GRUP sCOLAR IDUSTRIAL "ELIE RADU" BOTOsANI Clasa XI-a, M2, 3h/sapt.
Profesor : Matrescu Maria An scolar
Disciplina : Matematica/ ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
Proiectul unitatii de învatare :
APLICAŢII ALE DERIVATELOR
Nr. ore alocate
COMPETENŢE SPECIFICE
Identificarea grafic/vizual, a proprietatilor unei functii numerice, privind: marginirea, continuitatea, tendinta asimptotica, derivabilitatea.(1)
Asocierea de date, extrase dintr-o situatie problema, cu proprietati ale functiilor numerice studiate, de tipul: teoreme de convergenta, operatii cu limite, limite tip, tabele de derivare.
Aplicarea unor algoritmi specifici, calculului diferential, în rezolvarea unor probleme si modelarea unor procese specifice, unor domenii de activitate.(3).
Exprimarea în limbajul analizei matematice, a unor teoreme concrete, modelabile prin functii numerice.
Interpretarea pe baza lecturii grafice, a proprietatilor unor functii, care reprezinta exemple din domeniul economic, social, stiintific.
Verificarea experimental a rezultatelor, deduse prin calcul, pentru probleme practice exprimabile matematic.(5.2)
Determinarea unor optimuri situationale, prin aplicarea calculului diferential , în probleme practice sau specifice unor domenii de activitate.
CONŢINUTURI |
COMPETENŢE SPECIFICE |
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE |
RESURSE |
EVALUARE |
|
Rolul derivatei întâi În studiul functiilor ( intervale de monotonie, puncte de extrem) |
Teorema : Fie f: IR ( IR, interval), o functie derivabila pe I. Daca : f' > 0 ( respective f' 0) pe I, atunci f este strict crescatoare (respectiv crescatoare) pe I. f' < 0 ( respective f' 0) pe I, atunci f este strict descrescatoare ( respectiv descrescatoare) pe I. Daca f' nu se anuleaza pe I, atunci f este strict monotona pe I (f pastreaza semn constant pe I ). Observatii. Daca domeniul de definitie nu este interval, teorema nu mai are loc. Determinarea intervalelor de monotonie, ale unei functii, se reduce la aflarea intervalelor pe care derivata pastreaza acelasi semn. Derivata întâi, ne indica monotonia unei functii derivabile si eventualele puncte de extrem. Punctele de extrem, din interiorul intervalului I ( conform teoremei lui Fermat ) trebuie cautate printre punctele critice Presupunem f'(x0) = 0; daca pe I : a) pentru x < x0, f'(x) > 0 si pentru x > x0, f'(x) < 0, atunci x0 este punct de maxim al functiei. b) pentru x < x0, f'(x) < 0 si pentru x > x0, f'(x) > 0, atunci x0 este punct de minim al functiei. Comentarii. Pentru determinarea intervalelor de monotonie, ale unei functii derivabile f : DR, se procedeaza astfel se determina derivate f' pe D. se rezolva în R, ecuatia f'(x) = 0, xD (se determina punctele critice ). Se determina intervalele din D, pentru care f pastreaza semn constant. Se aplica teorema. Aplicatii. Determinati intervalele de monotonie si eventual punctele de extrem, ale functiilor f : RR, f(x) = x3 - 3x + 1; 2) f : RR, f(x) = x3 ; f : [ - 2, 2 ] R, f(x) = ; f : ( - , - 3 )( 3 , ) R, f(x) = ln ( x2 - 9 ). |
Manual. Metode : explicatia, conversatia, conversatia euristica, demonstratia, exercitiul, activitati frontale si individuale. Tema Manual, pag.184, ex.1( b, c, d, e) si exercitiile rezolvate |
Observarea sistematica a elevilor; aprecierea verbala, chestionarea orala, aprecierea raspunsurilor primate; evaluare în ora urmatoare prin tema pentru acasa. |
||
Rolul derivatei a doua În studiul functiilor (intervale de convexitate, concavitate, puncte de inflexiune) |
Definitie: Functia f : IR, ( I interval) derivabila pe I, se numeste convexa pe I ( respectiv concava ) pe I, daca tangenta în orice punct la graficul functiei, se afa sub ( respectiv deasupra) graficului functiei. Teorema 1). Fie f : [ a, b ] R, derivabila de doua ori pe [a,b], a < b. Daca : f'' 0 pe (a,b), atunci f este convexa pe [a,b]. f'' 0 pe (a,b), atunci f este concava pe [a,b]. Observatie:1) Sunt adevarate si reciprocele. 2) Uneori spunem despre graficul convex, ca tine apa" si despre cel concav, ca "nu tine apa". Definitie. Fie f : DR si fie x0 un punct din intervalul ID. Spunem ca x0 este punct de inflexiune al functiei f, derivabila în x0, daca pe I, f este convexa ( respective concava) de o parte a lui x0 si f este concava ( respectiv convexa) de cealalta parte a lui x0. Observatie. Tangenta la graficul functiei, într-un punct de inflectiune, traverseaza graficul. Teorema 2 Fie f : DR si fie x0 D. Daca f este de doua ori derivabila, într-o vecinatate V a lui x0 si daca a,bV, astfel încât : a < x0 <b. f'' (x0) = 0. f'' 0 pe (a,x0), f'' 0 pe (x0,b) sau f'' 0 pe (a,x0), f''0 pe(x0,b), atunci x0 este punct de inflexiune pentru f. Comentarii. 1) Pentru determinarea intervalelor de convexitate(concavitate), eventual si a punctelor de inflexiune, parcurgem etapele - calculam f - rezolvam ecuatia f''(x) = 0. - cu ajutorul radacinilor ecuatiei f''(x) = 0, se determina intervalele pe care derivata a doua pastreaza semn constant. - se aplica teoremele 1) si 2 2) Conditia f''(x0) = 0 (singulara) nu implica faptul ca x0 este punct de inflexiune; exemplu : f : RR, f(x) = 2x4 - 1. Aplicatii. Sa se determine intervalele de convexitate/concavitate, precum si punctele de inflexiune, pentru functiile urmatoare : 1) f : RR, f(x) = x3 + 3x2 ; 2) f : R - R, f(x) = ; 3) RR, f(x) = x2 ex ; 4) f : ( 0, )R, f(x) = xlnx. |
Manual. Metode : explicatia, conversatia, conversatia euristica, demonstratia, exercitiul, activitati frontale si individuale. Tema pag. 199, ex. 1(a,.,l) |
Verificarea temei pentru acasa, prin sondaj, aprecierea raspunsurilor primite, observarea sistematica a elevilor, chestionarea orala, evaluare în ora urmatoare, prin tema pentru acasa. |
||
Aplicatii ale derivatelor |
Rolul derivatelor n studiul functiilor. A. E. L. 1) Rolul derivatei întâi în studiul functiilor............25 min. ) Derivata întâi - aplicatii..................25 min. 3) Rolul derivatei a doua în studiul functiilor...........25 min. ) Puncte de inflexiune................... 25 min. 5) Derivata - aplicatii................... 15 min. Manualul profesorului.................1 min. Asa arata lectia, programata, dar din ea , voi pune accent pe partea grafica, pentru punctele: 1), 3), 4) iar pentru punctele: 2), 5) din lectie, vom parcurge toate etapele, deci voi pune accent pe aplicatii. |
Computer. Laboratorul de informatica. Metode : explicatia, conversatia, problematizarea, descoperirea, studiu de caz. Tema : aplicatiile din lectia A.E.L, dar si din culegeri. |
Observarea sistematica/dirijata a elevilor, chestionarea orala, aprecierea raspunsurilor primite, aprecierea abilitatilor în operarea la calculator, în executarea pasilor lectiei , conform indicatiilor prezentate. |
||
Regulile lui L'Hospital |
Teorema ;(cazul ) Fie I un interval (marginit sau nemarginit) si x0 punct de acumulare al lui I (finit sau infinit). Daca f si g au proprietatile : a) = = 0. b) f si g sunt derivabile pe I- . c) g(x) 0 , pentru xx0. d) exista în ) , atunci exista = . Teorema : ( cazul ) Fie f, g: IR, x0 punct de acumulare pentru I. Daca f si g au proprietatile : a) = = ( sau - ). b) f si g sunt derivabile pe I - . c) g'(x) 0 si g(x) 0 într-o vecinatate a lui x0 . d) exista în ), atunci exista = . Observatii : 1) Cazul se reduce la cazul . 2) Uneori este nevoie ca regula lui l'Hospital sa se aplice de mai multe ori, de ex. pentru , nN*. 3) Calculul unor limite de siruri se poate reduce la calculul unor limite de functii, ex. = = = 0. Aplicatii. Sa se calculeze limitele : a) ; b) c) ; d) ; e) . |
Manual. Metode : explicatia, conversatia, conversatia euristica, demonstratia, exercitiul, activitati frontale si individuale. Tema Pag. 192, ex. 1( a,b,c,d,g,h,k,l) 2(a,b,c,e,f) |
Verificarea temei pentru acasa, prin sondaj, aprecierea raspunsurilor primite, observarea sistematica a elevilor, chestionarea orala, evaluare în ora urmatoare, prin tema pentru acasa. |
||
Regulile lui I'Hospital, nedeterminari pentru limite de functii |
Rezolvarea exercitiilor din tema, pe care elevii nu le-au putut finaliza. Cazuri de nedeterminare pentru limite de functii. ) Cazul 0.. Presupunem ca f(x) = 0, g(x) = + (sau - ). Presupunem ca g(x) xV - , V vecinatate a lui x0. Atunci f(x).g(x) = si limita devine de forma . Scriind f(x).g(x) = se ajunge la cazul 2) Cazul - . Presupunem ca f(x) =g(x) = + . Daca f(x) g(x) într-o vecinatate V a lui x0( cu exceptia lui x0), atunci f(x) - g(x) = si limita este în cazul .Daca scriem f(x)-g(x)=f(x)(1-), atunci este în cazul . Daca 1,atunci limita data este + sau - . Daca = 1, se ajunge la cazul 0. Aplicatii . Sa se determine limitele : 1) x2.lnx , x > x0 ; 2) (- ctgx) 3) ln(x - e)( lnx - 1), x > e . |
Manual. Metode : explicatia, conversatia euristica, problematizarea, descoperirea, exercitiul, studiu de caz, activitati frontale si individuale. Tema: pag. 195, ex. 1 (a,b,c,d,e,f, g,h,i,j,k) |
Verificarea temei pentru acasa, prin sondaj, aprecierea raspunsurilor primite, observarea sistematica a elevilor, chestionarea orala, evaluare în ora urmatoare, prin tema pentru acasa. |
||
Regulile lui I'Hospital, nedeterminari pentru limite de functii. |
Rezolvarea exercitiilor din tema, pe care elevii nu le-au putut finaliza. Cazuri de nedeterminare pentru limite de functii. Cazurile : 00 , , 0 , Consideram f(x) > 0, pentru xI - . Daca f(x) = g(x) = 0, atunci fg este în cazul 00. f(x) = 1, g(x) = +(sau - ), atunci fg este în cazul . f(x) = , g(x) = 0, atunci fg este în cazul 0 . Deoarece
suntem condusi la calcularea limitei : g(x)lnf(x), care conduce la cazul 0. ( în toate cele tri cazuri Aplicatii. Sa se calculeze limitele : 1) xx, x >0 ; 2) ; 3) , 4) (sinx)tgx . |
Manual. Metode : explicatia, conversatia euristica, problematizarea, descoperirea, exercitiul, studiu de caz, activitati frontale si individuale. Tema, pag. 195, ex. 1(m,..,x) |
Verificarea temei, prin sondaj. Observarea sistematica a elevilor; aprecierea verbala, chestionarea orala, aprecierea raspunsurilor primate; |
|