PRINCIPIUL INCLUDERII SI AL EXCLUDERII
Teorema (Principiul includerii si al excluderii)
Fiind date n multimi finite
si, notand cu
numarul de
elemente din multimea
atunci:
(1
.
Demonstratie .Vom demonstra formula (1) prin inductie matematica dupa n.
Pentru
, avem de demonstrat ca :
.
Intr-adevar numarul
elementelor reuniunii multimilor
si
, din care se scade
numarul elementelor commune multimilor
si
care au fost numarate
de doua ori .
Sa prsupunem formula (1) adevarata pentru n si
s-o demonstram pentru
avem:
, deci 
Aplicand formula (1) pentru
, tinand seama ca
,
etc. obtinem:
de
unde tinand seama de relatia de mai sus rezulta
.
Aplicatii :
1.Cate numere naturale mai mici sau egale cu 1000 sunt divizibile cu 2 sau cu 3 sau cu 5 .
Solutie.
Fie
;
si
.
Se observa ca
.
Evident numarul cautat este
Aplicand principiul includerii si excluderii
1.
![]()
2. Fie E o multime cu
elemente
,iar F o multime cu
elemente
.Cate elemente are
multimea ![]()
Solutie . Putem considera
prin aceasta
notatie pastram numai indicii elementelor din cele doua multimi
fara a intelege de exemplu ca elementul 1 este comun multimilor
si
.
Se stie ca:
are
elemente
.
Daca functia
este injectiva
atunci
si numarul fuctiilor injective
de la
la ![]()
Este egal cu
. Daca
este bijectiva atunci
si numarul functiilor bijective de la
la
,cu
,este egal cu
.
Pentru a calcula numarul functiilor surjective
definite pe
cu valori in
(in care caz
),
vom aplica principiul includerii si excluderii.
Numarul functiilor surjective de la
la
este egal cu diferenta
dintre numarul
al tuturor functiilor
definite pe
cu valori in
si numarul s al
functiilor nesurjective de la
la
.
Pentru fiecare
sa
notam
.
Avem
, unde
.
Aplicand formula (1)
obtinem :

Dar
este multimea
functiilor definite pe
cu valori in
, deci in
Este multimea
functiilor definite pe
cu valori in
, deci
si in general
unde
si
pentru orice
2.
Observam ca
0/.
Deci
termenii
apar in suma
respectiva de
ori deci
:
.
Deci numarul
al functiilor
surjective de la
pe
este egal cu :
(2) ![]()
Observatie. Cu un caz particular al egalitatii (2) obtinem identitatea :
(3) ![]()
PROBLEME
Cate numere naturale mai mici sau egale cu 1000 nu se divid nici cu 2 nici cu 3 nici cu 5
Cum 734 de numere se divid fie cu 2 fie cu 3 fie cu 5 (conf. aplicatiei 1) 1000- 734=266
nu se divid nici cu 2 nici cu 3 nici cu 5.
Sa se afle in cate moduri se pot imparti 5 abiecte distincte la 3 persoane cu conditia ca fiecare persoana sa primeasca cel putin un obiect
Numarul cautat este egal cu numarul functiilor
surjective pe o multime cu 5 elemente intr o multime cu 3 elemente , deci este egala cu : ![]()
3.fiind date n puncte in plan care se unesc itre ele prin
segmente sa se demonstreze ca daca nu exista nici un triunghi cu varfurile in cele n puncte ,
atunci exista cel putin un punct care este extremitatea a cel mult
.
Intr-adevar , pentru un punct notat
fie
multimea
punctelor legate cu
printr-un segment si
sa presupunem prin absurd ca
pentru orice
unde cu
am notat multimea celor n puncte din plan .
Sa alegem un punct
si in multimea
sa alegem un punct ![]()
3.
Avem
, deoarece ![]()
Dar
deci exista
aceasta multime
continand cel putin un element .
Am ajuns insa la o
contradictie deoarece
sunt virfurile unui
triunghi si noi am presupus ca nu exista cu virfurile in puctele X
Deci exista un
punct
asa ca
.
4.Sa se demonstreze ca
puncte situate in plan
pot fi unite prin cel mult
segmente de dreapta
, astfel incat sa nu formeze nici un triunghi cu varfurile in aceste
puncte .
Vom demonstra problema prin inductie dupa
.
Pentru n=1 sau n=2 rezultatul este imediat deoarece in primul caz numarul segmentelor este egal cu zero , iar in al doilea caz el este egal cu 1 .
Sa presupunem problema adevarata
pentru
puncte si s o
demonstram pentru
Am vazut ca exista un
punct
cu
care este extremitate
a cel mult
segmente
.
Dar multimea de
puncte
poate fi uita prin cel
mult
segmente astfel incat
san u formeze nici un triunghi cu varfurile in aceste
puncte deci numarul total de segmente care
unesc punctele din multimea
(cu n+1 puncte ) este
majorat de
Vom demonstra ca acest
numar este egal cu :
.
Intr-adevar fie
,cu ![]()
Atunci
, deoarece evident 
4.
Daca
cu
atunci 
Deci aratam ca :
si cu aceasta
demonstratia este gata.
Observatie.
Pentru a obtine exact
segmente de dreapta intre
cele
puncte asfel incat sa
nu
se formeze nici un triuhnghi cu varfurile in aceste puncte , se poate proceda
astfel : se grupeaza cele
puncte in doua
clase care contin respectiv
si
puncte si uneste
fiecare punct cu toate punctele care nu apartin undei aceleasi clase
cu el .
5. Fie
numar natural
.Sa se gaseasca o formula pentru determinarea lui
.
Sa scriem
descompunerea lui
in factori primi
si sa notam cu
multimea
numerelor naturale mai mici sau egale cu
care sint multipli de
Obtinem
.
Pentru a obtine numaul numerelor naturale mai mici
sau egale cu
care sint prime cu
, trebuie sa scadem din numarul numerelor
naturale mai mici sau egale cu
numarul numerelor
mai mici sau egale cu
care nu sunt prime nu
, adica apartin multimii
.
Deci
![]()
Dind factor comun pe
, observam
ca ceea ce ramine este tocmai
deci

5.
6. Fie
un numar natural
iar
o permutare a multimii
. Spunem ca permutarea
admite o coincidenta in
daca
. Sa se gaseasca numarul
al permutarilor de ![]()
Obiecte fara coincidente.
Sa notam cu
multimea celor
permutari care admit o coincidenta in
si sa aplicam
Principiul includerii si al excluderii pentru a gasi numarul permutarilor care admit cel putin o coincidenta .
Acest numar este egal cu
![]()
Dar ![]()
Pe de alta
parte
pozitii
pot fi alese din
multimea celor
pozitii in
moduri
Deci ![]()
Numarul
permutarilor de
obiecte fara coincidente se obtine acum scazind din
numarul tuturor permutarilor care este egal cu
numarul
permutarilor care admit macar o coincidenta .
Deci
.
6.
Bibliografie
1.Dumitru Busneag , Jian Maftei Teme pentru cercurile si concursurile de matematica ale eleviilor , Suisul Romanesc , Craiova 1983
2.T.Albu , I. Ionescu Principiul includerii si al excluderii (G.M nr.6 1969)
3. Seria Gazeta Matematica.
7.
Rezumat
Primcipiul includerii si al excluderii este o tema deosebit de utila in rezolvarea unor probleme
de divizibilitate, de teoria multimilor , de geometrie si altele .
La inceputul
materialului am enuntat teorema generalizata pentru n multimi finite
demonstrand apoi acest rezultat .
Cu ajutorul acestui principiu am prezentat
doua aplicatii in care am demonstrat ca sunt , de exemplu ,734
de numere naturale mai mici sau egale cu 1000 ,divizibile sau cu 2 , sau cu
3 sau cu 5 , teorema aplicandu se pentru
trei multimi finite , urmand ca in cea de a doua aplicatie sa
determinam numarul de functii surjective
, cu
Lucrarea prezinta
si alte probleme interesante de la concursuri matematice sau propuse
pentru acestea ,abordand si alte teme ca de exemplu :
daca avem n puncte in plan care se unesc intre ele prin segmente , si daca nu exista
niciun triunghi cu varfurile in cele n puncte , atunci exista cel
putin un punct care este extremitatea a cel mult
segmente .
|