MATEMATICA IN REGULAMENTUL ORGANIC
(Urmare)
Pentru scolile complimentare se mai recomanda urmatoarele :
"Pentru toate cursurile se va pazě drept regula generala de a pasě totdeauna d 242h77c ela simplu la compus, si dela cel lesne la cel mai anevoie".
"Deslusirile, tâlmacire luminata, însiruire logiceasca a ideilor sunt conditii neaparate ale bunei învataturi. De aceia profesorul nu va cautŕ a-sě face fala cu învataturi zadarnice, ci se va tineŕ de acelea care sunt mai cu temeiu si mai de trebuinta.
Cu un cuvânt, se va întrebuintŕ catre ucenici putine regule, dinpotriva li se vor pune înnainte multe exempluri sau pilde, si mai ales se vor deprinde necontenit la compuneri si la alte operatii în fapta".
Elevii care terminau cursurile complimentare se puteau înscrie la Cursurile speciale. La sectia de Matematica aplicata a acelei scoli se prevedeau urmatoarele :
"Scopul acestui curs este de a face ingineri civili".
"scolarii ce vor fi urmat dupa regula toate învataturile de umanioare si complimentare, vor puteŕ fi destoinici a urmŕ cursul matematicii aplicata".
"In anul d'întâiu se va învatŕ trigonometria si algebra superioara".
"Acest curs se va împarti în doua parti potrivite cu cele doua semestruri ale anului scolastic".
"In semestrul d'întâiu se va învatŕ teoria, si în al doilea se va face practica".
"In partea teoretica profesorul va aratŕ principurile generale pentru deslegatul triunghiurilor drept liniate si sferice, va deprinde pe scolari la întrebuintarea logaritmilor si la aplicatia formulelor algebrice, în sfârsit le va aratŕ desenul topografic".
"Pentru practica, profesorul va esě vara cu scolarii ca sa le arate mijlocul de a ridicŕ planuri topografice, le va face cunoscute regulele de topografie, pentru masurarea suprafetelor, si înpartirea locurilor, asemenea le va arata si nivelatia, în sfârsit le va da oarecare idei de alcatuirea în scrisurilor pentru orice descriere se atinge de topografie".
,,In anul al doilea scolarii ce vor fi trecut cursul trigonometrii, vor urmŕ subt acelasi profesor cursul geodesii, din care se va face în semestrul d'ântâiu partea teoretica si în cel de al doilea practica".
"In cursul teoretic al geodesii se va învatŕ mai cu seama aceia ce priveste la facerea unui canivas trigonometric ce trebuie sa se ia drept temeiu pentru toate celelalte operatii marunte la ridicarea unei harti".
"Se va aratŕ teoria de proectia hartelor si întrebuintarea instrumenturilor la operatiile geodesii".
"scolarii clasului al doilea vor urmŕ înca în semestrul d'întâiu un curs de calculul diferential si integral subt profesorul care va face cursul de mecanica în anul al treilea".
"scolarii se vor deprinde a face calcurile geodesii ce trebuiesc la masurarea unghiurilor si a bazelor. Calcurile distantelor azimutale, nivelatii, si celelalte ; în sfârsit se va încheiŕ acest curs teoretic prin oarecare consideratii de cercetarile cele mai vrednice de luarea aminte asupra figurei pamântului".
,,In cursul de aplicatie pentru geodesie, care se va face în vara, se va aratŕ scolarilor mijlocul de a face triangulatii prin teodolit, sau prin cercul repetitor : va face observatii astronomice pentru a aflŕ latituda, si longituda puncturilor de temeiu ale unei harte, în sfârsit a aflŕ înnaltimile prin masuri barometrice".
"Acelasi profesor va predŕ în semestrul dântâiu trigonometria, si algebra superioara la scolarii clasului întâiu : iar geodesia la cei dela clasul al doilea, si în simestrul al doilea, va aratŕ scolarilor amândurora clasurilor de odata aplicatia acestor învataturi la facerea hartelor topografice si geodesice.
"Fiecare scolar va fi atunci dator, a ridicŕ, si a însemnŕ cu luare aminte, si cu deamaruntul, planul unui loc, a caruia întindere va fi un patrat de cel putin 2000 de stânjeni în fiecare latura".
"Pentru aceasta practica, se va alege înprejurul unui oras un loc care sa aiba multe varietati : locurile ce se vor da fiecaruia scolar trebuie sa fie alaturea unul lânga altul, si hartele ce se vor ridicŕ într'acele locuri, trebuie sa se potriveasca una cu alta la margini, astfel încât alaturându-se toate hartile sa se poata face un trup întreg".
"In clasul al treilea scolarii vor urmŕ un curs de mecanica, si altul de arhitectura civila".
"Cursul de mecanica se va înpartě în doua : partea cea dîntâiu va coprinde mecanica practica, adica învatatura de mecanismul elementar al masinilor miscatoare, si ajutatoare ce se întrebuinteaza în mestesuguri mecanice".
"Cealalta parte a cursului va coprinde învatatura mestesugurilor la care se întrebuinteaza masini speciale, mai mult sau mai putin complicate, pentru lucrarea a multor feluri de materii".
"Profesorul ce va face cursul Mecanicei în anul al treilea va face si calculul diferential si integral, în anul al doilea la matematici aplicate".
"Invataturile ce trebuie a se face în cursul de Arhitectura vor fi : 1-iu, a da scolarilor o cunostinta generala de mestesuguri, de a întocmě, a pune în lucrare, si a pretuě constructiile ce pot fi trebuincioase în deosebite industrii, al 2-lea, a da învataturi pregatitoare celor care voiesc a se îndeletnicě mai cu deosebire la mestesugul zidarii în calitate de ingineri civili, sau de arhitecti".
"Intr'acest curs profesorul va vorbě pentru materiile ce se întrebuinteaza în constructii ; pentru pregatirea ce se face acestor materii, pentru deosebitele constructii, pentru legile ce se ating de zidarii, va aratŕ în sfârsit cum sa se faca preturile si masurarea zidariilor".
Acestea sunt dispozitiunile prescrise pentru scoala de ingineri, dintre care unele nu ar fi de lepadat nici acum.
Pentru profesori, lefurile ereau în raport cu rangul scoalei, cu localitatea si cu dificultatea ce se atribuiŕ stiintelor de predat. Astfel la Umanioare profesorii de aritmetica ereau platiti cu 100 lei vechi pe luna la Craiova si 150 la Bucuresti ; profesorul de geometrie dela scolile complimentare avea 250 lei vechi pe luna pe când cei de fizica si chimie câte 400, suma pe care o primeŕ si cei dela Cursurile speciale. Pentru Muntenia, toata suma prevazuta pentru instructia publica ereŕ numai de 491600 lei vechi, suma evident insuficienta pentru a se înfaptuě în mod serios toate prevederile Regulamentului Organic. Din aceasta cauza dispozitiile lui nici nu s'au adus la îndeplinire decât numai putin si a fost nevoie, ca dupa un timp nu tocmai lung, sa se revina cu alte proiecte de organizare a învatamântului public la noi în tara.
In tot cazul, Regulamentul organic ne arata cu câta grija s'a redactat partea privitoare la sporirea culturii tarii si cu câta atentiune s'a dat povete pentru ca învatamântul sa aiba caracterul practic impus de nevoile tarii si de mijloacele disponibile.
I. Ionescu.
|
