In aceasta carte ne vom ocupa numai de rationamente monotonice. Pentru inceput va trebui sa clasificam aceste rationamente, sa aratam de cate feluri sunt ele.
De regula, cand obie 525e49f ctele dintr-o clasa sunt clasificate dupa mai multe criterii, clasificarea criteriilor preceda clasificarea obiectelor. In cele ce urmeaza avem de-a face cu trei astfel de criterii:
● Modul de derivare al concluziilor,
● Starea logica a rationamentelor,
● Propozitiile din care ele se compun.
Dupa modul de derivare al concluziilor, rationamentele se impart in deductive si inductive. In cele deductive concluzia urmeaza cu necesitate din premise, spre deosebire de cele inductive unde concluzia urmeaza cu o anumita probabilitate.
Rationamentele deductive se impart, la randul lor, in valide si nevalide (al doilea criteriu). Am vazut ca exista doua specii de validitate - validitate cu premise adevarate si validitate cu premise false.
In fine, dupa propozitiile din care se compun, rationamentele deductive se impart, iarasi, in doua categorii: 1) rationamente cu propozitii de predicatie si 2) rationamente cu alte propozitii.
Cele cu propozitii de predicatie pot fi mediate sau imediate. Din clasa rationamentelor imediate fac parte: rationamente bazate pe relatiile patratului logic, conversiunea, obversiunea, contrapozitia si inversiunea. In categoria rationamentelor mediate intra silogismul si varietatile silogistice - entimema, epicherema, polisilogismul si soritul.
|
