DEZVOLTAREA CAPACITATILOR CREATOARE ALE ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR IN CADRUL ORELOR DE MATEMATICA
Prin procesul de invatamant se urmareste formarea unor capacitati cognitive sau noncognitive care, la randul lor, sunt fundamente ale procesului creator real. Prioritatea nu consta in formarea de creatori propriu-zisi, ci in deyvoltarea supletei capacitatii de a gasi solutia rezolvarii problemelor -prin caracterul lor revelator.Aceasta reusita produce copiilor o stare de surpriza si, in acelasi timp,de traire intensiva in plan afectiv,ceea ce reanima dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai si solutii mai elevate. Ori de cate ori un copil este pus in fata unei probleme si reuseste sa restructureze datele problemei si sa imagineze procedeul ce conduce la solutie , el infaptuieste un act ce creatie.
Performantele scolare nu sunt posibile fara formarea si dezvoltarea factorilor intelectuali si nonintelectuali incepand cu dezvoltare spiritului de observatie si, in mod prograesiv, pana la formele cele mai complexe ale gandirii si imaginatiei creatoare. Realizarea acestor deziderate nu poate avea loc fara schimbarea atitudinii fata de metodologia invatarii si crearii unei atit 656n132g udini permisive in clasa care sa elibereze copiii de teama, frica de pedeapsa, admonestare. Trebuie creata o atmosfera interrelationala de sociabilitate, favorizand comunicarea, consultarea, conlucrarea.
Intr-o atmosfera de comunicare, libera de tensiune, activa si favorabila colaborarii in munca, chiar si copiii cu tendinte de pasivitat, neobisnuiti cu efortul intelectual sau activitate mintala intensa, se redreaseaza, se adapteaza mediului, intra treptat in procesul muncii intelectuale,is elibereaza energiile psihice latente si prind dorinta de autoafirmare.
Prin realizarea atmosferei creatoare a clasei, a grupului, se realizeaza crearea omului creator.
Educarea capacitatilor creatoare la elevii mici, in cadrul orelor de matematica, trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte:
- volumul de cunostinte prevazut de programa scolara sa nu fie depasit, sa se modifice numai sistemul operational prin complicarea cerintelor si solutiilor de rezolvare;
depasirea caracterului reproductiv al cunostintelor si cresterea treptata a operativitatii mintale, a invatarii prin cercetare-descoperire;
efortul intelectual trebuie calculat si distribuit in functie de curba
efortului;
copilul trebuie dirijat in gasirea solutiilor cerute de problema solicitata sau sa fie ajutat in pr;cesul de demarare a operativitatii sale mintale (nu prin a-i da solutia de-a gata, ci numai prin a i-o sugera) la timp sau ori de cate ori este nevoie;
munca invatatorului este mult mai grea si mai plina de raspundere. El trebuie sa inteleaga ca ideea gandita de el - ca raspuns la o intrebare- poate sa capete alte modalitati de formulare in constiinta copiilor.Invatatorul trebuie sa aprobe pe cele care exprima adevarul, sa incurajeze pe cele care se apropie de adevar, sa-i convinga pe copii de timpuriu ca orice efort fizic sau intelectual,chiar daca nu se soldeaza de la inceput cu rezultate optime, aduce bucurie si incredere in fortele,indeamna la actiune mai eficienta.
activitatea independenta este calea cea mai eficienta in deprinderea elevilor cu efortul intelectual.Aceasta activitate trebuie analizata fara admonestari, ci prin indemn la dorinta de a fi mai staruitori, prin incurajarea spontaneitatii cu licariri de fantezie efervescenta, prin crearea unei atmosfere calme, calde, afective care descatuseaza spiritul;
Invatarea creatoare a matematicii incepe din clasa intai pe baza pregatirii afective pentru invatare ce trebuie sa se faca inca din gradinita. Treptat, copilul trece de la actiunea directa si nemijlocita cu obiectul cunoasteriicare se proiecteaza in constiinta sub forma reprezentarii actiunii la posibilitata copiluluide a reda sub forma de desen sau schema obiectul cunoscut, ajungand treptat, la reprezentarea simbolica.
Un exemplu edificator il constituie compunerea si descompunerea numerelor naturale .De regula, invatarea insista numai pe compunerea numerelor, dar experienta m-a invatat sa insist pe compunere si descompunere in acelasi timp.Descompunerea fiind inversul compunerii, se pregateste intelegerea scaderii ca operatie inversa
adunarii.
Luam ca exemplu compunerea si descompunerea numarului 6 si voi prezenta exercitiile utilizate de mine pentru a dezvolta si utiliza creativitatea copiilor.
In prima etapa, se porneste de la ultimul numar cunoscut si consolidat - 5. Pe stelaj si pe tablele magnetice se apropie un jeton, o bila, un cerc etc de 5. Daca un obiect se apropie de 5, vine catre 5, se formeaza o multime, un grup de sase obiecte. Imediat dupa aceasta operatie, se lucreaza si descompunerea-din sase obiecte se ia unul si raman cinci. Se va continua cu toate posibilitatile de compunere si descompunere a numarului 6.
Pentru compunere si descompunere, se vor folosi mai multe feluri de obiecte, in fiecare caz, pentru ca elevii sa constientizeze ca, indiferent daca se utilizeaza jetoane, bile, papusi,ursuleti, ciuperci, masini, puisori, copii etc.,grupul, multimea de obiecte-numarul 6 se compune si se descompune in acelasi fel.
Se organizeaza si un joc cu grupe de cate sase copii, cerandu-le sa compuna si sa descompuna grupul, daca se poate, altfel decat grupele vecine.
Urmatoarea etapa consta in strangerea materialului concret folosit si li se cere elevilor sa deseneze ce au lucrat cu obiectele sau cu grupele de copii, lasand la latitudinea lor ce obiecte vor desena. Se trece astfel, de la reprezentarea actionala la reprezentarea imaginativ-concreta. Cu ocazia acestei activitati, se depisteaza si posibilitatile intelectuale ale copiilor, in functie de timpul de realizare si corectitudinea rezolvarii cerintei.
Dupa ce m-am asigurat ca toti copiii au facut saltul de la reprezentarea actionala la reprezentarea imaginativ-concreta, se trece la reprezentarea simbolica-scrierea cifrei 6. Dupa scrierea cifrei 6, se cere elevilor sa repete verbal toate posibilitatile de compunere si descompunere a numarului 6. Pe fise de munca independenta, se cere elevilor sa lucreze exercitii de forma
Lucrandu-se in acest mod la fiecare numar in concernul 0-10, nu se vor intampina greutati in intelegerea operatiilor de adunare si de scadere.Nu se vor pune probleme nici cand se vor introduce simbolurile literale in locul unuia sau mai multor termeni
Efortul creativ este mai mare atunci cand se prezinta elevilor exercitii de forma a+ b 6, dar aceste exercitii sunt atractive, copiii incep sa caute cu febrilitate, mai ales daca se organizeaza si un concurs.Sistemul operativ se complica si mai mult daca prezentam copiilor suma si diferenta a doua numere:
a + b = 6
a - b = 2
Desi gandirea copilului de varsta scolara mica opereaza in plan preponderent reprezentativ si nu simbolic, pe baza procesului de incercare-eroare, el va gasi solutia , mai ales daca stapaneste bine actiunile mintale de compunere si descompunere a numerelor. Efortul intelectual este mai mare, dar elevii vor gasi, mai repede sau mai lent, solutia corecta a 4, b 2..Satisfactia reusitei este mare, manifestata exploziv, dar nu oboseste, mai ales daca aceasta activitate de creatie este plasata la mijlocul orei de curs, timp de 10- 12 minute, acestea fiind cunoscute ca cele mai productive ca ritm al activitatii nervoase superioare.
Dupa ce copiii de clasa intai au invatat sa rezolve probleme, mai ales pe baza de materiale intuitive, li se poate cere sa compuna ei insisi probleme. Aceste cerinte le sporesc curiozitatea si interesul, le dezvolta spiritul de observatie, imaginatia,dar, mai ales, creativitatea. In acelasi timp, ei capata cunostinte noi despre lumea inconjuratoare, din care-si iau datele necesare compunerii problemelor.
EXEMPLU:
Compuneti o problema despre jucarii folosind numerele 3 si 6. Sau:
Dorina a cules 19 lalele. Ea a oferit mamei sale 5 lalele si prietenei ei, Maria, 3 lalele. Cate lalele i-au ramas?
Rezolvati problema si compuneti una asemanatoare, folosind ca date numerele 18, 4 si 2.. Sau:
Ioana are 5 porumbei. Andrei are cu 4 porumbei mai mult. Pune intrebarea si rezolva problema.
In functie de nivelul clasei si de imaginatia si interesul invatatorului pentru cultivarea modalitatilor dezvoltarii gandirii creatoare cu care se impune sa fie obisnuit omul societatii contemporane, se pot crea exercitii si probleme care sa solicite creativitatea copiilor, cu atat mai multe, mai variate si mai interesante cu cat elevii trec de la o clasa la alta si-si imbogatesc bagajul de cunostinte, priceperi si deprinderi.
La clasa a doua, se pot propune aceleasi tipuri de exercitii si probleme precum si altele cu grad sporit de dificultate, dar in concernul 100-1000.
Exemple:
Se da relatia: a+b=900. Gasiti toate valorile lui a si b,a si b sa fie numere naturale formate din sute intregi.
Gasiti cel mai mic, apoi cel mai mare numar natural de forma abc, folosind numai cifre impare. Aceeasi cerinta, cu cifre pare.
Aflati termenul necunoscut:
420+a=875 a+315+147=900
b-347=193 364-b+100=217
Se pot propune probleme in care se dau datele si se cere copiilor sa puna intrebarea sau intrebarile prin care sa se rezolve problema:
Dintr-o sera s-au cules 125 de garoafe, cu 136 mai multi trandafiri si frezii,cu 58 mai putine decat trandafiri. Formulati intrebarea pentru a rezolva problema prin:
doua operatii;
trei operatii.
Un efort de creatie suplimentar este solicitat de compunerea de probleme dupa exercitii.
Exemple:
Compune o problema dupa urmatorul exercitiu:
( clasa i )
( clasa a ii-a )
(3 x 8)+( 9 x7)= ( clasa a iii-a )
d x 28 +441 126 =453 922 ( clasa a iv-a )
Exercitiile - joc sunt foarte bine primite de copii si , daca sunt bine organizate, mai ales sub forma de concurs, au un aport creator deosebit.
Exemple :
Introduceti in cercuri numere de la 1 la 6 , astfel incat sa se obtina, pe toate liniile, suma 10.
Introduceti in cercuri numere la alegere, astfel incat sa se obtina, pe toate liniile, suma 40.
Rebusurile constituie un alt tip de exercitiu- joc foarte gustat de copii, joc ce dezvolta nu numai latura creatoare a gandirii, ci si spiritul de observatie, sporeste viteza de reactie in solutionarea unei probleme, consolideaza cunostintele teoretice dobandite.
Exemplu: un rebus pentru consolidarea cunostintelor de geometrie la clasa a iv-a:
Daca veti introduce corect solutiile pe orizontala, veti obtine pe verticala A - B denumirea poligonului cu patru laturi :
1 - Numarul laturilor unui patrulater.
2 Patrulater cu doua laturi paralele si doua laturi neparalele.
3 - Are toate cele patru laturi egale.
4 - Linii care nu sunt nici frante, nici curbe.
5 - Patrulater cu laturile opuse paralele si egale si cu cele patru unghiuri drepte.
6 - Un dreptunghi care ... nu are unghiuri drepte.
7 - Laturile patratului sunt .... .
8 - Suma marimilor laturilor unui poligon se numeste ........ .
9 - Drepte care nu se intalnesc niciodata.
10- Patrat ... cu doua unghiuri ascutite si doua unghiuri obtuze.
Vav
V
Valoarea formativa a rezolvarii de probleme este cu atat mai importanta cu cat aceasta activitate solicita participarea si mobilizarea intelectuala a elevilor la un nivel inalt. Rezolvarea unei probleme este superioara altor demersuri matematice, copiii fiind pusi in situatia de a descoperi ei insisi modalitatile de rezolvare si solutia, sa formuleze ipoteze si apoi sa le verifice, sa faca asociatii de idei si corelatii inedite.
Problemele de matematica reprezinta o sursa inepuizabila de cunostinte, solicita la maxim disponibilitatile psihice si, de aceea, trebuie tratate cu interes si responsabilitate de catre toti cei implicati.
|
