ABORDĂRI CU PRIVIRE LA ROLUL sI FUNCŢIILE STATULUI ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ
1. Teorii privind statul în epoca globalizarii
Evolutia procesului de globalizare, antrenarea în cadrul acestuia a 323l1124d tuturor aspectelor vietii contemporane au determinat dezbateri care au urmarit si concluzii cu referire la implicatiile pentru puterea si guvernarea statelor. În urma acestor confruntari au luat nastere trei scoli de interpretare a rolului si locului statului în ansamblul vietii globale2.
Teza hiperglobalista întelege globalizarea si o analizeaza din perspectiva economica. Logica economica este aceea care structureaza organizarea si dezvoltarea societatii. Primordiale sunt piata globala unica în care competitia globala este principiul coordonator.
Asadar, potrivit teoriei hiperglobaliste avem de-a face cu o era globala în care:
. trasaturile dominante sunt: capitalismul global (victoria liberalismului economic), guvernarea globala si societatea civila globala;
. puterea guvernelor locale este în declin sau în curs de erodare, ele fiind deposedate de atributul organizarii politice a propriilor societati;
. globalizarea, fiind în primul rând economica, îsi gaseste resursele în organizarea pe baze capitaliste a sistemului economic si în tehnologia care vine sa sustina activitatea productiva, si nu numai;
. are loc eroziunea vechilor ierarhii în rândul actorilor internationali, culminând cu primordialitatea absoluta a corporatiilor multinationale;
disparitia statului determina o reconfigurare fundamentala a cadrului actiunii umane, care printr-o guvernare globala devine la rândul lui global;
. acest cadru global de actiune umana determina o împletire între civilizatii si, pâna la urma, aparitia uneia cu caracter, evident global;
. concluzia suprema: sfârsitul statului-natiune.
Teoria sceptica întelege globalizarea ca un fenomen exclusiv economic, care sustinând primatul occidental în afacerile mondiale nu face decât sa adânceasca discrepanta dintre bogati si saraci, ajungându-se la o marginalizare economica accentuata a multor state din Lumea a III-a. Globalizarea este mai degraba o regionalizare fara ca între aceste doua procese sa existe complementaritate.
Prin urmare, potrivit teoriei sceptice, avem de-a face cu blocuri comerciale care determina o lume globala mai putin interdependenta, unde:
. puterea guvernelor nationale este reconfirmata si reîntarita sau îmbunatatita;
. globalizarea este posibila datorita pietelor, dar si a statelor;
. cresterea rolului statului determina o guvernare nationala bazata pe interesul national;
. globalizarea este conceputa ca internationalizare a pietelor sau ca regionalizare economica;
. crearea blocurilor economice regionale are drept consecinta o fragmentare în blocuri civilizationale, chiar o închidere culturala;
. concluzia suprema: internationalizarea depinde de acordul si sprijinul statului.
Teoria transformativista considera globalizarea contemporana ca un proces nou, multidimensional, neavând precedent în istorie datorita caracterului tot mai difuz astazi, al distinctiei dintre intern si international, dintre afaceri interne si afaceri internationale.
Asadar, teoria transformativista pune în evidenta nivelul de interconectare globala fara precedent istoric, în care:
. globalizarea devine interesata de toate domeniile existentei;
puterea guvernelor nationale nu dispare, dar este asezata pe principii noi, fiind reconstituita si reconstruita;
. fortele motrice sunt cele specifice modernitatii;
. comunitatile sociale, inclusiv cele politice, se reordoneaza, ajungându-se la o noua arhitectura a ordinii mondiale;
. globalizarea este astfel înteleasa ca o reasezare a relatiilor interregionale si a actiunii la distanta (decizia luata într-un colt al lumii prezinta consecinte deosebite pentru statele aflate într-o zona total opusa geografic);
. integrarea si fragmentarea globala exista;
. concluzia suprema: globalizarea actioneaza asupra puterii statale si asupra celei politice mondiale, transformându-le.
2. Provocari la adresa statului în epoca globalizarii
interdependenta economica;
. tehnologia militara;
. organizatiile guvernamentale internationale;
. miscarile transnationale si sistemele de gândire;
. fragmentarile interne;
. organizatiile guvernamentale internationale
|
