CUPRINS
1. Succinta descriere a activitatii profesionale ........................... pag. 3
2. Prezentarea teniei de cercetare profesionala:
"Dezvoltarea potentialului creativ al elevilor în activitatea
de compunere a problemelor" 10210p1513k .......... ..... ...... ................... pag. 4-6
3. Descrierea domeniilor de activitate profesionala ................... pag. 7-8
4. Dezvoltarea profesionala prin cursuri, stagii......................... pag. 8-9
5. Parteneriatul didactic cu elevii-subiecti ai educatiei
si colegii-subiecti ai proiectului de predare-formare ........... pag. 9-10
6. Descrierea uni set de materiale didactice din practica
personala.......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................... pag.10-11
7. Perspective educationale .......... ..... ...... ........................... pag. 12
8. Dinamica rezultatelor scolare .......... ..... ...... ................... pag.13-16
9. Anexe .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............................ pag.17-24
10. Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................. pag. 25
Succinta descriere a experientei profesionale
începi cu ce e aproape de tine, de
ale tale si de ocupatia ta"
Traim un prezent pretios. Dar ce ciudat si trist este ca putini sânt oamenii care constientizeaza. Nu atât de des ne este dat sa întâlnim contemporani, care sa înteleaga ca traim într-adevar un prezent deosebit. Totusi ei ramân rari având un mod de viata nespectaculos, purtându-se cu decenta, cu capacitate si generozitate.
Astfel de persoane pot fi sigur învatatorii si profesorii, dedicati, demni si seriosi: o forta propulsiva fara egal pentru spiritualitatea unui popor. Anume acest crez în cugetare a fost deprins de la prima mea învatatoare, fiind mai apoi sustinut de diriginta mea profesoare de limba franceza - doamna Gutu Areta. Nazuind sa fiu asemeni lor si dupa chemarea sufletului meu, dupa absolvirea cu succes a scolii medii din satul natal Popestii de Sus, în 1988 am fost înscrisa în anul I la institutul pedagogic de stat "Aleco Russo" din Balti, facultatea: Pedagogia si Metodica Învatamântului Primar si Limbi Straine (l. franceza).
Absolvind universitatea în anul 1993, am fost angajata la lucru în scoala medie din satul natal, ca profesoare de limba franceza. Dupa trei ani de lucru în anii 1996 - 1999 am activat ca învatatoare la clasele primare. Am instruit si educat o promotie de elevi (clasa II - IV-a), carora le-am cultivat calitati morale si spirituale, stimulându-le potentialul creator, educându-le sentimente de dragoste fata de plaiul natal. M-am straduit sa le dezvolt gustul estetic, imaginatia si fantezia. În anii 1999 - 2001 am activat din nou ca profesoare de limba franceza, iar în toamna anului 2001 am fost repartizata ca învatatoare la clasa I pe care o instruiesc si educ pâna în prezent.
Activând ca pedagog ma stradui sa pun în valoare întregul potential al copiilor, facând scoala pentru copil - "scoala Bucuriei". Sustin ideea învatatorului eficient care, înainte de toate, e discipolul elevilor sai, care încearca sa învete în permanenta de la dânsii, pentru a tine pasul cu acestea si pentru a putea sa discute orice subiect.
Prezentarea temei de cercetare profesionala
"Dezvoltarea potentialului creativ al elevilor în activitatea de compunere a problemelor"
stie matematica, ci cel ce creeaza
matematica"
Activitatea de rezolvare si compunere a problemelor ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii. Progresul omenirii nu este posibil fara activitatea creatoare, teoretica sau practica a oamenilor. Capacitatea de a fi creativ este esentiala pentru supravetuire.
În prezent conceptul de creativitate în învatamânt, este sesizat ca formarea si cultivarea unor capacitati de cunoastere (intelectuale si practice), stabilite pe o cale independenta, prin efort propriu de gândire si actiune, care devin fundamente ale procesului creator real nu imediat, ci atunci când tinerii vor intra în fluxul activitatii productive. Deci, creativitatea este calitatea pe care le-o dorim copiilor nostri.
Prin urmare, în procesul de învatamânt ma intereseaza masura în care solutiile gasite în rezolvarea acestor probleme produc elevilor satisfactii, care reanima dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai, solutii mai "elegante", mai interesante, toate acestea fiind atribute ale spiritului creator.
Al. Rosca, psiholog român, afirma în lucrarea sa "Creativitate, modelare, programare" ca, problema care sta azi în fata stiintei este de a adânci studiul factorilor creativitatii, de a gasi si mijloacele de dezvoltare ale acesteia.
Problema creativitatii preocupa pe multi specialisti straini (G. P. Giulford, I. W. Getrels, P. W. Jaskon, M. Trzer, s.a.) precum si din tara noastra (Z. Tarâta. Stimularea creativitatii elevilor ciclului primar la limba româna, Virgil M. Mândâceanu "Bazele tehnologiei si maiestriei pedagogice"; Mihailenci R. "Particularitatile de structurarea a potentialului creator la scolarii mici"; s.a.
Cu studierea acestei probleme se ocupa atât psihologii, metodistii, didactii precum si învatatorii cu experienta.
În scoala începând cu ciclul primar, când se pun bazele unei gândiri creatoare, flexibile, se realizeaza cea mai mare parte a calitatilor unui om modern, capabil sa adopteze rapid la dinamica vietii sociale.
Prin investigatii experimentale solide cercetatorii au decis semnificanti în aprecierea gradului de dezvoltare a creativitatii sunt patru factori: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea si putere de elaborare.
Dar nu neglijam si celelalte procese psihice ale fiecarui copil: gândire, memoria, imaginatia, etc. Imaginatia împreuna cu gândirea constituie expresia psihologica a activitatii creatoare a omului.
A. Ainstain afirma ca "Imaginatia creatoare este mai importanta decât suma cunostintelor acumulate"
Prin urmare în procesul de compunere a problemelor are loc educarea capacitatilor de gândire si anume: observarea si compararea, abstractizarea si concretizarea, generalizarea si specializarea, clasificarea si sistematizarea, analiza si sinteza, determinarea si aplicarea anologiei, formarea ipotezelor si planificarea actiunilor, dezvoltarea atitudinii critice fata de materialul studiat, autocontrolul.
Permanent tin cont de faptele ca diferenta dintre a învata " rezolvarea unei probleme " si "a sti " (a putea) sa rezolvi o problema noua înseamna, în esenta creativitate, dar de niveluri diferite. Rezolvarea unei probleme " învatate " ofera mai putin teren pentru creativitate decât rezolvarea unor probleme noi, care la rândul ei , este depasita de compunerea unor probleme noi.
Creativitatea gândirii , miscarea ei libera , nu se poate produce decât pe baza unor deprinderi corect formate , stabilizate si eficient transferate.
În scopul cultivarii creativitatii , adica a gândirii, intelegentei si imaginatiei elevilor în cadrul orelor de matematica folosesc urmatoarele forme de compunere si crearea a problemelor .
probleme actiune sau punere în scena;
compuneri de probleme dupa tablouri si imagini;
conpuneri de probleme dupa modelul unei probleme rezolvate anterior;
probleme cu indicarea operatiilor matematice ce trebuie efectuate;
compuneri de problema dupa un plan stabilit;
compuneri de problema cu mai multe întrebari posibile ;
compuneri de problema cu întrebare probabilistica;
compuneri de problema dupa un exercitiu simplu sau compus;
compuneri de problema dupa un exercitiu simbolic ;
compuneri de problema cu început dat, cu sprigin de limbaj;
compuneri de problema cu marimi date, cu valori numeric date;
compuneri de problema cu modificarea continutului si a datelor;
creare libera de probleme;
probleme de perspicacitate si rebustice etc.
(Anexa 1).
Ca forme de lucru în stimularea creativitatii la orele de matematica utilizez jocurile didactice, activitatile în grup , cooperarea , concursurile, jocurile creative, etc.
Este foarte binevenita compunerea problemelor, cât si rezolvarea lor aplicata în situatii de joc. Spre exemplu: care echipa compune corect si rapid o problema dupa anumite cerinte; rezolvarea problemei compuse de o echipa (sau pe rând de fiecare component al echipei ) de un alt grup (sau fiecare component al grupului )o echipa sa formuleze continutul problemei si alta -întrebarea, iar rezolvarea ei sa se faca simultan de catre ambele echipe, sa se gaseasca de fiecare echipa cât mai multe întrebari la un continut dat sau mai multe metode de rezolvare a unei probleme date sau compuse etc.
Am observat ca competitia generala de joc contribuie atât la cresterea mobilitatii gândirii, a capacitatilor sale divergente, creatoare, cât si la formarea personalitatii elevilor, la manifestarea unei unei conduite atitudinale pozitive fata de munca.
În activitatea de compunere a problemelor tin permanent în câmpul de atentie îmbunatatirea continua a exprimarii corecte a copiilor orala si în scris, atât din punct de vedere matematic, cât si gramatical, îmbogatirea vocabularului lor matematic si a vocabularului în general cresterea volumului lor de cunostinte si de folosire a acestora în practica.
Compunerea de probleme a constituit o prenusa reala si eficienta pentru o viitoare munca de cercetare pentru activitatea ulterioara de creatie (inovatie, inventie) si cu cercitudine, o modalitate singura de sporire a rolului formativ al învatamântului matematic în ciclul primar în strânsa corelatie cu celelalte discipline de învatamânt.
Descrierea domeniilor de activitate profesionala
"Propriul succes poate fi asigurat
doar ajutându-I pe altii sa se dezvolte"
H.I. Firestone
Conceptul de învatamânt formativ implica o sporire intensa a conexiunii inverse prin prelucrarea globala a informatiilor si transformarea lor în acte operationale. Metodele de stimulare a conexiunii inverse sunt variate si complexe, iar abordarea lor îl obliga pe elev sa gândeasca si sa lucreze în mod individual , sa-si verifice si sa-si aprecieze activitatea , astfel asigurându-se asimilarea cunostintelor prin efort propriu.
A ramâne la formula "transportarii informatiei" de la profesor la elev înseamna a contribui foarte putin la dezvoltarea personalitatii copilului, deoarece faptul ca opiniile altor persoane "plutesc" prin creierul nostru nu ne face deloc mai întelepti.
O metoda ce satisface nevoia de matricitate si gândire e cea a jocului didactic , care îmbina spontaneitatea si imaginatia cu efortul solicitat si programat de procesul învatarii.
Organizarea învatarii sub forma unor activitati cu caracter de joc aduce animatie si destingere, placere si bucurie, înviorând procesul de instituire. În acest scop, la orele de matematica pentru înviorarea activitatii utilizez diferite sarcini cu caracter distractiv: sarade, curiozitati numerice , labirinturi, jocuri de transformari în spatiu, jocuri matematice ,ghicitori matematice ,etc. (Anexele 3.1;3.2) acestea fiind interesante prin continut ,distractive ca forma, se deosebesc prin rezolvari neobisnuite si prin rezultate paradoxale.
În cadrul lectiei practic aceste forme de activitate la captarea atentiei , ca momente recreative si la ridicarea interesului intelectual al elevilor pe parcurs.
O forma eficienta de asigurare a învatarii interactive ce le cultiva elevilor capacitati de conlucrare si comunicare, practicata deseori este lucrul în grup. Utilizez aceasta forma mai ales la activitatile de postrezolvare a problemelor, care permite consolidarea deprinderilor formate si dezvoltarea creativitatii
fiecarui discipol.
Spre exemplu calatorind imaginar în Padurea Piticilor, elevi (clasa a II -a) au rezolvat însarcinarile si au trecut obstacolele propuse pentru a trezi pe Alba ca Zapada din somnul ei letargic. Unul din obstacole a fost problema compusa :,,În padurea piticilor sunt 9 stejari si de 7 ori mai multi brazi .Câti copaci sunt în padurea piticilor?"
Dupa constientizarea
enuntului problemei, stabilind interdependenta logica între
marimi, a fost propusa schema problemei:
Stejari :9 copaci
Brazi :?, de 7 ori mai multi -? copaci.
Dupa rezolvarea problemei, în cadrul activitatii de postrezolvare fiecare grup, sub forma de joc , primeste câte o sarcina:
I grup: Modificati întrebarea problemei fara a adauga vreo valoare numerica.
Exemple:
1 Cu câti brazi sunt mai multi decât stejari?
2 Câti stejari trebuie sa se mai sadeasca pentru ca numarul lor sa fie egal cu cel al brazilor ?
II grup :Schimbati valorile numerice din enuntul problemei.
Exemple : În padurea Piticilor erau 10 stejari ,iar brazi de 5 ori mai multi :Câti copaci sunt în padure?
III grup: Reformulati enuntul problemei :
Exemplu : Câti copaci sunt în Padurea Piticilor, daca au fost saditi 9 stejari, iar brazi de 7 ori mai multi?
IV grup : Compuneti o problema în baza formulei numerice : 9 +(9*7)=72
Exemplu: Într-un crâng au înflorit 9 ghiocei, iar viorele de 7 ori mai multe .Câte flori au înflorit în total?
În scopul dezvoltarii creativitatii , mai târziu în clasele III - IV ,voi utiliza si altele activitati de postrezolvare ca:
rezolvarea problemei date prin alt procedeu;
transformarea unei probleme compuse în simpla si invers;
transformarea si compunerea din 2-3 probleme simple a uneia compuse;
transformarea unei probleme clasice simple într-o problema creativa s.a.(Anexa 2).
Compunerea problemelor este una din modalitatile principale de a dezvolta gândirea independente si originala a copiilor, de cultivare si educare a creativitatii gândirii lor .
În cadrul orelor de matematica practic diverse forme si metode de instruire care devin eficiente doar inima în masura în care toate actiunile sunt corectate cu cunostintele acumulate, integrate în fundul curricular de baza, în scopul asigurarii caracterului unitar al ideilor ,conceptiilor, atitudinilor.
Dezvoltarea profesionala prin cursuri, stagii
,,Pentru a forma generatiile tinere,
ale vremii de mâine, noi dascalii,
trebuie în primul rând sa ne
înnoim vesnic odata cu ele ."
C. Daicoviciu
Vietuim într-un mediu ce abunda în schimbare , iar ca suprasolicitarea inovatiilor sa nu oprime procesul educational , tine de datoria noastra sa desavârsim strategiile de perfectionare a resurselor umane implicate în acest proces .
Schimbarile sociale actuale constituie forta motrica a perfectionarii sistemului educational care ,la rândul sau nu poate fi realizat fara dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice.
În scopul perfectionarii maiestriei profesionale am activat în cadrul cursurilor organizate de Ministerul Educatiei si stiintei, în orasul Drochia din 02.08.1999 - 14.08.99.pentru limba franceza-03.07.2000-16.07.2000;apoi la cursurile din 16.07.2001-29.07.2001,organizate pentru clasele primare.
Activitatea de perfectionare este îndreptata spre :
Inovarea formelor de activitati;
Modernizarea continua a lectiei ;
Realizarea noilor modalitati de evaluare alternativa;
Tehnologiile educationale interactive orientate spre dezvoltare , formare de abilitati, si a creativitate;
Perfectionarea modalitatii de a cultiva relatii interumane civilizate;
Necesitatea fiecarui pedagog este de a se perfectiona sistematic si continuu .Acest proces contribuie la îmbunatatirea culturii sociale , a relatiilor interpersonale, în conditii în care voi promova învatarea discipolii mei .
Pentru a tine pasul pe linia perfectionarii în activitatea profesionala voi cerceta aspectele în domeniul propriei specialitati. Am participat în continuare la concursurile de reciclare la întrunirile metodice scolare, studiez editurile de specialitate, formatiile din mass-media care vor contribui la valorificarea unor probleme , la spotirea potentialului meu creator pentru a atinge culmele calitatii didactice orientându-ma dupa maxima lui Horatiu, ca ,,viata n-a dat nimic oamenilor fara un mare efort ".
5. Parteneriatul didactic cu elevii - subiecti ai educatiei si colegii -subiecti ai proiectului de predare - formare
"Notiunea de profesor si cea de elev
trebuie sa lunece una spre alta
pentru a se contopi"
Ana Blandiana
Sarcina fundamentala a familiei si a scolii la etapa ei de modernizare ramâne a fi formarea constiintei si comportamentului moral, cultivarea valorilor culturale ale poporului.
În activitatea mea de pedagog tind spre formarea deprinderilor de comportare a elevilor în concordanta cu teoria morala corespunzatoare societatii în care traiesc.
Sânt de parerea ca raportul dintre învatator si elevi se bazeaza pe sentimente morale, elevii sa-l respecte din tot sufletul pe dascalul sau si sa-l iubeasca.
Cunoscând psihologia copilului , având dorul de a ma apropia sufleteste de elevi, câstigându-le iubirea , am posibilitatea de a "modela" sufletul lor cum cred ca e mai bine , caci ei ma simt aproape. Copiii au mai mult nevoie de modele, decât de critica. De aceea în activitatea mea educationala predomina relatiile libere si democratice.
Relatiile libere dezvolta la elevi spiritul de initiativa si independenta, spiritul de observatie, spiritul critic, dar si responsabil, si creativ. Relatiile democratice pornesc de la drepturile omului, de la respectul fata de om si rus din necesitatea dezvoltarii unei personalitati complexe, completive si creatoare a unui cetatean loial si demn.
Pentru a combina aceste doua tipuri de relatii, încerc sa privesc lucrurile din jur cu ochii lor, ma stradui sa pun în valoare potentialul fiecarui copil, zâmbind deseori - ceea ce faciliteaza comunicarea cu ei, fiind exigenta si corecta, lucrând în consideratie parerile si opiniile lor, învatându-i sa le aprecieze si pe ale colegilor sai.
Deoarece educatia este schimbarea, ea fiind eminenta fiintei umane, tind sa transmit nu numai volumul de cunostinte, dar si orizontul de cultura prin modul de a gândi, unele traditii si obiceiuri ale neamului nostru, îndrumând elevii mei spre o continua schimbare colectiva.
În ce priveste relatii cu colegii predomina relatii democratice bazate pe stima si respect reciproc, dreptul la opinii proprii si respectarea opiniei, colaborarea, caci din colaborare se naste progresul, iar din discutie - întelegerea, urmând acea regula de aur: "poarta-te cu ceilalti asa cum ti-ai dori sa se poarte si ei cu tine".
6. Descrierea unui set de materiale didactice din practica personala
Materialele didactice reprezinta ansamblul de obiecte, produse, documente si instrumente, folosite în actul predarii - învatarii pentru îndeplinirea unor obiective instructiv - formativ - educative, etc.
Materialele didactice pot fi: plante, animale, dispozitive, unelte, reprezentari grafice, audiovizuale, etc.
Mijloacele de învatamânt interpreteaza în ele un valoros potential psiho-pedagogic, de aceea ele contribuie la perfectionare procesului de predare învatare, metodologiei didactice si formelor de evaluare.
Studierea matematicii în clasele primare nu poate fi conceputa fara folosirea mijloacelor de învatamânt, care ajuta la trecerea de la acumularea cunostintelor concrete la generalizari si abstractizari.
În cadrul orelor de matematica folosesc asa criterii de mijloace de învatamânt:
Mijloacele de învatamânt naturale confectionate pentru nevoile activitatii social-utile: obiecte, piese, dispozitive, unelte, sisteme informatice, etc.;
Mijloacele de învatamânt de substitutie: mulaje, corpurile geometrice, tabele pentru explicarea temei noi, seturi de ilustratii, jocuri didactice matematice (anexele 4,1; 4,2)
Mijloace de învatamânt mixte: cartile, îndrumarile, culegerile de probleme, exercitii si probleme logico - matematice, etc. (Anexa 5)
Mijloace de învatamânt logico - matematice: formulele si simbolurile matematice diverse, algoritmi de rezolvare, etc.
(Anexa 6)
Mijloace de învatamânt de evaluarea cunostintelor: metode de evaluare scrisa (probe de control, teste grila)
Pentru a fi eficiente la lectie mijloacele de învatamânt trebuie utilizate cu masura. Ele sa contribuie la întelegerea mai clara a continutului materialului de studiu si nici de cum sa nu înlocuiasca gândirea logica a copilului cu reprezentarea ilustrata a oricarui exercitiu sau probleme - aceasta idee sta la baza activitatii mele profesionale.
7. PERSPECTIVE EDUCAŢIONALE
"Viitorul este mult mai important,
deoarece este locul unde va veti petrece restul vietii".
Gh. F. Kettering.
Misiunea profesorului este plurivalenta si complexa. Anume el este acel care transmite tinerilor în mod organizat valorile culturale si spirituale ale generatiilor trecute, "omul este masura tuturor lucrurilor" afirma Protagoras si deci nu se poate împlini ca personalitate fara a avea o perspectiva spirituala.
Societatea în care traim înainteaza cerinte deosebite fata de orice persoana, sa aiba un spirit liber, actionând din propriul imbold; sa fie o personalitate deschisa flexibila si creatoare de valori, lata în ce îmi vad eu perspectiva profesionala:
studierea si implimentarea tehnologiei moderne în educatia generatiei tinere;
* participarea activa creatoare la procesele si fenomenele culturale, astfel largind orizontul cultural fiecarui elev;
* asimilarea continua de valori (stiintifice, etice, estetice, religioase etc.)
* organizarea lectiilor demonstrative privind utilizarea noilor activitati de postrezolvare a problemelor ce duc la dezvoltarea potentialului creativ, precum, organizarea unei ore distractive "Calatorie în tara ingeniosilor" si a unui concurs matematic: "Sunteti isteti";
* participarea la seminarele teoretice si practice organizate la diverse niveluri: reuniune judeteana la cursuri de perfectionare propuse de DEsTS si de Institutul de stiinte ale pedagogiei.
În perspectiva mea educationala nu tind spre ideal, ci spre eficienta, enovatie, capabila sa adaptez rapid schimbarile propuse de progresul lumii contemporane.
l/ L Curriculum scolar ci. I-IV, ed. Prut International, Chisinau, 1998
"Didactica Pro..." Revista de teorie si practica educationala, nr. 2, Chisinau, 2001
E.Condiu "Pedagogie generala" voi.I, ed. Arc, Chisinau, 1997
E.Condiu "Didactica în prezentare grafica" voi.II, ed. Arc, Chisinau, 1997
Gh.Dascalu, II.Radu s.a. "Metodica predarii matematicii la clasele I-1V", ed. Lumina, Chisinau, 1994
Ghid psihologic "scolarul mic", Chisinau, 1998
y 7. G.Apostol - Ciubara "Matematica în ci. I-IV" ghidul învatatorului, ed. Lumina, Chisinau, 1996
I.Bontas "Pedagogie" ed. AII Educafional SA, Bucuresti, 1996
L.Granaci "Instruirea prin joc" Epigraf, Chisinau, 1999
IO. M.Frijer "Predarea si învatarea creativa" ed. Uniunii Scriitorilor, Chisinau, 1998
O.Oprea "Didactica nova. Teoria instruirii" partea I, ed. Lumina, Chisinau, 1992
Goloman Marcus "socul matematicii" ed. Albatros, Bucuresti, 1987
13. "Foaie matematica" revistei stiintifica si metodica de matematica nr. 3,4,7, Chisinau, 2000
[/ 14. Z.A.Mihailova "Probleme si jocuri matematice pentru prescolari" Chisina
|
