Func tiile Γ si B ale lui Euler
Sunt numite tradi tional "func tii euleriene", Γ (gama) si B (beta), func tiile def- inite prin
Γ(t) =
Z
xt e−xdx (t > 0) si B(a, b) =
0
Z 1
xa 1 (1 x)b 1 dx (a, b > 0)
0
Scopul acestei sec tiuni este acela de a descrie principalele propriet a ti ale
acestora, ıncepand cu a ar ata c
"defini tiile" de mai sus genereaz
ıntr-adev ar
func tii reale, de clas
C( .
Avand ın vedere utilizarea rezultatelor de la sec tiunea precedent a, saˇ con- sideram f : (0 + ) (0 + ) R,
f (x, t) = xt 1 e−x (12.23)
ın care Ω = (0 + ), F = B ∩ (0 + ) este -algebra mul timilor boreliene din
(0 + ) si va fi de fapt restric tia masurii naturale de pe R.
Deoarece pentru fiecare t > 0 fixat, f ( t) este continu
masurabil a) si pozitiv a, se poate defini
ın particular
Z
Γ(t) =
f (x, t) dx =
Z
xt 1 e−x dx . (12.24)
0
Intr-o prim
etap
vom arata c a ıntotdeauna, Γ(t) = + .
Cu nota tiile de la 5.1.7,
este oricum o masur a -finita, deci
Z
f (x, t) dx
A
a
Z ∞ t
1 x
Z t 1 x
Z ∞ t 1 x
f ( ,t) ((0 + )) =
0
x − e−
dx =
x − e−
0
dx +
a
x − e−
dx (12.25)
pentru orice a > 0. In ipoteza 0 < t < 1,
deci
xt 1 e x ≤ xt 1 dac
0 < x ≤ 1 si xt e−x ≤ e−x dac
x > 1
Z 1
xt 1 e xdx ≤
Z 1
r xt i1
= 1
0 0 t 0
si
Z
xt e−xdx ≤
1
Z
1
prin urmare Γ(t) = + pentru 0 < t < 1 datorit a (12.25). Deoarece
Z
Γ(1) =
0
e−xdx = [−e−x]∞ = 1
ram ane de analizat cazul t > 1.
In aceast a situa tie, deoarece pentru fiecare numar real ,
lim
x +
xα e−x = 0 ın particular lim
x +
x2+(t 1) e x = 0
exist
a > 0 astfel ıncat xt e−x ≤ x−2 pentru x ≥ a. Atunci,
def
k0 = sup
x [0,a]
xt e−x < +∞ , avem
Z a
xt e−xdx ≤ k0 a < +
0
si
Z +
xt 1 e xdx ≤
Z +
x dx =
r 1 i
1
< +∞ ,
a a x a a
prin urmare Γ(t) = + si ın cazul t > 1.
Ne propunem pentru mai departe s a aratam c a func tia Γ este de clas
Deoarece, cu f de la (12.23),
C( .
n f
t 1 n x
pentru n ≥ 1 x > 0 si t > 0
ıncepem cu c ateva observa tii preliminare ın leg atur egalitatea precedenta.
cu "func tiile" care apar ın
lim
x 0
xb | ln x| = 0 pentru orice numar real b > 0 (12.26)
Intr-adevar, cu b > 0 fixat si 0 < x < 1,
b
xb | ln x| = eln x | ln x|) = e−b | ln x| + ln | ln x|
x 0
si lim (−b | ln x| + ln ln x|)
y= ln x
y +
(−b y + ln y) =
= lim y
y +
I
−b +
ln y) \
= (+ ) (−b) = −∞ .
Pentru orice num ar natural n ≥ 1 si t > 0,
Z 1
xt 1 | ln x|n dx =
0
tn+1
(12.27)
Cand n ≥ 1 si t > 0 sunt fixate, vom utiliza 11.4.15 relativ la func tiile definite
t
xt
pe intervalul (0 1) (de variabil a x), x :
Rezultaˇ
si x : | ln x|n .
din (12.26)
0 =
r xt
i1
Z I xt \
=
Z 1 xt
( ln x|n )) dx =
t 0 0
Z 1
t 0 t
t
n Z 1
= xt 1 | ln x|n dx −
0
Z 1
xt 1 | ln x|n 1 dx ,
0
din care, dac
punem an =
Z 1
xt | ln x|n dx, avem an =
0
t an
1 si se
ob tine (12.27) deoarece a0 =
xt 1 dx = .
Cu egalita
tile de la (12.27) astfel stabilite, s
revenim la func tia Γ si la f
definit
la (12.23).
Avand ın vedere utilizarea teoremei 12.3.6, fie t0 > 0 si n ≥ 1, oarecare.
Trebuie g asit
-integrabilaˇ
o vecin atate V ⊆ (0 + ) a lui t0 si o func tie -masurabil a si
hV : (0 + ) R+ , astfel ıncat
1
1
(x, t)1 = xt 1 | ln x|n e−x ≤ hV (x) c and x > 0 si t ∈ V . (12.28)
1
In cazul de fa t a se poate lua V = (a, b), unde a, b sunt dou pentru care
numere reale
0 < a < t0 < b , b > 1
( xa 1 | ln x|n e x dac
si hV : (0 + ) R hV (x) =
xb | ln x|n e−x dac
0 < x ≤ 1
x > 1
Datorit
faptului c
oricare ar fi t ∈ (a, b),
xt 1 ≤ xa 1 dac
0 < x ≤ 1 si xt 1 ≤ xb 1 cand x > 1
inegalita
tile de la (12.28) sunt evident verificate de hV . In plus, hV este pozitiv a,
continu a, deci m asurabil
si cu atat mai mult -masurabil a.
Pentru a arata c
este si integrabil a, vom folosi acela si argument ca la
ınceput, c and s-a ar atat c
Γ(t) = + . Deoarece
xa | ln x|n e−x ≤ xa 1 | ln x|n cand 0 < x ≤ 1
deducem
Z 1
hV (x) dx ≤
0
Z 1
xa 1 | ln x|n dx
0
din (12.27)
=
an+1
< +∞ .
| |
Observand ca
lim
x +
x2+(t0 1) ln x n e−x = lim
x +
( xn+2+(t0 1) e x ) 1 1
= 0
exist
num arul real c, care poate fi ales > 1, astfel ıncat
deci
Z
xb | ln x|n e−x ≤ x−2 dac
Z c
x ≥ c ,
Z
hV (x) dx =
1
xb | ln x|n e−xdx +
1 c
Z
xb | ln x|n e−xdx ≤
c
1
≤ k0 (c − 1) +
c def
x−2 dx = k0 (c − 1) +
< +∞ ,
ın care k0
= sup
x [1,c]
xt | ln x|n e−x < +∞ ,
prin urmare hV este integrabil
deoarece
Z
hV (x) dx =
0
Z 1
hV (x) dx +
0
Z
hV (x) dx < +∞ .
c
Rezult
c func tia Γ este de clas a C( , din 12.3.6 sau 12.3.4, ın acest din
urm
caz utilizand si induc tia ın raport cu n.
S mai observam c
pentru t > 0 fixat,
Γ(t + 1) =
Z
Z
xt e−xdx =
0
Z
xt ( e−x ) dx din 1.4.16
0
0
t xt e−xdx = t Γ(t)
deci Γ(t + 1) = t Γ(t) pentru orice t > 0 . (12.29)
In particular, cum Γ(1) = 1, cand n ≥ 1 este un numar natural, Γ(n + 1) = n Γ(n) = · · = n !
Ne vom ocupa ın continuare de func tia
B(a, b)
def
=
Z 1
xa (1 x)b dx pentru a, b > 0 (12.30)
0
La fel ca ın cazul func tiei Γ, deoarece h : (0 1) → R, h(x) = xa 1 (1 − x)b 1
este pozitiv
si continu a (deci masurabila), defini tia precedent a a lui B(a, b) "are
sens" ; avem B(a, b) = +∞ deoarece, ın ipoteza a, b ∈ (0 1), singurul caz ın care
h nu este m arginita,
B(a, b) =
Z 1/2
0
xa (1 x)b dx +
Z 1
1/2
xa (1 x)b dx ≤
≤ 21 b
Z 1/2
xa dx + 21 a
Z 1 I 1 1 \
PROPOZIT¸ IA 12.4.1. Cu B(a, b) definit la (12.30),
B(a, b) = B(b, a) =
Z xa 1
0 (1 + x)a+b
dx pentru orice a , b > 0 , (12.31)
B(a, b) =
b − 1
B(a, b − 1) dac a a > 0 si b > 1 . (12.32)
si B(a, n) =
(n − 1) !
cand a > 0 si n > 1 . (12.33)
tile de la (12.31) se ob tine imediat cu schim-
barea de variabil pe a doua, fie
x = x(t) = 1 − t (vezi 11.5.6). Pentru a verifica o verifica si
t 1
Atunci
Z I t
\a 1 I 1
\b 1 1
Z
dt =
dt .
0 1 + t
1 + t
(1 + t)2
0 (1 + t)a+b
Presupunand acum b > 1 si av and ın vedere "formula de integrare prin par ti" (vezi 11.4.16),
B(a, b) =
Z
I xa \
dx =
r xa (1 b)b 1 i1
b − 1 Z 1
xa (1 − x)b dx =
0 a a
0 a 0
=
[ xa (1 x)b 2 xa (1 x)b 1 ] dx =
a 0
a
B(a, b − 1)
a
B(a, b)
din care rezult
imediat (12.32).
Egalitatea (12.33) se ob tine prin induc tie din (12.32).
PROPOZIT¸ IA 12.4.2. Pentru orice a ∈ (0 1),
Z xa 1
B(a, 1 a) =
0
dx =
1 + x sin aπ
1
(12.34)
0 1 + x2 n
2 n sin 2 m + 1
2 n
(Notˇa : Rela tia precedent a se poate ob tine cu o metod a care este una din consecin tele teoremei rezidurilor din teoria func tiilor complexe ; este posibil a si
"descompunerea ın frac tii simple" a lui x2 m (1 + x2 n ).)
S observam acum ca
1
1 1 1
x : (0 + ) (0 + ) , x(t) = t 2 n , x (t) = 2 n t 2 n ,
deci
x2 m
1 Z t
2 m+1
dt
din (12.34 1
0 1 + x2 n
2 n 0
1 + t
2 n sin 2 m + 1
si B(r 1 r) =
0
dt = , unde r =
1 + t sin r 2 n
m, n fiind numere naturale 1, si n > m.
Fixand acum a ∈ (0 1), exist
un sir de numere ra tionale (qk )k 1 astfel ınc at
n
qk
=
k
, (mk nk ≥ 1) , nk > mk , qk → a si nk +∞ .
Dac
rk =
2 mk + 1
(k ≥ 1) , atunci rk (0 1) , rk → a
si din continuitatea lui B( , ·),
π π
k k sin rk
sin aπ
PROPOZIT¸ IA 12.4.3. Pentru orice numere reale a, b > 0,
B(a, b) =
Γ(a + b)
Demonstra tie : Pentru orice numar real c > 0, fixat, se poate utiliza "schim-
barea de variabila" definit
de func tia
x : (0 + ) (0 + ) , x(y) = c y ,
deci oricare ar fi u > 0,
Γ(u) =
Z
xu e−x dx =
0
Z Z
cu 1 yu e−cy c dy = cu
yu e cy dy .
De aici, fixand a, b, t > 0, cu u = a si c = t, respectiv u = a + b si c = 1 + t, rezultaˇ
Γ(a)
Z ∞ a 1 ty
Γ(a + b)
Z a+b 1
t
a =
0
y − e−
dy si
(1 + t)a+b = y
e−
dy (12.35)
pentru orice t > 0. Atunci
din (12.31) Z
din (12.35)
Γ(a + b) B(a, b) =
Γ(a + b)
0
(1 + t)a+b dt =
Z IZ
=
\
ya+b e (1+t) y ta 1 dy
( ! )
dt =
Z IZ
ya+b 1
e (1+t) y
ta 1
\
dt dy =
0
Z I
=
0
0
ya+b e y
Z \
e−t y ta 1 dt
0
Z
0
din (12.35)
dy =
0
Z I
y
0
e y Γ(a) \
ya
dy =
= Γ(a)
0
yb e−y dy = Γ(a) Γ(b)
In ra tionamentul de mai sus, ram ane de justificat egalitatea marcat
prin
" ( ! ) ". Pentru aceasta este suficient s
se observe ca
f : (0 + ) × (0 + ) R , f (t, y) = ya+b e−(1+t) y ta 1
este continu
(deci masurabil a) si pozitiv
, prin urmare se poate aplica 6.4.9.
PROPOZIT¸ IA 12.4.4. Pentru orice a > 0,
Demonstra tie : Fie
n a (a + 1) · · (a + n − 1)
1
Cu schimbarea de variabilaˇ
a > 0 fixat,
Γ(a) =
dat a de func tia (descrescatoare) de mai sus, cu
Z
xa e−x dx din 11.5.6
0
1 dt =
Z 1 1
1 1 Z 1
1
ln t|a dt .
Pentru fiecare t ∈ (0 1), cu teorema lui l'H ospital,
n
lim n
11 t 1
n
= lim
n
1
n
= lim
x 0
1 tx
x 0
= lim (−tx
ln t) = ln t| ,
prin urmare, dac a
fn : (0 1) R , fn (t) = n
− n
(n ≥ 1)
atunci fiecare fn este continua, pozitiv
si
Vom arata c
fn (t) → | ln t| pentru orice t ∈ (0, 1) (12.36)
pentru fiecare t ∈ (0 1), sirul (fn (t))n 1 este crescator. In
1 tx
Deoarece
x
(x) = −t
x ln t − (1 tx)
tx tx
ln tx + 1
punand u = tx si (u) = u − u ln u − 1, avem
x2
u ∈ (t, 1] , (u) = − ln u > 0 , deci (u) ≤ (1) = 0
din care rezultaˇ
(x) =
x2
≤ 0 c and x ∈ (0 1]
prin urmare este descresc atoare. De aici,
fn (t) =
I 1 \
I 1 \
= fn+1 (t) (12.37)
pentru orice n ≥ 1 si t ∈ (0, 1).
Presupunem acum a > 1.
Datorit
(12.36) si faptului c a ın acest caz [fn (t)]a 1 ≤ [fn+1 (t)]a 1 ,
Γ(a) =
Z 1
ln t|a 1 dt din 4.3.2
0
lim
n
Z 1
[fn
0
(t)]a 1 dt = lim na 1
n
Z 1 1
0
1 \a 1
dt .
Pentru fiecare n ≥ 1, utiliz an schimbarea de variabilaˇ
dat a de
rezultaˇ
Γ(a) = lim na 1
n
Z 1
(1 x)a n xn 1 dx = lim na
0 n
Z 1
xn (1 x)a 1 dx
din (12.30)
=
lim na (n − 1) !
n n n
a (a + 1) · · (a + n − 1)
In ipoteza 0 < a ≤ 1, aplicand rezultatul precedent relativ la a + 1 > 1, avem
Γ(a)
din (12.29)
=
Γ(a + 1)
= 1 lim na+1
a n
(n − 1) ! = (a + 1) (a + 2) · · (a + n)
n a (a + 1) · · · (a + n)
TEOREMA 12.4.5. Dac a func tia f : (0 + ) (0 + ) are proprietatea cˇa
atunci
ln ◦f este convex a
f (1) = 1 si f (t + 1) = t f (t) pentru orice t > 0 , f = Γ
Demonstra tie : Din ipotez
rezult a
f (t + n) = (t + n − 1) · · (t + 1) t f (t) c and n > 1 si t > 0 (12.38)
din care, cu t = 1 si deoarece f (1) = 1,
f (n) = f (1 + (n − 1)) = (n − 1) ! (n > 1) (12.39)
Incepem prin a fixa
t ∈ (0 1)
Convexitatea func tiei ln ◦f fiind echivalent a cu
ln f (t ) ln f (t )
ln f (t3 ) ln f (t )
cand 0 < t1
< t2
< t3
cu n > 1 oarecare, o vom utiliza relativ la numerele
0 < n − 1 < n < n + t < n + 1 < n + 2
Rezulta
ln f (n) ln f (n − 1)
ln f (n + 1) ln f (n + t)
ln f (n + t) ln f (n)
(n + 2) (n + 1)
din care, dac a din inegalita
tinem seama de (12.38),
tile precedente se renun taˇ
la al treilea termen si
echivalent cu
ln n − 1)
ln f (n + t) ln( (n − 1)! )
ln n − 1)t ln f (t + n) ln n − 1) ! ≤ ln n + 1)t
Din (12.38),
ln n − 1)t ≤ ln( t (t + 1) · · · (t + n − 1) ) ln( (n − 1)! ) + ln f (t) ≤ (n + 1)t
deci
I
ln (n − 1)t
(n − 1) ! \
≤ ln f (t) ≤ ln
I
(n + 1)t
(n − 1) ! \
si "elimin and" ln,
t (t + 1) · · (t + n − 1)
≤ f (t) ≤ (n + 1)t
rela tii care sunt adev arate pentru orice n > 1, din care rezult limita"
prin "trecere la
f (t) din 12.4.4
Γ(t) c and 0 < t < 1
Faptul c
o egalitate ca cea precedent
are loc pentru orice t > 0 se deduce
din propriet a tile func tiei Γ (vezi (12.29) si (12.38) ).
OBSERVAT¸ IA 12.4.6. Interesul pe care ıl reprezint
func tia Γ se datoreaza
faptului c
este o o extensie la o func tie de clas
C( ) a aplica tiei "factorial"
n → n ! (vezi (12.29)) ; teorema 12.4.5 arat
de fapt nu sunt "multe posi-
bilita
tii" ın aceast
direc tie. Desigur, sunt multe aspecte importante legate de
proprieta
tile func tiei Γ care nu au fost prezentate aici ; scopul principal urmarit
a fost acela de furniza exemple de utilizare a rezultatelor de la sec tiunea 12.3.
Z
Remarcam c
datorit a 12.4.3, B joac
mai curand un rol secundar fa t a de
Γ. Este util de observat c a pentru t ∈ (0, 1),
din 12.4.3 B(t, 1 t)
din 12.4.2
In cazul t = 1 2, din egalitatea precedent a se ob tine
La 12.2.11 s-a ar atat c
+
Z
e−x2 dx = , egalitate care este de o
importan taˇ
special
ın Analiza. Iat a si o alt a demonstra tie care utilizeaza
func tia Γ ; avem
(vezi 11.5.6)
e−x2 dx = 2 Z
0
e−x2 dx si cu schimbarea de variabila
2 u
x : (0 + ) → (0 + )
x(u) = u , x (u) = 1
Z
e x2 dx = 2 Z
0
e x2 dx = Z
0
du = Γ(1 2) = .
EXEMPLU 12.4.7. S
presupunem c
a, b > 0 sunt numere reale si
f : [0 1] → R, o func tie -masurabil a astfel ınc at t → f (t) ta+b 1 este inte-
grabila, i.e.
rr 1
0
|f (t)| ta+b 1 dt < + . (12.41)
Atunci, dac
D = , func tia
(x, y) → f (x + y) xa yb 1 cu (x, y) ∈ D este integrabila
si
rrrr
D
rr 1
0
f (t) ta+b 1 dt .
(12.42)
S observ am mai ınt ai c
definind Ω = ,
atunci Ω este o mul time deschis a ın R2 si D Ω este neglijabila, prin urmare este
suficient s
se analizeze integrabilitatea restric tiei la Ω a func tiei de la 12.42.
Fie " " dat de
x = t (1 u) si y = t u cand (t, u) (0 1) (0 1)
din care se ob tine
y
prin urmare este bijectiv a, evident de clas a C(1) si
1 x
1
x 1
det (t, u) = 1
1 = 1
1 = t
Rezulta
1 y
1
u 1
1 u t 1
def
I =
rrrr
D
f (x + y) xa yb 1 dxdy =
rrrr
rrrr
(0,1) (0,1)
f (t) ta (1 u)a 1 tb ub t dtdu =
=
(0,1) (0,1)
f (t)ta+b 1 (1 u)a ub dtdu ,
sub rezerva (vezi 12.2.7) c
egalitatea precedent a are sens dac
ultima func tie
corespunzatoare semnului RR este integrabil a. Pentru aceasta (vezi 4.5.1), s a
observam caˇ
rrrr
(0,1) (0,1)
|f (t) ta+b (1 u)a ub 1 dtdu din 6.4.10
rr 1 Irr 1
=
\
|f (t) ta+b (1 u)a ub 1 du
dt =
0
rr 1 Irr 1
=
0
\
(1 u)a ub du
|f (t) ta+b dt din 12.4.3
0 0
Γ(a)Γ b) rr 1
|f (t) ta+b 1 dt
din (12.41)
< + .
Γ(a + b) 0
In final, (12.42) se ob tine reluand practic acela si calcul ca mai sus (far a " | "), utilizand de data aceasta 6.4.12.
este integrabil a, atunci este integrabil
x, y > 0, x + y ≤ 1 si
si func tia definit a de
1 1
√x y cand
rrrr
f (x + y)
2 rr
0
rr
f (t) dt =
0
f (t) dt .
EXEMPLU 12.4.8. In leg atur
cu 10.6.19, ne propunem saˇ calcul am
ın care norma fixat
(B(0 1)) = ( )
ın Rp este aici
|x|| =
q
x2 + · · + x2
cand x = (x . . . , xp ) Rp
1 p
Pentru c a "dimensiunea" p va fi important
ın argumentele care urmeaz a,
vom folosi k pentru a desemna masura natural a ın Rk si vom nota
k
Bk (0 r) = .
Fie ak
def
= k (Bk (0 1)).
Cand k ≥ 2 este fixat, avem ın vedere utilizarea lui 6.4.4, cu Rk = Rk 1 R
si k = k 1 µ . Desemn and prin [ Bk (0 1) ] (xk ) (vezi 6.4.1), sec tiunea
mul timii Bk (0 1) pentru xk fixat, avem
def
2 2 2
[ Bk (0, 1) ] (xk )
= f (x . . . , xk ) x1 + · · + xk 1 + xk < 1 =
= n (x1 . . . , xk
< p x2 o = Bk
10 p
x2 \
1 k 1 k k
dac
aˇ xk ∈ [ 1 1] si [ Bk (0 1) ] (xk ) = ∅ cand xk ç∈ [ 1 1]. Rezultaˇ
k
a din 6.4.4
rr 1
1
k 1 ( [ Bk (0 1) ] (xk ) dxk =
rr 1
=
1
k 1
I
Bk 1
I q \ \
k
0, 1 x2
dxk
rr 1 Iq \k 1
k
= 1 x2
1
k
1 (B
k 1
k
x =t
= 2 a
rr 1
0
( 1 t )k dt
Vom arata acum c
pentru fiecare n ≥ 1
rr 1 1 \n
1 t2
n
Γ( n )
de aplica tia t(u) = u,
rr 1 1 \n
1 rr 1 1 n
1 t2
0
dt =
2
u− 2 (1 u) 2 dt =
0
1 rr 1 1
din 12.4.6
= u
2 (1 u)( 2 +1) dt =
2 0
2 2 =
|
din (12.29)
=
n
|
n+1
2 + 1)
2 n + 1 Γ( 2 )
Γ( n )
Deducem ın final c
are loc rela tia de recurdn taˇ ak = π ak 1
k
2
pentru orice k ≥ 2. Deoarece evident a1 = 2, se poate arata, dup
formari simple care implic a si (12.29), c a
c ateva trans-
p
2 + 1)
p (B(0 1)) = (B(0 1)) = ap = Γ( p
egalitate care cuprinde desigur cazurile particulare binecunoscute,
a2 = si a3 =
etc.
3
12.5 Integrale improprii
DEFINIT¸ IA 12.5.1. Pentru spa tiul cu masur a -finit a (T , F , µ) fixat, vom
spune c a o familie oarecare H ⊆ F , va fi numit
normal dirijat a dac
a) Exist a cel pu tin un sir crescator (Hn )n 1 de elemente ale lui F astfel ıncat
T = [ Hn
n
b) Pentru orice H ∈ H si orice sir ca la punctul (a), exist
n ≥ 1 astfel ınc at H ⊆ Hn .
cel pu tin un
OBSERVAT¸ IA 12.5.2. Rezult
imediat din defini tia precedent
c o familie
normal dirijat a este ın particular dirijata, i.e. pentru fiecare H , H2 H exista cel pu tin un C ∈ H pentru care C ⊇ H1 si C ⊇ H .
Dac
acum X este un spa tiu normat si complet oarecare (eventual X = R),
iar (xH )H ∈H este un sir generalizat" de elemente ale lui X, "indexat" dup a elementele lui H,
se spune c a (xH )H ∈H are limita x0 ∈ X dac a pentru fiecare e > 0
exist a HE H astfel ınc at
|xH x | ≤ e pentru fiecare H ∈ H cu H ⊇ HE
Se poate verifica far unica.
dificultate c
limita lui (xH )H ∈H, dac a exista, este
LEMA 12.5.3. Exist a lim xH X dac a si numai dac a pentru fiecare sir
H ∈H
crescator (Cn )n 1 de elemente ale lui H astfel ınc at T =
este convergent ın X.
[
n 1
Cn , sirul (xCn )n 1
Demonstra tie : Fie deci x0 = lim xH si un sir cresc ator (Cn )n 1 de elemente
H ∈H
ale lui H pentru care T = [ Cn . Dac
n 1
acum e > 0 este oarecare, exist
HE H
astfel ıncat
|xH x | ≤ e cand H ∈ H si H ⊇ HE
Din 12.5.1 exist
k ≥ 1 cu Ck HE si deoarece sirul (Cn )n 1 este crescator,
Cn ⊇ Ck HE cand n ≥ k, deci |xCn x | ≤ e, prin urmare xCn → x .
Reciproc, s a admitem c a (xCn )n 1 este convergent pentru fiecare sir cresc ator
[
(Cn )n 1 de elemente ale lui H pentru care T =
n 1
Cn . Vom observa mai ınt ai
c ın acest limita lui (xCn )n 1 este independent
de sirul (Cn )n .
Intr-adevar, s
presupunem c a (Bn )n 1 si (Cn )n 1 sunt dou
siruri
crescatoare de elemente ale lui H pentru care
n
T = [ Bn = [ Cn si xB
→ x1 xCn
→ x2
n 1
n 1
Utilizand 12.5.1 b), alternativ pentru (Bn )n 1 si (Cn )n 1 , se poate gasi un
sir strict cresc ator de numere naturale 1 = n1 < n2 < n3 < · · · < nk < · · · astfel
ınc at
B1 = Bn1 Cn2 ⊆ Bn3 · · · ⊆ Bn2s−1 ⊆ Cn2s ⊆ · · · .
|