Amintiri din viitor.
Masina de calcul a lui Raymundus
Lullus ca sistem de memorie magica**
1. Obiectul cartii. Cartea intentioneaza sa exploreze Arta Combinatorie inventata de catalanul Raymundus Lullus în ultima parte a secolului al XlII-lea, dupa ce - se spune -, lavîrsta de patruzeci de ani, avusese o revelatie în peisajul salbatic si muntos din Palma de Majorca. El si-a numit descoperirea "Arta", si aceasta a devenit repede cea mai complexa dintre mnemotehnicile Evului Mediu si Renasterii. Pe la 1250, cuceritorii musulmani care ocupasera Peninsula Iberica în secolul al VUI-lea fusesera în cea mai mare parte alungati din Spania si Portugalia, cu exceptia unei fîsii înguste de teritoriu sud-vestic: Emiratul Granadei. Fascinatia Occidentului pentru cultura araba condusese la avîntul scolasticii în perioada de dupa cucerirea orasului Toledo în 1085 si, în acelasi timp, la redescoperirea Antichitatii. întîlnirea dintre culturi fusese atît de plina de urmari pentru Occident, încît studiul culturii arabe în secolul al XlII-lea continea înca promisiunea multor revelatii. Lullus a învatat araba si avea ca secretar un maur.
Propunere de carte. Data prezu 717y242h mata a predarii: 31 decembrie 1991. Mai exista o propunere de o pagina dactilografiata la doua rînduri, în care termenul propus pentru predarea cartii este 31 decembrie 1992, si o versiune de 4 pagini dactilografiate la doua rînduri, datata 9 ianuarie 1991 (n.tr.)
I.P. CULIANU
între stînci, cer, si arbusti piperniciti, Lullus a realizat izbitoarea simplitate a limbii arabe, care se naste prin permutari de grupuri a cîte trei litere. Deoarece Dumnezeu a creat aceasta lume cu ajutorul formulelor matematice, urmeaza ca limba creatiei trebuie sa fi fost cuprinzatoare, si totusi înzestrata cu o simplitate stralucitoare. Lullus stia ca multe apocrife antice facusera deja afirmatia nedemonstrata ca o limba semitica - cel mai adesea ebraica sau caldeeana, care este aramaica - era limba divina, dar Lullus stia acum ca putea demonstra în mod stiintific asta.
Pentru a întelege semnificatia descoperirii lui Lullus ar trebui sa reamintim aici cum computerele de astazi simuleaza organisme si cadre sociale prin programe deschise, interactive. Numeroase limbi artificiale rezulta dintr-o regula de baza care se aseamana cu araba în sensul ca toate cuvintele nu sînt decît permutari a tnei consoane alese la întîmplare. într-una din ele, consoanele h-b-b au sensul "dragoste", în alta, de exemplu, "miros", în alta "gîfîit", iar în alta nu înseamna nimic. Cu mult înaintea computerelor si informaticii, Lullus a avut ideea ca mintile umane functioneaza ca masini digitale, prin combinatii nesfîrsite ce deriva dintr-un set simplu de reguli generative.
El a numit aceasta descoperire Ars Combinatoria. Era o forma a Artei Memoriei, asa cum s-a aratat în repetate rînduri, chiar si de catre Frances Yates {The Art of Memory si Lullus & Bruno), care totusi nu a reusit sa investigheze sistematic acest fapt. Moshe Idei a demonstrat de curînd ca ideea nu deriva doar din descoperirea lingvistica a lui Lullus, ci si din Cabala, sau mai precis din Sefer Yeîsira {Cartea Creatiunii), stramoasa Cabalei, unde rotile, pe care sînt înscrise alfabete ebraice, se spune ca produc combinatiile infinite de litere ce reveleaza limba sublima a Creatiunii, limba dindaratul lumilor vazute si nevazute.
JOCURILE MINŢII
Pe la sfîrsitul secolului al XIMea, rabinul Yehuda ha-Levi, un prieten al si mai celebrului rabin Abraham ibn Ezra, putea afirma ca rotile alfabetice erau sferele ceresti; si astfel, miscarea rotilor era miscarea corpurilor celeste, iar limbajul era întreg universul. Aceasta premisa figura deja în Sefer Yetsira, unde cele 22 de litere ale alfabetului sînt împartite în 3 "mame", 7 duble si 12 simple. Cele 7 litere duble sînt cele 7 planete, iar cele 12 simple sînt semnele zodiacului. Ele trec prin 231 de porti {she'arim), si astfel toata creatiunea si întregul limbaj provin dintr-o combinatie de litere. Nicaieri altundeva nu este mai clar exprimata ideea ca cele doua sisteme - sistemul limbii si lumea - nu sînt doar analoage, ci consubstantiale: prin manipularea limbii se poate, în mod real si concret, manipula lumea înconjuratoare.
Ca Sefer Yetsira, Arta Combinatorie a lui Lullus consta din roti pe care sînt înscrise alfabete, ce se învîrt concentric. Alfabetele de pe roti pot fi aceleasi (de exemplu, latine) sau diferite (grecesc, "caldeean", adica ebraic, arab). "Masina" în întregime - se presupune - reprezinta Intelectul Universal, rezumat de intelectul individual prezent în fiecare dintre noi. Rotile reprezinta una sau mai multe dintre sferele intelectului, de exemplu: Limbajul, Logica, Cosmologia, Sunetele (Muzica), Culorile, Etica, Teologia. (Daca e greu de înteles de ce sunetele si culorile sînt parti ale intelectului, e suficient sa aratam ca, potrivit psihologiei medievale, ele erau rezultatul unor proportii numerice misterioase "programate" în intelectul individual si presupuse a crea reactii definite în sufletul omenesc.) Fiecare litera reprezinta un "cîmp" al memoriei, adica va corespunde ori unui semn (lingvistic sau de alt tip), ori unei notiuni. Cînd tuturor rotilor si literelor li s-a atribuit un înteles, învîrtirea rotilor mobile în raport cu cele fixe da nastere la un mare numar de
I.P. CULIANU
permutari, ale caror rezultate sînt citite pe roata fixa sau sînt extrase simplu din suma elementelor reprezentate de litere. Pentru noi, aceasta operatie poate parea inutila si anosta, mai ales cînd implica un mare numar de roti si notiuni. Totusi, trebuie sa tinem cont de cel putin trei lucruri:
Ca pentru spiritul medieval masina lui Lullus era o imagine a Intelectului Suprem, a lui Dumnezeu. Ea arata regularitatea operatiilor intelectului, si putea reproduce mecanismul ascuns al oricarei parti a creatiunii: stele, planete si ceruri; sunete si culori; limbaj; logica; etica. Mai mult, arata chiar cum este lumea divina;
Ca ea implica tehnici ale memoriei, deoarece literele alfabetelor dispuse pe circumferinta fiecarei roti trebuiau memorizate sub diferite forme. Giordano Bruno, unul dintre ultimii si probabil cel mai mare dintre practicantii Artei lulliene a Memoriei, avea sa detalieze multe dintre "statuile memoriei" dispuse în sistemele circulare derivate în ultima instanta din opera lui Lullus ;
3) Ca practica lulliana a memoriei era o forma de meditatie care implica vizualizari complexe si urmarea o experienta extatica de uniune cu Intelectul Universal, care se presupune a fi reprezentat de masina însasi.
Dintr-o perspectiva moderna, masina lui Lullus prezinta un interes coplesitor, ca unul dintre stramosii computerului si ca o încercare primitiva de a formula o Mare Teorie Unificata a universului care sa includa si psihologia umana.
2. Aplicatii. Arta lulliana este cea care a dat nastere unui interes renascut pentru antica Arta a Memoriei. Unele forme ale celei din urma au ramas hotarît patrunse de idealul lullian al unirii intelectuale extatice cu Intelectul Suprem, care era absent din corespondentul lor antic latin. Astfel,
JOCURILE MINŢII
doua feluri de Arta a Memoriei s-au dezvoltat în Renastere : una în întregime pragmatica, al carei scop era sa-i ajute pe profesionisti - în special pe juristi - în cariera lor; si alta care era o forma foarte complexa de meditatie bazata pe vizualizari si combinari de notiuni, ale carei scopuri puteau fi de doua feluri: fie magice, fie integral mistice. Am explicat folosirea renascentista a meditatiei bazate pe Arta Memoriei în cartea mea Eros and Magic in the Renaissance (The University of Chicago Press, 1987, al doilea tiraj*). Sistemul lullian a afectat diverse cîmpuri de expresie si artele. Doi contemporani ai lui Giordano Bruno (a doua jumatate a secolului al XVI-lea) au aplicat un sistem magic de memorie în elocinta si arta interpretativa (Fabio Paolini) si în artele vizuale, mai ales pictura (G.P. Lomazzo).
3. Surse bibliografice de baza. în ce priveste scrierile lui Lullus si comentariile la ele de pîna în secolul al XVII-lea, din ce în ce mai multe au devenit disponibile în editii critice. Totusi, o editie confortabila ramîne Raymundi Lullusii Opera ea quae ad adinventam ab ipso artem universali... (Argentorati, Sumptibus Haeredem Lazari Zetzneri, 1651; 1110 + Index + 150 pp., in 12-o), continînd lucrarile lui Lullus asupra memoriei si comentarii ale celor mai faimosi specialisti, pîna la Giordano Bruno. Lucrarile latine ale lui Bruno sînt disponibile în editia standard din secolul al XlX-lea.
4. Descrierea cartii. Cartea ar consta într-o expunere de 200 pagini (250 dactilografiate) a Artei Combinatorii a lui Lullus, a comentatorilor sai principali si a folosirii sale ca practica meditativa, atît pentru magie, cît si pentru scopuri
* Versiunea engleza revazuta a originalului francez care a stat la baza editiei românesti, Eros si magie în Renastere. 1484, trad. de Dan Petrescu, Bucuresti, Nemira, 1994, 1999 (n.tr.).
I.P. CULIANU
mistice. Prezentarea va fi accesibila, dar nu simplista (lucrarea lui Frances A. Yates, Art of Memory, bestseller timp de peste 20 de ani, poate servi ca exemplu). Cartea va accentua de asemenea principalele aplicatii din domeniul artelor (în special vizuale) si marea asemanare dintre mnemo-tehnicile lulliene si cele mai elaborate sisteme de meditatie orientale, cum ar fi meditatia yoga, atît hindusa, cît si budista (cum este practicata, de pilda, în budismul tibetan). Cartea nu va fi în nici un caz un manual de meditatie lulliana practica, dar va oferi cu siguranta suficienta informatie pentru cei aflati în cautarea unor forme alternative de meditatie si care nu vor sa abandoneze traditia occidentala.
Publicul urmarit. Cartea se va adresa celui mai larg public posibil cu oarece interes pentru istorie, psihologie, magie, logica, limbaj si arta. Va face cunoscuta partea cea mai putin accesibila a tehnicilor memoriei dezvaluite de F.A. Yates milioanelor de oameni care i-au cumparat (si citit) cartea.
Carti concurente. F. A. Yates s-a ocupat foarte superficial de Arta lulliana în cartile ei The Art of Memory si Lullus and Bruno. Singurul savant modern care a acordat oarecare atentie "logicii combinatorii" a lui Lullus a fost Paolo Rossi {Clavis universalis, 1962, editia a doua, 1983), a carui carte se traduce acum în englezeste la The University of Chicago Press si va aparea sub îngrijirea mea*. Cartea mea Eros si magie în Renastere a aratat în cîteva pagini cum Arta lulliana a devenit, în special la Giordano Bruno, o
Vezi Paolo Rossi, Clavis Universalis. Logic and the Art of Memory: the Questfor a Universal Language, trad. în engleza si introducere de Stephen Clucas, Chicago, University of Chicago Press, 2000 (n.tr.).
JOCURILE MINŢII
forma de practica meditativa magica, singurul tip extensiv de meditatie vizualizanta occidentala cu totul comparabil, atît ca tehnica, precum si ca scop, cu practici similare din yoga hindusa si budista (de exemplu, budismul tibetan).
7. Piata. Exista numai cîteva lucrari moderne privind aspecte diferite ale Artei Memoriei, si cîteva dintre ele au fost în librarii foarte multa vreme (Yates, Art of Memory, si Rossi, Clavis universalis), doua fiind bestsellers vreme mai mult sau mai putin îndelungata (Yates, Art of Memory si J.D. Spence, The Palace of Memory ofMatteo Ricci). Cartea mea Eros and Magic in the Renaissance (The University of Chicago Press, 1987) a fost retiparita în mai putin de un an, iar al doilea tiraj este aproape epuizat; prima sa editie italiana, publicata de Mondadori în 1987, e de asemenea epuizata - o a doua editie e planificata pentru aprilie 1991. Totusi, nici una dintre aceste carti nu este dedicata aspectelor "superioare" ale Artei Memoriei, asa cum apar ele în Ars combinatoria lulliana si în interpretarea ei magica data de Bruno. O prezentare scurta, sistematica si totusi accesibila a perspectivei logice, magice si mistice pentru artele vizuale din Europa Renasterii tîrzii (Lomazzo, John Colet etc.) ar putea deveni un bestseller. Asa cum am aratat mai sus (paragraful 5), cartea ar interesa foarte largi categorii de cititori cu o curiozitate intelectuala pentru istorie, istoria artei, stiinta cognitiva, logica, magie, psihologie, meditatie, budism etc.
Traducere din engleza de Sorin Antohi
|