Masina de calcul a lui Raymundus - Lullus ca sistem de memorie magica

Amintiri din viitor.

Masina de calcul a lui Raymundus

Lullus ca sistem de memorie magica**

1. Obiectul cartii. Cartea intentioneaza sa exploreze Arta Combinatorie inventata de catalanul Raymundus Lullus īn ultima parte a secolului al XlII-lea, dupa ce - se spune -, lavīrsta de patruzeci de ani, avusese o revelatie īn peisajul salbatic si muntos din Palma de Majorca. El si-a numit descoperirea "Arta", si aceasta a devenit repede cea mai complexa dintre mnemotehnicile Evului Mediu si Renasterii. Pe la 1250, cuceritorii musulmani care ocupasera Peninsula Iberica īn secolul al VUI-lea fusesera īn cea mai mare parte alungati din Spania si Portugalia, cu exceptia unei fīsii īnguste de teritoriu sud-vestic: Emiratul Granadei. Fascinatia Occidentului pentru cultura araba condusese la avīntul scolas­ticii īn perioada de dupa cucerirea orasului Toledo īn 1085 si, īn acelasi timp, la redescoperirea Antichitatii. īntīlnirea dintre culturi fusese atīt de plina de urmari pentru Occident, īncīt studiul culturii arabe īn secolul al XlII-lea continea īnca promisiunea multor revelatii. Lullus a īnvatat araba si avea ca secretar un maur.

Propunere de carte. Data prezu 717y242h mata a predarii: 31 decembrie 1991. Mai exista o propunere de o pagina dactilografiata la doua rīnduri, īn care termenul propus pentru predarea cartii este 31 decembrie 1992, si o versiune de 4 pagini dactilografiate la doua rīnduri, datata 9 ianuarie 1991 (n.tr.)

I.P. CULIANU

īntre stīnci, cer, si arbusti piperniciti, Lullus a realizat izbitoarea simplitate a limbii arabe, care se naste prin per­mutari de grupuri a cīte trei litere. Deoarece Dumnezeu a creat aceasta lume cu ajutorul formulelor matematice, urmeaza ca limba creatiei trebuie sa fi fost cuprinzatoare, si totusi īnzestrata cu o simplitate stralucitoare. Lullus stia ca multe apocrife antice facusera deja afirmatia nedemonstrata ca o limba semitica - cel mai adesea ebraica sau caldeeana, care este aramaica - era limba divina, dar Lullus stia acum ca putea demonstra īn mod stiintific asta.

Pentru a īntelege semnificatia descoperirii lui Lullus ar trebui sa reamintim aici cum computerele de astazi simu­leaza organisme si cadre sociale prin programe deschise, interactive. Numeroase limbi artificiale rezulta dintr-o regula de baza care se aseamana cu araba īn sensul ca toate cuvin­tele nu sīnt decīt permutari a tnei consoane alese la īntīmplare. īntr-una din ele, consoanele h-b-b au sensul "dragoste", īn alta, de exemplu, "miros", īn alta "gīfīit", iar īn alta nu īnseamna nimic. Cu mult īnaintea computerelor si infor­maticii, Lullus a avut ideea ca mintile umane functioneaza ca masini digitale, prin combinatii nesfīrsite ce deriva dintr-un set simplu de reguli generative.

El a numit aceasta descoperire Ars Combinatoria. Era o forma a Artei Memoriei, asa cum s-a aratat īn repetate rīnduri, chiar si de catre Frances Yates {The Art of Memory si Lullus & Bruno), care totusi nu a reusit sa investigheze sistematic acest fapt. Moshe Idei a demonstrat de curīnd ca ideea nu deriva doar din descoperirea lingvistica a lui Lullus, ci si din Cabala, sau mai precis din Sefer Yeīsira {Cartea Creatiunii), stramoasa Cabalei, unde rotile, pe care sīnt īnscrise alfabete ebraice, se spune ca produc combinatiile infinite de litere ce reveleaza limba sublima a Creatiunii, limba dindaratul lumilor vazute si nevazute.

JOCURILE MINŢII

Pe la sfīrsitul secolului al XIMea, rabinul Yehuda ha-Levi, un prieten al si mai celebrului rabin Abraham ibn Ezra, putea afirma ca rotile alfabetice erau sferele ceresti; si astfel, miscarea rotilor era miscarea corpurilor celeste, iar limbajul era īntreg universul. Aceasta premisa figura deja īn Sefer Yetsira, unde cele 22 de litere ale alfabetului sīnt īmpartite īn 3 "mame", 7 duble si 12 simple. Cele 7 litere duble sīnt cele 7 planete, iar cele 12 simple sīnt semnele zodiacului. Ele trec prin 231 de porti {she'arim), si astfel toata creatiunea si īntregul limbaj provin dintr-o combinatie de litere. Nicaieri altundeva nu este mai clar exprimata ideea ca cele doua sisteme - sistemul limbii si lumea - nu sīnt doar analoage, ci consubstantiale: prin manipularea limbii se poate, īn mod real si concret, manipula lumea īnconjuratoare.

Ca Sefer Yetsira, Arta Combinatorie a lui Lullus consta din roti pe care sīnt īnscrise alfabete, ce se īnvīrt concentric. Alfabetele de pe roti pot fi aceleasi (de exemplu, latine) sau diferite (grecesc, "caldeean", adica ebraic, arab). "Masina" īn īntregime - se presupune - reprezinta Intelectul Universal, rezumat de intelectul individual prezent īn fiecare dintre noi. Rotile reprezinta una sau mai multe dintre sferele intelectului, de exemplu: Limbajul, Logica, Cosmologia, Sunetele (Muzica), Culorile, Etica, Teologia. (Daca e greu de īnteles de ce sunetele si culorile sīnt parti ale intelectului, e suficient sa aratam ca, potrivit psihologiei medievale, ele erau rezultatul unor proportii numerice misterioase "progra­mate" īn intelectul individual si presupuse a crea reactii definite īn sufletul omenesc.) Fiecare litera reprezinta un "cīmp" al memoriei, adica va corespunde ori unui semn (lingvistic sau de alt tip), ori unei notiuni. Cīnd tuturor rotilor si literelor li s-a atribuit un īnteles, īnvīrtirea rotilor mobile īn raport cu cele fixe da nastere la un mare numar de

I.P. CULIANU

permutari, ale caror rezultate sīnt citite pe roata fixa sau sīnt extrase simplu din suma elementelor reprezentate de litere. Pentru noi, aceasta operatie poate parea inutila si anosta, mai ales cīnd implica un mare numar de roti si notiuni. Totusi, trebuie sa tinem cont de cel putin trei lucruri:

Ca pentru spiritul medieval masina lui Lullus era o imagine a Intelectului Suprem, a lui Dumnezeu. Ea arata regularitatea operatiilor intelectului, si putea reproduce mecanismul ascuns al oricarei parti a creatiunii: stele, planete si ceruri; sunete si culori; limbaj; logica; etica. Mai mult, arata chiar cum este lumea divina;

Ca ea implica tehnici ale memoriei, deoarece literele alfabetelor dispuse pe circumferinta fiecarei roti trebuiau memorizate sub diferite forme. Giordano Bruno, unul dintre ultimii si probabil cel mai mare dintre practicantii Artei lulliene a Memoriei, avea sa detalieze multe dintre "statuile memoriei" dispuse īn sistemele circulare derivate īn ultima instanta din opera lui Lullus ;

3) Ca practica lulliana a memoriei era o forma de meditatie care implica vizualizari complexe si urmarea o experienta extatica de uniune cu Intelectul Universal, care se presupune a fi reprezentat de masina īnsasi.

Dintr-o perspectiva moderna, masina lui Lullus prezinta un interes coplesitor, ca unul dintre stramosii computerului si ca o īncercare primitiva de a formula o Mare Teorie Unificata a universului care sa includa si psihologia umana.

2. Aplicatii. Arta lulliana este cea care a dat nastere unui interes renascut pentru antica Arta a Memoriei. Unele forme ale celei din urma au ramas hotarīt patrunse de idealul lullian al unirii intelectuale extatice cu Intelectul Suprem, care era absent din corespondentul lor antic latin. Astfel,

JOCURILE MINŢII

doua feluri de Arta a Memoriei s-au dezvoltat īn Renastere : una īn īntregime pragmatica, al carei scop era sa-i ajute pe profesionisti - īn special pe juristi - īn cariera lor; si alta care era o forma foarte complexa de meditatie bazata pe vizualizari si combinari de notiuni, ale carei scopuri puteau fi de doua feluri: fie magice, fie integral mistice. Am explicat folosirea renascentista a meditatiei bazate pe Arta Memoriei īn cartea mea Eros and Magic in the Renaissance (The University of Chicago Press, 1987, al doilea tiraj*). Sistemul lullian a afectat diverse cīmpuri de expresie si artele. Doi contemporani ai lui Giordano Bruno (a doua jumatate a secolului al XVI-lea) au aplicat un sistem magic de memorie īn elocinta si arta interpretativa (Fabio Paolini) si īn artele vizuale, mai ales pictura (G.P. Lomazzo).

3. Surse bibliografice de baza. īn ce priveste scrierile lui Lullus si comentariile la ele de pīna īn secolul al XVII-lea, din ce īn ce mai multe au devenit disponibile īn editii critice. Totusi, o editie confortabila ramīne Raymundi Lullusii Opera ea quae ad adinventam ab ipso artem universali... (Argentorati, Sumptibus Haeredem Lazari Zetzneri, 1651; 1110 + Index + 150 pp., in 12-o), continīnd lucrarile lui Lullus asupra memoriei si comentarii ale celor mai faimosi specialisti, pīna la Giordano Bruno. Lucrarile latine ale lui Bruno sīnt disponibile īn editia standard din secolul al XlX-lea.

4. Descrierea cartii. Cartea ar consta īntr-o expunere de 200 pagini (250 dactilografiate) a Artei Combinatorii a lui Lullus, a comentatorilor sai principali si a folosirii sale ca practica meditativa, atīt pentru magie, cīt si pentru scopuri

* Versiunea engleza revazuta a originalului francez care a stat la baza editiei romānesti, Eros si magie īn Renastere. 1484, trad. de Dan Petrescu, Bucuresti, Nemira, 1994, 1999 (n.tr.).

I.P. CULIANU

mistice. Prezentarea va fi accesibila, dar nu simplista (lucrarea lui Frances A. Yates, Art of Memory, bestseller timp de peste 20 de ani, poate servi ca exemplu). Cartea va accentua de asemenea principalele aplicatii din domeniul artelor (īn special vizuale) si marea asemanare dintre mnemo-tehnicile lulliene si cele mai elaborate sisteme de meditatie orientale, cum ar fi meditatia yoga, atīt hindusa, cīt si budista (cum este practicata, de pilda, īn budismul tibetan). Cartea nu va fi īn nici un caz un manual de meditatie lulliana practica, dar va oferi cu siguranta suficienta infor­matie pentru cei aflati īn cautarea unor forme alternative de meditatie si care nu vor sa abandoneze traditia occidentala.

Publicul urmarit. Cartea se va adresa celui mai larg public posibil cu oarece interes pentru istorie, psihologie, magie, logica, limbaj si arta. Va face cunoscuta partea cea mai putin accesibila a tehnicilor memoriei dezvaluite de F.A. Yates milioanelor de oameni care i-au cumparat (si citit) cartea.

Carti concurente. F. A. Yates s-a ocupat foarte super­ficial de Arta lulliana īn cartile ei The Art of Memory si Lullus and Bruno. Singurul savant modern care a acordat oarecare atentie "logicii combinatorii" a lui Lullus a fost Paolo Rossi {Clavis universalis, 1962, editia a doua, 1983), a carui carte se traduce acum īn englezeste la The University of Chicago Press si va aparea sub īngrijirea mea*. Cartea mea Eros si magie īn Renastere a aratat īn cīteva pagini cum Arta lulliana a devenit, īn special la Giordano Bruno, o

Vezi Paolo Rossi, Clavis Universalis. Logic and the Art of Memory: the Questfor a Universal Language, trad. īn engleza si introducere de Stephen Clucas, Chicago, University of Chicago Press, 2000 (n.tr.).

JOCURILE MINŢII

forma de practica meditativa magica, singurul tip extensiv de meditatie vizualizanta occidentala cu totul comparabil, atīt ca tehnica, precum si ca scop, cu practici similare din yoga hindusa si budista (de exemplu, budismul tibetan).

7. Piata. Exista numai cīteva lucrari moderne privind aspecte diferite ale Artei Memoriei, si cīteva dintre ele au fost īn librarii foarte multa vreme (Yates, Art of Memory, si Rossi, Clavis universalis), doua fiind bestsellers vreme mai mult sau mai putin īndelungata (Yates, Art of Memory si J.D. Spence, The Palace of Memory ofMatteo Ricci). Cartea mea Eros and Magic in the Renaissance (The University of Chicago Press, 1987) a fost retiparita īn mai putin de un an, iar al doilea tiraj este aproape epuizat; prima sa editie italiana, publicata de Mondadori īn 1987, e de asemenea epuizata - o a doua editie e planificata pentru aprilie 1991. Totusi, nici una dintre aceste carti nu este dedicata aspec­telor "superioare" ale Artei Memoriei, asa cum apar ele īn Ars combinatoria lulliana si īn interpretarea ei magica data de Bruno. O prezentare scurta, sistematica si totusi acce­sibila a perspectivei logice, magice si mistice pentru artele vizuale din Europa Renasterii tīrzii (Lomazzo, John Colet etc.) ar putea deveni un bestseller. Asa cum am aratat mai sus (paragraful 5), cartea ar interesa foarte largi categorii de cititori cu o curiozitate intelectuala pentru istorie, istoria artei, stiinta cognitiva, logica, magie, psihologie, meditatie, budism etc.

Traducere din engleza de Sorin Antohi