ACTUL UNIC EUROPEAN -1986 (intrat în vigoare în 1987)
Actul unic european (AUE) marcheaza o noua etapa în procesul de realizare a pietei interne comunitare si a relansat actiunea comunit 424h73e ara, constituind un moment foarte important al istoriei Uniunii Europene.
Desi realizarea pietei unice a fost prevazuta în tratatele originare ale Comunitatilor europene, progresul a fost lent. Acest lucru s-a schimbat odata cu intrarea în vigoare a AUE, care evidentiaza vointa statelor membre de a pune capat stagnarii constructiei comunitare.
Actul unic european a fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele 12 membre si, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia, Danemarca si Grecia. AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
Preambulul AUE se refera la "transformarea relatiilor statelor membre într-o Uniune Europeana".
Incontestabilul succes al Actului unic european se traduce prin importanta productiei legislative a Comunitatii vizând desavârsirea Pietei interne (aproape 300 de texte între 1985 si 1992). Acest succes a fost amplificat prin integrarea, reusita, a Spaniei si a Portugaliei, începând cu 1ianuarie 1987, si prin elaborarea de catre Consiliul European extraordinar de la Bruxelles, din februarie 1988, a unui acord privind finantarea CEE.
Perspectivele deschise de Actul unic european, ale carui insuficiente aveau sa fie denuntate, în special, de catre Parlamentul european, care sublinia persistenta deficitului democratic, conduc, în mod rapid, la a avea în vedere trecerea într-o noua etapa în evolutia constructiei europene.
Meritul Actului unic european rezida din faptul ca, pentru prima oara într-un tratat international ratificat, este mentionata Uniunea Europeana ca obiectiv al statelor membre.
La 1 ianuarie 1995, Comunitatile celor 370 milioane de locuitori devin cea mai mare piata unificata din lume.
|
