Esantionul simplu constituit prin procedeul sistematic
Atunci cand unitatile statistice de sondaj sunt ordonate in baza de sondaj dupa marimea caracteristicii de reprezentativitate.
Pentru o caracteristica cantitativa
In cazul acestui tip de esantion pot fi fundamentate urmatoarele relatii de calcul, atat in varianta reala cat si in varianta estimata:
Denumirea indicatorilor |
Valoarea reala este calculata pe baza datelor aferente colectivitatii totale Valoarea estimata este calculata pe baza datelor obtinute din sondaj |
1. Volumul colectivitatii totale (N) |
|
2. Volumul esantionului(n) |
|
3. Valoarea medie a caracteristicii de reprezentativitate |
Valoarea reala
Valoarea estimata
|
4. Dispersia caracteristicii de reprezentativitate |
Valoarea reala
|
5. Eroarea medie a valorii medii de sondaj |
Valoarea reala
Valoarea estimata Yates
Cochran
|
6. Coeficientul de corelatie interclasa |
Valoarea reala
|
7. Pasul sau intervalul de numarare
|
|
8. Eroarea medie a valorii totale a caracteristicii de reprezentativitate |
Valoarea reala
Valoarea estimata
|
9. Numarul total de esantioane care pot fi formate prin aplicarea procedeului de extragere sistematica (e) |
|
10. Eroarea limita sau maxima admisa pentru valoarea medie |
Valoarea reala
Valoarea estimata
|
11. Eroarea limita relativa pentru valoarea medie |
Valoarea reala
Valoarea estimata
|
Nota:
- in relatia de calcul a coeficientului de corelatie interclasa, marimea “k” va fi folosita cu zecimale, daca asa rezulta din calcul;
- daca pasul sau intervalul de numarare k este un numar intreg se aplica un sondaj sistematic liniar. In acest caz “unitatea de start” este extrasa prin tragere la sorti din prima grupa conventionala de unitati statistice de sondaj care are marimea pasului de numarare;
daca pasul sau intervalul de numarare k este un numar zecimal, se foloseste partea intreaga a numarului si se aplica un sondaj sistematic circular. In acest caz “unitatea de start” este extrasa prin tragere la sorti din N;
daca in baza de sondaj, unitatile statistice de sondaj au o ordine aleatorie, sau sunt ordonate dupa o caracteristica independenta, necorelata cu caracteristica de reprezentativitate, cum ar fi ordinea alfabetica, sondajul simplu sistematic este asimilat sondajului simplu aleatoriu cu revenire;
- estimatiile oferite de Yates si Cochran, pentru eroarea medie a valorii medii de sondaj, sunt “usor” distorsionate;
- sondajul sistematic sau mecanic, in cazul ordonarii unitatilor statistice de sondaj in baza de sondaj dupa marimea caracteristicii de reprezentativitate, este considerat qvasi-aleatoriu;
- valoarea minima a coeficientului de corelatie interclasa este estimata, in mod conventional, la marimea de -0,01, ();
- relatia necesara calculului volumului esantionului se poate obtine din formula erorii limita sau maxima admisa pentru valoarea medie, astfel:
|