Definitia X.1. Fie a R*+, a 1 si b R*+ două numere reale. Se numeste logaritm al numărului real strict pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat numărul a, numit bază, pentru a 19219n131t obtine numărul b.
Logaritmul numărului b în baza a se notează logab
Evident . Pentru a = 10 obtinem logaritmi zecimali, iar pentru a = e obtinem logaritmi naturali.
Proprietăti:
logab = logac b = c, (b,c > 0);
logaa = 1;
loga1 = 0
logaac = c; loga=- logab; logax2n = 2n loga x , x 0
;
logab logba = 1;
Formula de schimbare a bazei logaritmului:
x>0 si y>0 logaxy = logax + logay;
x>0 si y>0 loga = logax - logay; cologax = - logay
a>1 si x (0,1) logax < 0; a>1 si x>1 logax > 0;
0<a<1 si x (0,1) logax > 0; 0<a<1 si x>1 logax < 0;
a>1 si 0<x<y logax < logay;
x>0, y>0, a>0, b>0, a 1, b 1 ;
x>0, a>0, a 1, n N logax = logaxn;
x R, a>0, a 1 ax = exlna.
Operatii cu logaritmi zecimali
1. Suma a doi logaritmi: se adună separat caracteristicile (se adună algebric, întrucât există caracteristici pozitive si caracteristici negative) si separat mantisele (care sunt întotdeauna pozitive în afară de cazul în care întregul logaritm este negativ); apoi cele două rezultate se adună algebric.
2. Scăderea a doi logaritmi: se adună descăzutul cu logaritmul scăzătorului.
3. Înmultirea unui logaritm cu un număr întreg: când caracteristica este pozitivă, înmultirea se face în mod obisnuit; când caracteristica este negativă se înmulteste separat mantisa si separat caracteristica si se adună algebric rezultatele.
4. Împărtirea unui logaritm printr-un număr întreg: în cazul când caracteristica este pozitivă, împărtirea se face obisnuit. În cazul în care este negativă se împarte separat mantisa si separat caracteristica; dacă nu se împarte exact cu caracteristica prin numărul dat, atunci se adaugă caracteristicii atâtea unităti negative câte sunt necesare pentru a avea un număr divizibil prin împărtitorul respectiv si, pentru a nu se modifica rezultatul, se adaugă si mantisei tot atâtea unităti, dar pozitive.
X.1. Ecuatii si inecuatii logaritmice fundamentale
logax = b, a>0, a 1, b R. Solutia: x = ab.
logax > b, b R. Fie S multimea solutiilor. Avem:
a |
S |
a > 1 0 < a < 1 |
(ab, + ) (0, ab) |
3. logax < b, b R. Fie S multimea solutiilor. Avem:
a |
S |
a > 1 0 < a < 1 |
(0, ab) (ab, + ) |
X.2. Ecuatii si inecuatii exponentiale fundamentale
ax = b, a>0, a 1, b>0. Solutia x = logab, b R
ax = b, a>0, a 1, b 0, nu are nici o solutie reală
ax > b. Fie S multimea solutiilor. Avem:
a |
b |
S |
a > 1 0 < a < 1 a > 0 a 1 |
b > 0 b > 0 b < 0 |
(logab, + ) (- , logab) R |
ax < b. Fie S multimea solutiilor. Avem:
a |
b |
S |
a > 1 0 < a < 1 a > 0 a 1 |
b > 0 b > 0 b < 0 |
(- , logab) (logab, + ) |
|