CURS 10
Fie f o functie pe un
interval I si un punct
din I.
Definitie: Se spune ca
functia este
derivabila în punctual
daca raportul
are
în punctul
limita finita.
Limita însasi se numeste derivate functiei f in punctul
si se noteaza
:
se
citeste derivata functiei
f în raport cu x în punctul
.
In loc de se mai folosesc pentru
derivata si notatiile:
Daca limita exista, insa este infinita (+ ∞ sau - ∞) spunem ca
derivata functiei din punctul
este infinita. În aceasta
situatie însa, functia nu este derivabila în punctul
.
Observatii
Functia trebuie sa fie definita in punctual . Daca o functie nu este definita
într-un punct, nu se pune problema derivabilitatii în acel punct.
Derivata într-un punct este un numar.
Teorema Daca
functia este derivabila
în punctual
atunci f este continua în punctul
.
Demonstratie: Pentru ,
avem egalitatea:
si
de unde
rezulta ca are limita în
punctul
pe
.
Întradevar:
deci este continua în
punctul
.
Interpretarea geometrica a derivatei
Fig.1
Fie si
graficul functiei f
pentru
:
, care este un arc de curba plana. Daca
este un punct
în care functia f este
derivabila, iar x un punct
oarecare din interval, conform figurii alaturate avem din triunghiul M0MN.:
(1), unde
este coeficientul
unghiular al secantei M0M. Daca punctul
, secanta M0M se apropie ca pozitie de dreapta M0Q, tangenta la grafic în punctul M0 (daca graficul are o tangenta unica în
punctul M0), deci:
. Deci derivata functiei
, într-un punct
este egala
cu tangenta trigonometrica a unghiului pe care îl face tangenta la grafic
în punctul
cu axa 0X. Daca derivata este
infinita (+∞ sau -∞),
, dreapta M0Q este paralela cu axa 0Y.
Daca raportul (1) nu are limita, graficul
nu are tangenta unica în punctul M0 (punct unghiular) sau
tangenta nu exista.
Interpretarea cinematica a derivatei
Fie M un punct mobil care descrie axa 0X. La
fiecare moment t drumul parcurs pe
axa este o functie care ne da legea de miscare a
punctului. Punctul se misca uniform daca legea de miscare
este data de relatia liniara în t:
, constante
Spatiul parcurs între doua momente oarecare t1 < t2 este
si raportul
se
numeste viteza punctului M în
miscare rectilinie si uniforma. Deci într-o miscare rectilinie si uniforma viteza este
(1). Daca
substituim miscarile date, în intervalul (t1, t2)
o miscare uniforma a unui alt punct, care coincide cu punctul M la timpul t1 si t2
raportul (1) poate fi considerat ca viteza medie a punctului M în intervalul de timp (t1, t2) si el ne da o caracterizare a
miscarii între aceste momente, caracterizare care va fi cu atât mai
buna cu cât intervalul (t1, t2) este mai mic. Astfel
putem considera limita vitezei medii când
adica:
. Daca aceasta limita exista si este
finita, ea este prin definitie viteza punctului M la momentul t1,
deci:
.
Functii derivabile pe un interval
Definitie
Se
spune ca functia este derivabila
pe I daca este derivabila
in fiecare punct
. Functia
care face ca
fiecarui punct
sa-i
corespunda derivata functiei în punctul x,
se numeste
functia derivata a functiei f
sau, mai simplu, derivata lui f
si se noteaza: f',
sau Df. Cu ajutorul acestor relatii,
derivata functiei într-un punct
se mai scrie:
.
Derivata la stânga. Derivata la dreapta.
Definitie
Fie functia si
. Se spune ca functia f este derivabila la dreapta în punctul x0 daca raportul
are limita la dreapta finita, în
punctul x0. Aceasta
limita se numeste derivata la dreapta a functiei f în punctul x0
si se noteaza
:
.
Definitie
Fie functia si
. Se spune ca functia f este derivabila la stânga în punctul
daca raportul
are limita la stânga finita, în punctul
. Aceasta limita se numeste derivata la stânga
a functiei f în punctul x0 si se noteaza
:
.
Observatii
Interpretarea geometrica a derivatei la dreapta si a derivatei la stânga.
a)
O functie este derivabila
la dreapta în punctul
daca:
. Prin urmare, conform figurii urmatoare,
semidreapta
M0M, când (M la dreapta lui M0),
se apropie ca pozitie
de semitangenta la dreapta în punctul M0, M0Q.
Coeficientul unghiular al semidreptei M0Q este .
Fig. 1
Daca = + ∞, semitangenta M Q este
paralela cu axa 0Y si este situata deasupra punctului M0 (conform figurii 2).
Fig. 2
Daca = - ∞, semidreapta M Q
semitangenta la grafic în punctul
, este paralela
cu axa 0Y si este situata sub punctul M.
b)
O functie este derivabila
la stânga în punctul
daca
. Prin urmare (conform figurii 3) semidreapta
Fig. 3
M0M
când (M la stânga lui M0)
se apropie ca pozitie de semitangenta la stânga în punctul M0, M0Q.
Coeficientul unghiular al semidreptei M0Q este
. Daca
= + ∞, semitangenta M Q este
paralela cu axa 0Y si este situata sub punctul M0 (conform
figurii 4). Daca
= - ∞, semitangenta M0Q este
paralela cu axa 0Y si este situata deasupra punctului M
Fig. 4
c)
Daca
functia f are în punctul derivatele laterale
diferite si cel putin una din ele este finita, punctul
se numeste punct
unghiular al graficului functiei
, iar cele doua semitangente fac între ele un unghi
si
(conform
figurii 5).
Fig. 5
d)
Daca
functia f are în punctul derivatele laterale
infinite si egale, cele doua semitangente sunt în prelungire punctul x este
un punct de inflexiune al graficului functiei
(conform figurii 6).
Fig. 6
e)
Daca
functia f are în punctul derivatele laterale
infinite si diferite
=
= - ∞ sau
=
= + ∞, cele doua semitangente se suprapun;
punctul
se numeste punct
de întoarcere al graficului functiei
(conform figurii 7).
Fig. 7
Reguli de derivare.
Operatii cu functii derivabile.
Teorema 1
Daca functiile sunt derivabile într-un punct
, atunci functia
este derivabila în punctul
si:
.
Demonstratie
si pentru
ca f si g sunt
derivabile în punctul
, avem:
(1), deci
(2).
Observatii
Consecinta
Daca functiile si
sunt derivabile pe I, atunci suma
este derivabila
pe I si:
.
Teorema 2
Daca functiile sunt derivabile într-un punct
, atunci functia
este derivabila în punctul
si:
.
Demonstratie
Avem
si pentru ca sunt derivabile în
punctul
, obtinem:
(3).
Observatie
Consecinta
Daca functiile si
sunt derivabile pe I, atunci diferenta
este derivabila
pe I si:
.
Teorema 3
Daca functiile sunt derivabile într-un punct
, atunci functia
este derivabila în punctul
si:
.
Demonstratie
Pentru din I avem:
Prin ipoteza, functiile f si g sunt derivabile în punctul , deci
sunt continue în
punctul
prin urmare
si
, astfel încât putem scrie:
adica
(4).
Daca sunt n
functii derivabile în punctul x0
, produsul lor
este derivabil în
punctul
si:
(5)
Demonstratie
Pentru n 2 formula este adevarata, deoarece este formula (4). Presupunem ca este adevarata pentru n-1 sa aratam ca este adevarata si pentru n:
care este tocmai formula (5).
În particular, daca atunci
.
Consecinta:
Daca functiile sunt derivabile pe
intervalul I, atunci functia
este derivabila
pe I si:
.
Teorema 4
Daca functiile sunt derivabile într-un punct
, atunci functia
este derivabila în punctul
si:
.
Demonstratie Functia g(x) ia în punctul x0
valoare diferita de 0; deoarece este continua in punctul x0, exista o
vecinatate V a lui x0 în care . Pentru
avem:
, însa
deci avem la
limita:
adica:
.
Consecinta:
Daca functiile sunt derivabile pe I si
, atunci
este derivabila pe I si:
.
Derivabilitatea functiilor compuse.
Sa consideram functia , cu domeniul valorilor I
si functia
; pentru functia compusa
avem urmatoarea
Teorema: Daca functia este derivabila în punctul
si functia
este derivabila este derivabila în
punctul corespunzator
atunci functia compusa
este derivabila in punctul
si
.
Demonstratie
Functia u fiind derivabila în punctul x0, avem:
(1). Functia
f(u) fiind derivabila în punctul
u0, avem:
; înainte de a trece la limita, putem scrie:
cu
(3).
Functia data de (2), cu
, este continua în punctul
. Întradevar,
si pentru
, avem
deoarece f(u) este derivabila în punctul u0. Derivabilitatea functiei F(x) este:
. Deci la limita avem:
si daca
tinem seama de (1) si (3) avem:
.
Consecinta Daca functia este derivabila
pe I si functia f este derivabila pe I atunci functia compusa
este derivabila
pe I si:
.
Derivabilitatea functiilor inverse
Teorema Fie functia , care se poate inversa pe I. Daca f(x) este
derivabila în punctul
, atunci functia sa inversa
este derivabila
în punctul
si
(1).
Demonstratie
Am aratat ca functia este continua pe J; ramâne sa mai aratam ca pentru orice
sir (yn) cu
avem:
. Functia f
fiind biunivoca, la
corespunde un xn astfel încât yn=f(xn), deci
, astfel încât:
, si la limita,
deoarece sirul (yn)
este arbitrar, avem:
.
Consecinta daca functia , este derivabila pe I
si
, atunci functia inversa
este derivabila
pe
si
Observatii
Derivatele functiilor trigonometrice
a)
Functia este derivabila
pe domeniul de definitie R.
Avem:
, deci
.
Consecinta Daca este derivabila,
functia
este derivabila
pe I si:
.
b)
Functia este derivabila
pe domeniul de definitie R.
Deoarece
, folosind regula de derivare a functiilor compuse,
precum si rezultatul precedent:
c)
Functia este derivabila
pe domeniul
Pentru
avem:
d)
Functia este derivabila
pe domeniul
Pentru
,
Derivata functiei logaritmice
Functia
este derivabila
pe tot domeniul de definitie
. Avem:
, deci
, deoarece
Din formula
rezulta ca
.
Observatie Daca .
Derivata functiei exponentiale
Functia
este derivabila
pe tot domeniul de definitie
. Functia
este inversa functiei logaritmice
.
Asadar
.
Observatii
Daca .
Daca u(x) definita pe I este derivabila pe I, atunci .
Functii hiperbolice
Functia , numita ,,sinus
hiperbolic", se defineste cu ajutorul functiei exponentiale
în modul urmator:
. Domeniul valorilor este
. Functia
este o functie
impara, deoarece
. Graficul este simetric fata de originea axelor
(conf. fig. (1)),
.
Fig. 1
Functia , numita ,,cosinus
hiperbolic", este definita de
. Domeniul valorilor este
. Functia
este o functie
para, deoarece
. Graficul este simetric fata de axa 0Y (conf. fig.
(2)). Graficul functiei
se numeste
si ,,curba lantisor".
Curba
da pozitia de echilibru a unui fir omogen, flexibil, inextensibil,
supus la actiunea gravitatiei si ale carui capete sunt
fixate (A, B),
.
Fig. 2
Functia , numita ,,tangenta
hiperbolica" (conf. fig. (3)), este definita de
.
Fig. 3
Functia , numita ,,cotangenta
hiperbolica" (conf. fig. (4)), este definita de
.
Fig. 4
Proprietatile functiilor hiperbolice
Functiile hiperbolice au proprietati care le apropie de functiile circulare. Dam câteva dintre ele
Toate se dovedesc înlocuind functiile hiperbolice cu expresiile lor în functie de exponentiale. Astfel, pentru 1 avem
Derivatele functiilor hiperbolice
a)
Functia este derivabila
pe domeniul de definitie R.
;
.
b)
Functia este derivabila
pe domeniul de definitie R.
;
.
c)
Functia este derivabila
pe domeniul de definitie R.
;
.
d)
Functia c este derivabila pe domeniul de definitie R-.
;
.
Derivatele functiilor circulare inverse
Functia
arcsin x, definita pe [-1,
+1], este derivabila pe (-1, +1): , deci
. În punctele +1 sau -1, arcsin x are derivata +
Functia
arccos x, definita pe [-1,
+1], este derivabila pe (-1, +1): , deci
. În punctele +1 sau -1, arcsin x are derivata -
Functia
arctg x, definita pe ),
este derivabila pe domeniul de definitie: , deci
.
Functia
arcctg x, definita pe ),
este derivabila pe domeniul de definitie: , deci
.
a)
Functia este strict monotona pe tot domeniul sau de definitie R. Avem
sau
. Solutia care convine este
. Schimbând pe y în
x dupa logaritmare, obtinem
functia inversa a functiei
:
, numita ,,argument
sinus hiperbolic". Functia
este derivabila
pe domeniul de definitie
.
b)
Functia este strict monotona pe intervalele
. Avem
sau
. Schimbând pe y cu
x, obtinem functia
inversa a functiei
numai pentru ramura
monotona definita pe
:
, numita ,,argument
cosinus hiperbolic"; pentru ramura din intervalul
avem:
.
c)
Functia este strict monotona pe multimea de definitie. Avem
sau
, numita ,,argument
tangenta hiperbolica". Functia
este derivabila
pe domeniul de definitie:
.
d)
Functia , este monotona pe intervalele
. Avem:
. Schimbând pe x cu y, obtinem functia inversa
a functiei
, pentru ramura monotona definita pe
, numita ,,argument
cotangenta hiperbolica"; pentru ramura din intervalul
avem
.
|