Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Minimizarea functiilor booleene

Matematica


ALTE DOCUMENTE

Probleme matematica
Permutari, matrici, determinanti
Obiective cadru/ Obiective de referinta
Criterii de ireductibilitate pentru polinoame
Retele Petri. Modele netemporizate pentru DES
Formula integrala a divergentei
Multimi
Sisteme de ecuatii liniare
Forme liniare. Forme patratice
Metode de dezvoltare a creativitatii specifice matematicii

Minimizarea functiilor booleene

Introducere

􀁺 Deoarece FB modeleaza functionarea circuitelor logice sau schemelor cu contacte



minimizarea poate determina reducerea costurilor de materializare a acestor scheme

Problema minimizarii

Fiind data o FB F (sau mai multe FB,F1,..,Fs), se cere sa se obtina o expresie a

FB (sau a FB F1,..,Fs) care sa îndeplineasca o conditie de minimalitate.

Criterii de minimalitate

aparitia unui numar minim de literale

aparitia unui numar minim de literale într-o expresie normal disjunctiva (suma de produse)

numar minim de termeni produs într-o expresie normal disjunctiva

diferenta minima între numarul de va 141c29b riabile în forma normala si numarul de variabile în forma negata (luata în modul)

functia sa poata fi materializata cu numar minim de module dintr-un anumit set (porti logice, contactoare de un anumit tip,...)

timpii de întârziere introdusi de circuitul materializat sa fie minim

etc

Problema minimizarii FB în forma normal disjunctiva

Fiind data o FB în forma normal disjunctiva sa se gaseasca o expresie tot în forma

normal dijunctiva care sa aiba un numar minim de literale

Metoda 1

Se aplica proprietatile algebrei booleene

- distributivitatea

- idempotenta

- absorbtia

Metoda 1. Exemplu

Se da functia

f(x,y,z)=m0+m2+m3+m4+m5+m7=x'.y'.z'+ x'.y.z'+x'.y.z+ x.y'.z'+ x.y'.z+ x.y.z.

Adaugam m0+m7

f(x,y,z)=m0+m2+m3+m4+m5+m7=x'.y'.z'+x'.y.z'+x'.y.z+x.y'.z'+x.y'.z+ x.y.z+x'.y'.z' + x.y.z.

Combinam m0 si m2, m0 si m4, m3 si m7, m5 si m7 si obtinem:

f(x,y,z)=x'.z'(y+y')+y'.z'.(x+x') +y.z.(x'+x)+x.z.(y'+y)=x'.z'+y'.z'+y.z+x.z

Daca combinam m0 si m2, m4 si m5, m3 si m7 obtinem:

f(x,y,z)=x'.z'(y+y')+x.y'.(z'+z)+y.z.(x'+x)= x'.z'+x.y'+y.z

Daca în mod similar grupam m2 cu m3, m4 cu m0 si m5 cu m7, se obtine pentru functia f expresia:

f(x,y,z)=x'.y+y'.z'+x.z

Observatii:

- pentru aceeasi functie am obtinut mai multe expresii redusefata de expresia initiala

- dintre cele trei expresii însa numai ultimele doua sunt expresii minime

- pentru o FB se pot obtine una sau mai multe expresii minime

Metoda 2. Diagrama Veitch-Karnaugh

este o metoda grafica pentru minimizarea cu usurinta a FB cu pâna la 6 variabile

casutele sunt aranjate în astfel încât mintermii (maxtermii) sunt reprezentati într-o

dispozitie geometrica care permite evidentierea mintermilor adiacenti

fiecare casuta care are un 1 corespunde unui minterm a FCND a functiei

doua celule adiacente în diagrama corespund la doi mintermi care difera între ei

doar prin forma unei singure variabile

perechea de valori de 1 se încercuieste indicând astfel ca mintermii corespunzatori

se combina rezultând un singur termen

Regula prin care se determina cum pot fi grupate casutele continând valori de 1 este urmatoarea:

- - o multime de 2i celule pot fi grupate daca exista i variabile ale functiei booleene care iau toate cele 2i combinatii posibile în acea multime de casute în timp ce celelalte n-i

variabile au aceeasi valoare pentru aceeasi multime de casute.

- Termenul corespunzator gruparii va contine cele n-i variabile în care variabila este în forma normala daca ea apare ca 1 pentru toate casutele gruparii si în forma negata daca ea apare ca 0 pentru toate casutele gruparii.

Din punct de vedere grafic, regula de mai sus ne spune ca putem încercui multimi dreptunghiulare având 2i valori de 1, prin aceasta întelegând si multimile dreptunghiulare obtinute daca muchiile opuse diagramei ar fi unite

Se pot determina variabilele si forma pe care acestea o au în termenul rezultant:



- daca o încercuire acopera casute în care variabila este 0 atunci variabila apare în termenul rezultant în forma negata

- daca o încercuire acopera casute în care variabila este 1, atunci variabila apare în termenul rezultant în forma normala.

- daca o încercuire acopera atât casute în care variabila este 0 cât si casute în care variabila este 1, atunci acea variabila nu mai apare în termenul rezultant.

Metoda 2. Exemplul 1

􀁺 Confrom figurilor putem scrie:

g(x,y,z)=xz+y'z+x'yz'

h(x,y,z,w)=x'w+xz'w+x'z+yzw'

Teorema implicantilor primi

pentru o functie booleana, o expresie sub forma normala (suma de produse) minimala

este o suma de implicanti primi ai functiei.

Observatie:

- pentru a obtine o expresie minimala a functiei nu va trebui sa luam în considerare termenii care nu sunt implicanti primi

Diagrame V-K si implicanti primi

În cadrul diagramei V-K, un implicant prim este reprezentat printr-o încercuire

rectangulara de valori de 1 (conform regulii prezentate anterior) care daca încercam sa o

marim (acoperind de doua ori mai multe casute) va cuprinde si valori de 0

Obtinerea expresiei minimale

expresie minimala se va obtine astfel prin alegerea încercuirilor cele mai mari si astfel

încât fiecare valoare de 1 sa fie cuprinsa în cât mai putine încercuiri

Metoda 2. Exemplul 2

Metoda 2. Exemplul 2

Functia f se poate scrie ca suma tuturor implicantilor primi:

f(x,y,z)=t1+t2+t3+t4+t5

forma minimala se obtine însa ca suma:

f(x,y,z)=t1+t3+t5= x'yz+ xyw+ xy'z'

Metoda Quine McCluskey

Permite minimizarea unor functii cu numar mare de variabile

permite implementarea usoara a algoritmului cu ajutorul unui program pe calculator

Pondere a unui numar binar

Ponderea unui numar binar este numarul zecimal egal cu numarul de biti având

valoarea 1 din reprezentarea binara a respectivului numar

Exemplu

- Ponderea numarului binar x=1001 este 2

- Ponderea numarului binar x=1101 este 3

Algoritmul Quine-McCluskey

Se porneste de la forma canonica disjunctiva a functiei si se parcurg etapele:

1. se face conversia din zecimal în binar a indicilor mintermenilor functiei binare

2. se împart numerele binare care reprezinta indicii mintermenilor în grupuri, dupa ponderea fiecarui indice, în sens crescator al ponderilor; grupurile se separa între ele prin linii orizontale si rezulta primul tabel

3. se compara fiecare numar binar din grupul de pondere i cu fiecare numar binar din grupul de pondere i + 1, pentru toate grupurile. Doua numere binare formeaza o noua grupare daca difera printr-un singur bit de acelasi rang. Gruparea noua se trece într-un al doilea tabel

4. De fiecare data când ponderea i de la punctul 3 creste cu o unitate, se trage o linie orizontala în tabelul 2.Dupa completarea tabelului 2, se repeta comparatiile de la punctul 3, pentru elementele din tabel si rezulta tabelul 3, si asa mai departe

când se ajunge la un tabel care contine un singur numar binar, atunci termenul corespunzator este un implicant prim al functiei. Ceilalti implicanati primi se gasesc cautând în toate tabelele construite termenii care nu au fost folositi în comparatii.

Algoritmul Q-M. Exemplu

Se considera functia

Algoritmul Q-M. Exemplu. Tabelul 1

Algoritmul Q-M. Exemplu. Tabelul 2




Document Info


Accesari: 5900
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )