, se pot calcula eforturile sectionale în sectiunile caracteristice ale radierului.
Daca încarcarea N este mare si / sau cu excentricitat 15415j92p i mari, conditia (E.7) nu va putea fi îndeplinita pe un numar suficient de suprafete Ai astfel încât:
fie nu se poate obtine conditia de echilibru global
fie suprafata activa se reduce sub 50%.
În ambele situatii se produce pierderea generala de stabilitate a terenului de fundare aflat sub radier prin refulare laterala, fenomen însotit de tasari si rotiri excesive ale fundatiei.
|