Erorile in cercetarea statistica prin sondaj

Erorile in cercetarea statistica prin sondaj

Metodologia adoptata pentru constituirea esantionului influenteaza, in mod inevitabil, fazele ulterioare ale cercetarii, nivelurile estimative ale caracteristicilor statistice si al erorilor aferente.

In cazul cercetarilor prin sondaj rezultatele finale sunt afectate de unele erori, care insa trebuie sa fie suficient de mici pentru a nu denatura concluziile referitoare la populatia cercetata.

Tipurile de erori considerate ca fiind specifice cercetarilor statistica prin sondaj sunt: erori de inregistrare sau de observare cu o dimensiune minima, aproape inexistente si erori de reprezentativitate.

Erorile de inregistrare sunt, de regula, neglijabile in acest caz, deoarece este posibil ca etapa de observare sa se desfasoare in conditii organizatorice superioare si cu un control mai riguros, comparativ cu observarile totale.

Erorile de reprezentativitate apar la toate cercetarile prin sondaj deoarece observarea se extinde numai asupra partii din populatia statistica care a fost cuprinsa in esantion si care nu poate fi, in nici-o situatie practica, o formatie perfect identica cu populatia, indiferent de marimea esantionului si de procedeul de sondaj adoptat.

Eliminarea completa a erorilor de reprezentativitate nu este posibila deoarece aceasta ar insemna sa inlocuim observarea partiala cu obsevarea totala.

Eroarea de reprezentativitate este apreciata prin diferenta care exista intre valoarea medie sau abaterea medie patratica a valorilor caracteristicii calculate pe baza datelor obtinute prin observarea esantionului, si media sau abaterea medie patratica calculate la nivelul tuturor unitatilor care formeaza populatia statistica.

Erorile de reprezentativitate pot fi identificate in doua variante: sistematice si intamplatoare.

In cazul cercetarilor prin sondaj, cauzele care pot provoca aparitia erorilor de reprezentativitate sistematice, sunt:

a) - folosirea unor formule incorecte pentru estimarea nivelului caracteristicilor statistice despre care s-au colectat date;

b) - alegerea constienta a unitatilor de sondaj, pretinzand ca acestea reprezinta in mod corect ce este tipic in colectivitatea totala respectiva. Aplicarea unui procedeu de sondaj constient implica posibilitatea afirmarii punctelor de vedere subiective cu repercursiuni deformatoare asupra reprezentativitatii esantionului;

c) - constituirea esantionului prin extrageri dintr-o baza de sondaj incompleta sau invechita;

d) - folosirea unui procedeu de tip nealeator pentru formarea esantionului;

e) - substituirea unor unitati din esantion cu altele mai comode pentru cercetare.

Cand se organizeaza o cercetare statistica prin sondaj este necesar sa se asigure, de la bun inceput, eliminarea tuturor surselor care pot provoca erori de reprezentativitate sistematice. Modalitatea cea mai sigura de a evita aparitia erorilor de reprezentativitate sistematice este adoptarea riguroasa a unei scheme de sondaj de tip aleator pentru formarea esantionului.

Erorile de reprezentativitate intamplatoare nu pot fi eliminate, acestea se produc si atunci cand s-a respectat cu strictete caracterul aleator de extragere a unitatilor care vor constitui esantionul. Dar, se remarca faptul ca este posibil, in acest caz, sa se calculeze cu exactitate marimea probabila a acestor erori, ceea ce asigura metodei cercetarii statistice prin sondaj avantajul unei metodologii riguroase de cercetare.

Nota : Pentru a obtine o confirmare a faptului ca esantionul a fost format in mod aleator se poate proceda la verificarea caracterului intamplator al extragerilor prin aplicarea urmatoarelor criterii:

Criteriul numarului total al iteratiilor R”

Criteriul lungimii iteratiei K”

- “Metoda diferentelor succesive”

Un exemplu metodologic al acestei operatiuni statistice este prezentatat in Anexa 12.

Valoarea medie a erorilor de reprezentativitate intamplatoare depinde de volumul esantionului, de gradul de variabilitate al caracteristicilor studiate si de procedeul de sondaj aplicat.

Din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea unui esantion se considera corespunzatoare atunci cand structura acestuia este identica, sau difera foarte putin de structura populatiei din care a fost extras, acest fapt se apreciaza prin compararea marimilor relative de structura ale esantionului si respectiv ale populatiei care nu trebuie sa evidentiaze diferente mai mari de . O concluzie utila cu privire la reprezentativitatea structurala a unui esantion poate fi obtinuta si cu ajutorul “Criteriului ” - “Testul de conformitate”.

Exemplul 21

Sa se verifice reprezentativitatea structurii esantionului pentru o colectivitate de salariati grupati pe categorii profesionale cu ajutorul “Criteriului

Tabelul 27

Nota Distributia teoretica a frecventelor este calculata prin aplicarea marimilor relative de structura de la nivelul colectivitatii totale asupra volumului esantionului.

Verificarea ipotezei propuse se realizeaza prin compararea lui - statistic cu - tabelar, astfel:

Deoarece a rezultat ca - statistic este mai mic decat - tabelar, care a fost extras din ”Anexa 3”, pentru o probabilitate de 95% si 3 grade de libertate, se accepta ipoteza nula si deci intre cele doua structuri nu se constata o deosebire semnificativa. Se confirma statistic faptul ca esantionul este reprezentativ din punct de vedere al structurii pe categorii profesionale, comparativ cu structura colectivitatii totale.