ADRIAN NASTASE -
20 DE ANI DE COMUNISM (1969-1989)
In 22 octombrie 2004, Adrian Nastase,
candidat la Presedintie si prim-ministru, si-a lansat pagina oficiala de
Internet. Pe aceasta pagina, Adrian Nastase a publicat o serie de date biografice
referitoare la studiile sale, la familie, la activitatea profesionala, la lucrarile
publicate,la activitatea politica. Biografia cu care Adrian Nastase se prezinta
in
Materialul pe care vi-l prezentam
astazi are doua parti.
Prima parte este
menita sa completeze informatiile prezentate pe Adrian Nastase despre biografia
sa de pina in 1989. Adrian Nastase este fiul unui nomenclaturist comunist de
rangul doi,care, de dragul privilegiilor oferite
de regimul comunist, a trecut din slujba Regelui Mihai in slujba lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
Adrian Nastase a urmarit si el, inainte de 1989, cu
tenacitate, sa urce in ierarhia comunista. Doua au fost
modalitatile folosite in acest scop de Adrian Nastase.
Prima modalitate a
fost cea matrimoniala. Adrian Nastase a fost casatorit de douaori. Prima sotie era urmasa unui foarte important lider comunist, fost
ministru de externe, Grigore Preoteasa. A doua sotie (Dana Nastase)este, si ea, fiica a
unui lider comunist, Angelo Miculescu.
A doua cale a
ascensiunii comuniste a lui Adrian Nastase a fost devotamentul lui total atit
pentru regimul comunist, cit si pentru Nicolae Ceausescu.
La acest devotament se refera a doua
parte a materialului de mai jos. Lucrarile publicate de Adrian Nastase pina
in decembrie 1989 il situeaza alaturi
de mari adulatori ai regimului comunist si ai lui Nicolae Ceausescu, ca Adrian Paunescu si Corneliu Vadim Tudor.
Daca acestia din urma erau purtatorii
de cuvint ai politicii interne a lui Nicolae Ceausescu
Adrian Nastase trimbita obsesiile
secretarului general in privinta politicii externe, sustinind cu entuziasm pretentiile de mare om politic international ale dictatorului.
Adrian Nastase nu implinise bine 19
ani cind se lansa in presa comunista printr-un Jurnal de boboc publicat in revista lunara politica, sociala si culturala a studentilor din
Universitatea Bucuresti.
In 1972, anul in care dizidentul Paul
Goma era dat afara din servici deoarece,
neavind Posibilitatea de a-si edita cartile in tara, trimisese manuscrisul romanului sau unui editor
german, studentul Adrian Nastase semna articole in Tinarul
leninist, revista de cultura social-politica
pentru tineret a CC al UTC.
Urmeaza o serie nesfirsita de lucrari stiintifice in care Adrian Nastase glorifica magistralul raport prezentat de presedintele Nicolae Ceausescu, exemplu stralucit de abordare creatoare a
realitatilor internationale contemporane
, gindirea creatoare, stiintifica,
profund originala a secretarul general al
partidului , magistrala expunere a
presedintelui Nicolae Ceausescu .
In 1982, cind Paul Goma, aflat in
exil, era victima unei tentative de otravire puse la cale de Securitate,
Adrian Nastase vorbea despre contributia majora a presedintelui Nicolae
Ceausescu in institutiile
internationale.
In 1987, cind revolta muncitorilor de
la
Trimis sa reprezinte regimul comunist
intr-o serie de institutii internationale, Adrian Nastase era unul dintre
principalii propagatori ai ideilor de politica internationala ale lui Nicolae
Ceausescu: apararea pacii bunul cel mai de pret al intregii omeniri , lupta impotriva cursei inarmarilor , raportul
dezarmare-pace .
Una dintre directiile in care excela
Adrian Nastase era atacul indreptat impotriva amestecului in treburile interne ale
altor state . In ianuarie 1983, de pilda, Adrian Nastase infiera activitatea
asociatiei pentru apararea drepturilor
omului Freedom House, care, spune Nastase, practica un gen de abordare cantitativa nerealista, superficiala . In acelasi an, 1983
Doina Cornea era destituita abuziv din postul de profesor al Universitatii din
Cluj in urma unei scrisori pe care o trimisese la Radio Europa Libera. In fine, cu 2 luni inainte de Revolutie, in
octombrie 1989, intr-un moment in care regimurile comuniste din Est se
prabuseau, Adrian Nastase ii ataca virulent pe occidentalii care cereau
respectarea drepturilor omului in Romania. Nici un stat nu are
dreptul de a interveni in vreun fel pentru
a impune drepturile omului in alt stat ~ spunea
Nastase, dupa care se dezlantuie din
nou impotriva raului pe care il reprezentau O.N.G.-urile pentru apararea drepturilor omului: un aliat tot mai activ in cautarea cailor de evitare a prerogativelor
suveranitatii in domeniul drepturilor omului il reprezinta in prezent organizatiile internationale neguvernamentale (O.N.G.). Nedorind sa fie acuzate de
atingeri la adresa suveranitatii, uneori guvernele sau
organizatiile interguvernamentale utilizeaza O.N.G.-urile ca instrumente discrete ale politicii lor pe teren .
Peste numai citeva
luni, Adrian Nastase avea sa devina ministrul de externe al Romaniei democratice .
I. BIOGRAFIE
Adrian Nastase s-a nascut in 22 iunie
1950 la Bucuresti.
Familia lui Adrian Nastase provine
din satul Hanul de Pamint, comuna Tartasesti, judetul Dimbovita.
Tatal lui Adrian Nastase, Marin
Nastase, a absolvit Scoala Militara de la Minastirea Dealu. In scoala militara, Marin
Nastase a fost coleg cu Regele Mihai. Sarac fiind, a beneficiat de ajutor pentru a-si termina studiile.
Dupa
absolvirea scolii, a primit sabia de lupta si a jurat credinta Regelui,
devenind ofiter al Armatei Regale.
In 1947, dupa venirea comunistilor la
putere, Marin Nastase este scos din armata.
La scurt timp dupa aceasta, fostul
ofiter al Armatei regale renunta la vechile convingeri si face cerere de
inscriere in Partidul Comunist Roman.
In aceasta perioada, Marin Nastase
isi obtine diploma de inginer si doctoratul in izotopi radioactivi si,
ulterior, calatoreste foarte mult in Occident, intr-o perioada in care acest
lucru era permis doar privilegiatilor regimului. In anii '70, Marin Nastase intra in
rindul nomenclaturii comuniste de
rangul doi, odata cu numirea sa in functia de director in Ministerul Invatamintului.
Adrian Nastase, ca si sora lui mai mica Dana, sint copiii lui Marin
Nastase din casatoria cu Elena Dragomirescu. Si Adrian si Dana beneficiaza din
plin de faptul ca tatal lor era un privilegiat al
regimului comunist. Iata un singur exemplu: desi s-a nascut si a copilarit in cartierul Colentina
de la periferia Bucurestiului, Adrian
Nastase se muta in anii '70, odata cu familia, in cartierul Primaverii.
Adrian Nastase absolva Liceul Sfintul
Sava din Bucuresti si devine, in 1969, student al Facultatii de Drept. Inca student, Adrian Nastase se casatoreste cu fiica
lui Grigore
Preoteasa. Grigore Preoteasa, important nomenclaturist
comunist, care a murit in octombrie
1957, fusese ministru al Afacerilor Externe (1955-1957),membru al CC al Partidului Muncitoresc Roman (1955-1957) si secretar al CC al
PMR (1957).
In scurt timp,
Adrian Nastase divorteaza si se casatoreste cu Dana Miculescu, fiica unuia dintre cei mai importanti
demnitari comunisti din perioada Ceausescu, Angelo Miculescu.
Angelo Miculescu (nascut in 1929 ~
decedat in 1999) a fost ministru al Agriculturii si Silviculturii (1969), ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii si Apelor
(1971-1972), ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor
(1972),ministru al Agriculturii si Industriei Alimentare
(1975-1981), viceprim-ministru al guvernului (1975-1981), ambasador in Republica Populara Chineza (1983 -
martie 1990). Angelo Miculescu a fost
membru al Comitetului Central al PCR intre 1969 si 1983.
Prin intermediul socrului sau, Adrian
Nastase l-a cunoscut pe Sorin Tesu, cel care avea sa-i devina unul dintre
colaboratorii cei mai apropiati. In 1981, in locul lui Angelo Miculescu
este numit ministru al Agriculturii si Industriei Alimentare Ion Tesu. Acesta fusese subordonatul lui Angelo Miculescu in minister, fiind,
pe rind, secretar general si adjunct al ministrului Agriculturii (1969-1971) si
ministru secretar de stat (din 1980).
Intre 1984 si februarie
1990, Ion Tesu a fost ambasador in Polonia. Ion Tesu a fost membru supleant al Comitetului Central al PCR intre 1979 si
1984).
Ion Tesu este tatal lui Sorin Tesu,
cel care avea sa devina omul de incredere al lui Adrian Nastase. Dupa
alegerile din 2000, Sorin Tesu este numit de Adrian Nastase in functia de sef
de cabinet al primului ministru, functie pe care a fost nevoit sa o paraseasca dupa ce numele sau a fost legat de
afacerile primului ministru in Raportul Armaghedon 2.
Intre 1973 si 1990, Adrian Nastase a
fost jurist la Institutul de Cercetari Juridice din
Bucuresti, unde a fost coleg cu Rodica Stanoiu.
Institutul de Cercetari Juridice se
afla in directa responsabilitate a ofiterului de
Securitate Marian Ureche. Desi inca tinar,
Adrian Nastase a devenit in anii '80 un om de mare incredere al partidului comunist si a fost
trimis sa reprezinte regimul Ceausescu la institutiile internationale care se ocupau de drepturile omului.
Intr-o perioada in care drepturile omului
erau sistematic incalcate in Romania, Adrian Nastase sustinea politica regimului comunist, in calitate de
vicepresedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii
Internationale, de membru fondator al
Human Rights Information and Documentation System, de membru al Societatii Franceze de Drept International etc.
Incepind din 1984, Adrian Nastase a
fost trimis ca specialist din Europa de
Est in cadrul Institutului International
pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Tot la Strasbourg fusese si colega de Institut a lui Adrian
Nastase, Rodica Stanoiu, care, in 1982, obtinuse aici o diploma in drept comparat.
In anii '80, Adrian Nastase a
reprezentat regimul Ceausescu si la
In toamna lui 1989,
Adrian Nastase a participat la Phenian, in Republica Populara Coreeana, la
Festivalul International al Tineretului. Alaturi de Nastase, din delegatia tinerilor
comunisti romani mai facea parte si Ioan Mircea Pascu.
II. LUCRARI PUBLICATE DE ADRIAN
NASTASE INAINTE DE 1989
( Fotocopii
ale articolelor semnate de Adrian Nastase se gasesc pe pagina
https://www.aspec.ro/nastase/
)
1969: Jurnal de boboc , in Universitas, lunar studentesc politic,social, cultural al CUAS ~ Universitatea Bucuresti,
nr. 1-2 (7-8)/1969;
1972: Ideologii occidentale la portile viitorului ,
in Tinarul leninist, revista de cultura
social-politica pentru tineret a CC al UTC, nr. 10 (22)/1972;
1980: impreuna cu Victor
Duculescu, Valorile dreptului
international in contextul codificarii
si dezvoltarii sale progresiste , in Revista romana de drept, revista Asociatiei Juristilor din Republica Socialista Romania,
nr. 2/1980;
1981: Educatie pentru dezarmare ~ necesitate si actualitate
, in Revista romana de drept, revista Asociatiei Juristilor din
Republica Socialista
1982: Strategia sistemului global al pacii , in
Revista romana de drept, revista
Asociatiei Juristilor din Republica Socialista
1983: Conceptii si controverse in domeniul drepturilor omului
, in Viitorul Social, revista a
Academiei Stefan Gheorghiu, ianuarie ~ februarie 1983;
1984: Dreptul tuturor statelor de a participa la solutionarea problemelor internationale , in Era Socialista, nr. 3, 10
februarie 1984;
1984: Dreptul international si realitatile lumii contemporane
, in Era Socialista, nr. 17, 10
septembrie 1984;
1985: Notiunea de principiu in dreptul international ,
in Revista romana de studii
Internationale, revista a Academiei de stiinte sociale si politice a RSR, nr. 5 (79 1985;
1985: Dimensiuni conceptuale ale problematicii drepturilor omului in context european , in Revista romana de
studii internationale, revista a Academiei de stiinte sociale si politice a
RSR, mai-iunie 1985;
1986: Raportul dintre principiile dreptului international si principiile de politica externa a statelor , in Revista romana de studii
internationale, revista a Academiei de stiinte sociale si politice a RSR, nr. 3
(83), 1986;
1986: Anul international al pacii ~ obiective, structuri, rezultate ,in Studii si cercetari juridice, revista a
Academiei de stiinte sociale si politice, nr. 4, octombrie-decembrie 1986;
1987: Evolutii conceptuale si normative in domeniul dezarmarii
, in Revista romana de studii internationale, revista a
Academiei de stiinte sociale si politice
a RSR, nr. 2 (87), 1987;
1987: Dreptul la pace si institutia drepturilor omului , in Revista
romana de studii Internationale, revista
a Academiei de stiinte sociale si politice a RSR, nr. 2 (87), 1987;
1989: Suveranitatea si drepturile omului , Revista romana de studii internationale, revista a Academiei de
stiinte sociale si politice a RSR, nr. 5 (103), septembrie -
octombrie 1989.
ADRIAN NASTASE: JURNAL DE BOBOC , IN UNIVERSITAS, LUNAR
STUDENTESC
POLITIC,
SOCIAL, CULTURAL AL CUAS ~
UNIVERSITATEA BUCURESTI, NR. 1-2 (7-8)/1969,
P.
3
Si iata-i pe bobocii anului acesta
posesori ai unui blazon visat de generatii, transmis, sau mai mult incredintat cu o sfintenie cerebrala
si afectiva. Sintem posesorii lui la
capatul a 12 ani de scoala si sintem prima serie care, prin
modificarile invatamintului, obtine acest titlu cu un grad de maturitate in
plus. ACEST BLAZON NE CONFERA NISTE DREPTURI CONCRETE SI, DACA POT SPUNE, FORMIDABILE, DAR CARE OBLIGA,
IN ACELASI TIMP, LA SERIOZITATE IN
PREGATIREA NOASTRA, PENTRU A PUTEA DEVENI SPECIALISTI DE NADEJDE AI PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE.
Universitatea e o rascruce gigantica, un
popas unde constiinta individuala si sociala trebuie sa se desavirseasca.
ADRIAN NASTASE, STUDENT ~ IDEOLOGII OCCIDENTALE LA PORTILE VIITORULUI ,
IN TINARUL LENINIST, REVISTA DE CULTURA
SOCIAL-POLITICA PENTRU TINERET A CC AL UTC, ANUL II, NR. 10 (22)/1972, PP. 12-14
TEORIA MARXISTA ESTE INTERESATA DE
SENSUL EVOLUTIEI SOCIETATII
CAPITALISTE SI DE TEORIILE CARE O REFLECTA. ESTE EVIDENT
CA ACEASTA SOCIETATE S-A TRANSFORMAT
IN CEI 3-400 DE ANI DE EXISTENTA, DAR PROGRESUL UMAN IMPINGE INEVITABIL ACEST SISTEM CATRE DISPARITIE.
ACEST PROCES, CARE II OFERA INCA RESURSE PENTRU PRELUNGIREA EXISTENTEI, REPREZINTA O ACUMULARE CARE
IN VIITOR
VA DETERMINA O EXPLOZIE A STRUCTURII
SOCIALE.
ADRIAN NASTASE, VICTOR DUCULESCU VALORILE DREPTULUI INTERNATIONAL IN
CONTEXTUL CODIFICARII SI DEZVOLTARII
SALE PROGRESISTE , IN REVISTA
ROMANA
DE
DREPT, NR. 2/1980, PP. 21-45
PROMOVIND O CONCEPTIE NOUA, DINAMICA,
PROFUND REVOLUTIONARA SI DE LARGA
DESCHIDERE IN LEGATURA CU MODUL DE
ORGANIZARE SI STATORNICIRE A
RELATIILOR
DINTRE NATIUNI IN EPOCA CONTEMPORANA,
ROMANIA SOCIALISTA, PRESEDINTELE
SAU,
TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU ACORDA O
INSEMNATATE ESENTIALA GARANTARII
VALORILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI
INTERNATIONAL.
MAGISTRALUL RAPORT PREZENTAT
CONGRESULUI AL XII-LEA DE TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, SECRETARUL GENERAL AL
PARTIDULUI, EXEMPLU STRALUCIT DE
ABORDARE
CREATOARE A REALITATILOR VIETII
INTERNATIONALE CONTEMPORANE, SUBLINIA
CERINTA
CA SA FIE RESPECTATE NORMELE DE DREPT INTERNATIONAL UNANIM
RECUNOSCUTE (NICOLAE CEAUSESCU, Raport la cel de al
XII-lea congres al
partidului comunist roman, Editura
politica, bucuresti, 1979, p.105),
APRECIIND CA IN ACTUALUL MOMENT
ISTORIC SE IMPUNE CU NECESITATE CA IN
SPIRITUL RASPUNDERII FATA DE FIECARE
POPOR, FATA DE PACE SI CIVILIZATIE,
FATA
DE OMENIRE, SA SE FACA TOTUL PENTRU A
SE ASIGURA COLABORAREA SI
DEZVOLTAREA
RELATIILOR DINTRE TOATE POPOARELE .
IN GANDIREA CREATOARE, STIINTIFICA,
PROFUND ORIGINALA A SECRETARULUI
GENERAL
AL PARTIDULUI, PROMOVAREA VALORILOR
DREPTULUI SI ECHITATII OCUPA UN LOC
DINTRE CELE MAI IMPORTANTE. AM GASIT IN
OPERELE TOVARASULUI NICOLAE
CEAUSESCU
O STRALUCITA FUNDAMENTARE SI
ARGUMENTARE, IN MASURA SA AFIRME CU PUTERE
O
CONTRIBUTIE PROPRIE, DE EXCEPTIONALA
IMPORTANTA, A GINDIRII ROMANESTI LA
INTELEGEREA, DEZVOLTAREA SI
APROFUNDAREA SENSULUI PROFUND UMANIST AL
MARILOR
VALORI CE REPREZINTA DE FAPT
ADEVARATE JALOANE ALE EVOLUTIEI
CIVILIZATIEI
CONTEMPORANE.
CU DEOSEBITA PREGNANTA APARE IDEEA
RESPECTULUI VALORILOR MORALE IN
GINDIREA
PRESEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU. ASA
CUM ARATA SEFUL STATULUI ROMAN,
FAURIREA UNEI NOI ORDINI ECONOMICE
PRESUPUNE SI O NOUA ORDINE POLITICA,
NOI
NORME DE JUSTITIE INTERNATIONALA,
CARE SA STATORNICEASCA PRINCIPII
SUPERIOARE, CUM SINT RESPECTUL
DREPTULUI NATIUNILOR, AL POPOARELOR, AL
OAMENILOR DE A FI STAPINI PE
DESTINELE LOR, DE A-SI ORGANIZA VIATA
CORESPUNZATOR PROPRIILOR NAZUINTE. UN
ASEMENEA CONCEPT DE DREPT
INTERNATIONAL
VA PUTEA DESCHIDE CALEA UNEI
CONLUCRARI FRUCTUOASE INTRE TOATE
POPOARELE,
IN
TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE. SE
POATE SPUNE CA DE-ABIA ODATA CU
CUCERIREA
DEPLINA A INDEPENDENTEI DE CATRE
TOATE POPOARELE, CU FAURIREA UNEI LUMI
MAI
DREPTE SI MAI BUNE, CIND OAMENII VOR
DEVENI CU ADEVARAT LIBERI, VOR
PUTEA
SA-SI FAUREASCA VIATA IN DEPLINA
CUNOSTINTA DE CAUZA. ACEASTA VA FI O
ERA
NOUA, SUPERIOARA, O ADEVARATA
JUSTITIE SOCIALA SI DREPTATE. (NICOLAE
CEAUSESCU, Romania pe drumul
construirii societatii socialiste
multilateral
dezvoltate, vol. 11, Editura
politica, Bucuresti, 1975, p. 739)
ADRIAN NASTASE: EDUCATIE PENTRU DEZARMARE ~ NECESITATE SI
ACTUALITATE ,
IN
REVISTA ROMANA DE DREPT, NR. 12/1981,
P. 3-7
IN APELUL PENTRU DEZARMARE SI PACE,
ADOPTAT LA 30 OCTOMBRIE 1981 DE
FRONTUL
DEMOCRATIEI SI UNITATII SOCIALISTE
DIN ROMANIA, PE BAZA ORIENTARILOR
STABILITE DE PRESEDINTELE NICOLAE
CEAUSESCU [PRESEDINTELE FDUS], SE
ARATA:
CONSIDERAM CA FORTELE IUBITOARE DE
PACE DE PRETUTINDENI, POPOARELE
TREBUIE
SA SE MANIFESTE CU CEA MAI MARE
ENERGIE PENTRU A DETERMINA GUVERNELE,
PARLAMENTELE, CONDUCERILE STATELOR SA
ABORDEZE O POLITICA NOUA,
CONSTRUCTIVA,
PATRUNSA DE O RASPUNDERE MAXIMA
PENTRU SOARTA SI VIITORUL POPOARELOR SI
PACII
MONDIALE (a se vedea SCINTEIA , nr. 12191, 1 noiembrie 1981).
Pentru a ne referi numai la legatura
dintre educatia pentru dezarmare si
drepturile omului este evident ~ si
acest lucru a fost subliniat in
numeroase
rinduri de presedintele Romaniei
tovarasul Nicolae Ceausescu ~ ca in
ansamblul drepturilor omului un rol
esential il are dreptul fiecarui
individ
la pace si, in consecinta, la viata
si la dezvoltare ~ aspect care ar
trebui
legat in mai mare masura de
problematica dezarmarii si de procesele
educationale.
PE ACEASTA LINIE, FRONTUL DEMOCRATIEI
SI UNITATII SOCIALISTE DIN
ROMANIA,
IN
APELUL SAU DIN 30 OCTOMBRIE 1981,
CHEAMA TOTI OAMENII DIN TARA NOASTRA
SA-SI
SPUNA CUVINTUL IN CADRUL UNOR LARGI
MANIFESTARI PUBLICE, SA ORGANIZEZE
ADUNARI POPULARE, DEMONSTRATII,
MARSURI ALE PACII SI ALTE ACTIUNI DE
MASA,
CERIND SA SE INTREPRINDA SI SA SE
INTENSIFICE ACTIUNILE TUTUROR STATELOR
SI
POPOARELOR PENTRU IMPIEDICAREA
AMPLIFICARII CURSEI INARMARILOR SI
SPORIRII
ARSENALULUI MILITAR, PENTRU MASURI CONCRETE
IN DOMENIUL DEZARMARII SI,
IN
PRIMUL RIND, AL DEZARMARII NUCLEARE,
PENTRU ELIBERAREA OMENIRII DE
COSMARUL
UNUI NOU RAZBOI .
ADRIAN NASTASE: STRATEGIA SISTEMULUI GLOBAL AL PACII , IN
REVISTA
ROMANA
DE
DREPT, REVISTA ASOCIATIEI JURISTILOR
DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA,
NR.
9/1982, P. 12-13
CONCEPTIA ROMANEASCA IN PROBLEMELE
PACII SI DEZARMARII SE INTREGESTE
INTR-UN
TOT UNITAR CE S-A AMPLIFICAT IN
PERMANENTA, PRIN CONTRIBUTIA MAJORA A
PRESEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU LA
FORMULAREA ORIENTARILOR DE ANSAMBLU
SI
A
PROPUNERILOR CONCRETE PREZENTATE IN
ACEST DOMENIU IN CADRUL DIFERITELOR
FORURI INTERNATIONALE.
Pozitiile romanesti in legatura cu
necesitatea pacii sint afirmate
constant
in diferite documente de partid si de
stat, in documentele incheiate de
Romania cu alte state.
PE DE ALTA PARTE, TREBUIE MENTIONAT
CA, RASPUNZIND CU ENERGIE CHEMARILOR
ADRESATE DE SECRETARUL GENERAL AL
PARTIDULUI, POPORUL ROMAN S-A
PRONUNTAT
SI
SE PRONUNTA TOT MAI FERM ~ IN DEPLINA
UNITATE ~ IN FAVOAREA PACII,
DEZARMARII, A DESTINDERII SI
SECURITATII INTERNATIONALE. SINT
SEMNIFICATIVE,
IN ACEST SENS, NUMEROASELE
MANIFESTARI POPULARE PENTRU PACE DESFASURATE
IN
ROMANIA, APELURILE ADRESATE FORTELOR
PROGRESISTE DIN INTREAGA LUME.
DINTRE
ACESTEA MENTIONAM: APELUL DE PACE
ADRESAT DE CONGRESUL OAMENILOR MUNCII
TUTUROR POPOARELOR LUMII (26 IUNIE
1981); APELUL MARII ADUNARI NATIONALE
A
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ADRESAT
PARLAMENTELOR STATELOR SEMNATARE
ALE
ACTULUI FINAL AL CONFERINTEI DE LA
HELSINKI (1 IULIE 1981); APELUL
PENTRU
DEZARMARE SI PACE AL FRONTULUI
UNITATII SI DEMOCRATIEI SOCIALISTE (30
OCTOMBRIE 1981); APELUL MARII ADUNARI
NATIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE
ROMANIA CATRE PARLAMENTELE, GUVERNELE
SI POPOARELOR TARILOR EUROPENE,
ALE
STATELOR UNITE ALE AMERICII SI
CANADEI (28 NOIEMBRIE 1981); APELUL
POPORULUI
ROMAN CATRE POPOARELE SI FORTELE
PROGRESISTE SI DEMOCRATICE DIN INTREAGA
LUME
PENTRU DEZARMARE SI PACE, PENTRU
SECURITATE, INDEPENDENTA SI PROGRES (5
DECEMBRIE 1981).
ADRIAN NASTASE: CONCEPTII SI
CONTROVERSE IN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI,
IN
VIITORUL SOCIAL, REVISTA A ACADEMIEI
STEFAN GHEORGHIU, IANUARIE ~
FEBRUARIE
1983 - P. 45 - 50
Se pune apoi problema filozofiei de baza a acestor drepturi. Astfel,
in
conceptia clasica, dezvoltata in
secolul trecut, statul era considerat
principala amenintare pentru
drepturile individului. In aceasta
conceptie,
sustinuta inca si in literatura
actuala de specialitate, se considera ca
exista o contradictie insurmontabila
intre individ si stat, drepturile
omului
conturindu-se in aceste teorii ca
garantii ale individului impotriva
abuzurilor posibile ale statului.
ASEMENEA PUNCTE DE VEDERE, DUPA CARE
DENUMIREA DE DREPTURI ALE OMULUI AR
FI
O
FORMULA MODERNA CE AR ACOPERI IN
REALITATE DREPTURILE NATURALE
REFLECTA
O
ANUMITA TENDINTA DE A MINIMALIZA
DREPTURILE ELEMENTARE ALE OMULUI, DE A
LE
INCORSETA IN TIPARELE SOCIETATII
OCCIDENTALE. IN LITERATURA DE
SPECIALITATE
DIN OCCIDENT SE ARGUMENTEAZA ASTFEL
DIFERITE TEZE SI CONCEPTII DE
JUSTIFICARE, SUB PRETEXTUL PROTECTIEI INTERNATIONALE , A ACESTOR
DREPTURI,
A
AMESTECULUI IN TREBURILE INTERNE ALE
ALTOR STATE.
Analiza cercetarilor in domeniul
drepturilor omului evidentiaza si un
tip
de
abordare factuala bazat pe studierea
exercitarii in concret de catre
cetateni
a drepturilor prevazute in legislatie. Se
incearca prin astfel de
cercetari
operationalizarea in ceea ce priveste
analiza comparativa a
implementarii
drepturilor omului.
ACEASTA TENDINTA ESTE ILUSTRATA DE
ACTIVITATEA UNEI INSTITUTII DIN NEW
YORK,
INTITULATA FREEDOM HOUSE ( CASA LIBERTATII ), CARE SI-A PROPUS SA
INVENTARIEZE DREPTURILE CIVILE SI
POLITICE IN LUME SI , CA ATARE, SA
STABILEASCA ANUAL STUDIUL COMPARATIV AL LIBERTATII . ACEASTA
CERCETARE
IERARHIZEAZA STATELE PE O SCARA
DESCRESCINDA DE LA 1 ( STATE LIBERE ) LA
7
( STATELE CELE MAI PUTIN LIBERE ).
ACEST GEN DE ABORDARE CANTITATIVA
NEREALISTA, SUPERFICIALA, A FOST,
INSA, CRITICATA CHIAR IN LITERATURA
OCCIDENTALA.
In epoca contemporana, drepturile omului
nu mai pot fi abordate numai
sub
aspectul traditional, al raporturilor
individ-stat, ele trebuind a fi
studiate si sub o dimensiune
internationala ca prerogative de grup,
nationale.
Aparitia unor astfel de noi drepturi
reprezinta rezultatul unei situatii
de
accentuare a disfunctionalitatilor
ordinii mondiale actuale sub aspect
militaro-strategic si economic.
ASTFEL, SPRE EXEMPLU, CURSA INARMARILOR,
NIVELUL INARMARILOR ~ MAI ALES AL
CELOR NUCLEARE ~ PUN IN PRIMEJDIE ~
SUB
ASPECT POTENTIAL - ASA CUM A
ARATAT IN NUMEROASE RINDURI PRESEDINTELE
ROMANIEI, TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, INSASI EXISTENTA OAMENILOR.
DUPA CUM SUBLINIA SECRETARUL GENERAL
AL PARTIDULUI IN MAGISTRALA
EXPUNERE
DIN
3 AUGUST 1978, CONCEPTIA NOASTRA DESPRE DEMOCRATIE ~ SI, IN
ACEST
CONTEXT,
DESPRE DREPTURILE OMULUI ~ PORNESTE
DE LA NECESITATEA ASIGURARII
DEPLINEI
EGALITATI INTRE OAMENI, A REALIZARII
UNOR RELATII ECONOMICE SI SOCIALE
ECHITABILE, CARE SA PERMITA FIECARUI
CETATEAN SA DUCA O VIATA DEMNA, DE
ACCESUL LIBER LA INVATAMINT, CULTURA,
STIINTA, DE LA POSIBILITATEA
PARTICIPARII DIRECTE A OAMENILOR,
FARA DEOSEBIRE DE NATIONALITATE ~ SI
IN
PRIMUL RIND A MASELOR MUNCITOARE ~ LA
CONDUCEREA INTREGII
SOCIETATI ( NICOLAE CEAUSESCU, Romania pe drumul
construirii societatii
socialiste multilateral dezvoltate,
vol. 16, Bucuresti, Editura
politica,
1978, p. 542 ~ 543).
ADRIAN NASTASE: DREPTUL TUTUROR STATELOR DE A PARTICIPA LA
SOLUTIONAREA
PROBLEMELOR INTERNATIONALE , IN ERA
SOCIALISTA, NR. 3, 10 FEBRUARIE 1984
UNA DIN CERINTELE FUNDAMENTALE ALE
VIETII INTERNATIONALE CONTEMPORANE
PENTRU
A CAREI REALIZARE PRACTICA ACTIONEAZA
CU CONSECVENTA PARTIDUL NOSTRU, O
CONSTITUIE INTENSIFICAREA
PARTICIPARII TUTUROR STATELOR ~ INDIFERENT DE
DIMENSIUNI, DE POTENTIAL ECONOMIC SAU
MILITAR ~ LA DEZBATEREA SI
REZOLVAREA
PROBLEMELOR MAJORE ALE
UMANITATII. SOLUTIONAREA MARILOR
PROBLEME
INTERNATIONALE ~ ARATA TOVARASUL
NICOLAE CEAUSESCU ~ NECESITA
PARTICIPAREA
ACTIVA, CU DREPTURI EGALE, A TUTUROR
STATELOR, FARA DEOSEBIRE DE MARIME
SAU
DE ORINDUIRE SOCIALA . IN MOD
DEOSEBIT ESTE NECESAR CA TARILE MICI SI
MIJLOCII, TARILE IN CURS DE
DEZVOLTARE, TARILE NEALINIATE, CARE
REPREZINTA
MAREA MAJORITATE A POPULATIEI
GLOBULUI, SA PARTICIPE MAI ACTIV LA
SOLUTIONAREA DEMOCRATICA A TUTUROR
PROBLEMELOR IN INTERESUL FIECAREI
NATIUNI,
AL DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE, AL
PACII SI INDEPENDENTEI POPOARELOR .
ASA CUM SUBLINIAZA PARTIDUL NOSTRU,
SECRETARUL SAU GENERAL, CHESTIUNEA
INARMARII SI DEZARMARII NUCLEARE FACE
PARTE, IN MOD EVIDENT, DIN
PROBLEMELE
INTERNATIONALE LA A CAROR SOLUTIONARE
POT SI TREBUIE SA PARTICIPE TOATE
STATELE, INTRUCIT EA AFECTEAZA CEEA
CE S-AR PUTEA NUMI TREBURILE COMUNE
ALE
UMANITATII .
ADRIAN NASTASE: DREPTUL INTERNATIONAL
SI REALITATILE LUMII CONTEMPORANE
,
IN
ERA SOCIALISTA, NR. 17, 10 SEPTEMBRIE
1984, P. 31
UNUL DIN MERITELE DE SEAMA ALE
LUCRARII ESTE ACELA DE A FI PUS IN LUMINA
EXPERIENTA BOGATA ACUMULATA IN
ULTIMELE PATRU DECENII, MAI ALES DUPA
CONGRESUL AL IX-LEA, IN ACTIVITATEA
ROMANIEI PE ARENA MONDIALA, DE A FI
EVIDENTIAT SEMNIFICATIA DEOSEBITA A
ORIENTARILOR TRASATE DE CONGRESELE
SI
CONFERINTELE NATIONALE ALE PARTIDULUI
DIN ULTIMII 19 ANI, A
INITIATIVELOR,
PROPUNERILOR SI ACTIUNILOR
PRESEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU IN CEEA CE
PRIVESTE DEMOCRATIZAREA RELATIILOR
DINTRE STATE SI ROLUL DREPTULUI
INTERNATIONAL IN ACEST PROCES.
ADRIAN NASTASE: NOTIUNEA DE PRINCIPIU IN DREPTUL
INTERNATIONAL IN
REVISTA
ROMANA DE STUDII INTERNATIONALE, NR.
5- 1985, P. 351-352
DUPA CUM ARATA TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU IN RAPORTUL LA CONGRESUL AL
XIII-LEA AL PARTIDULUI: IN SOLUTIONAREA PROBLEMELOR COMPLEXE ALE
VIETII
INTERNATIONALE TREBUIE SA SE
PORNEASCA DE LA RENUNTAREA CU DESAVIRSIRE
LA
POLITICA DE FORTA SI AMENINTAREA CU
FORTA, SA SE RESPECTE NEABATUT, IN
RELATIILE DINTRE STATE, PRINCIPIILE
DEPLINEI EGALITATI IN DREPTURI,
INDEPENDENTEI SI SUVERANITATII
NATIONALE, NEAMESTECULUI IN TREBURILE
INTERNE
SI AVANTAJULUI RECIPROC. (NICOLAE CEAUSESCU. Raport la cel de-al
XIII-lea
congres al partidului comunist roman,
Bucuresti, Editura politica, 1984
p.
82-83).
ADRIAN NASTASE: DIMENSIUNI CONCEPTUALE ALE PROBLEMATICII
DREPTURILOR
OMULUI
IN CONTEXT EUROPEAN , IN REVISTA
ROMANA DE STUDII INTERNATIONALE,
REVISTA
A
ACADEMIEI DE STIINTE SOCIALE SI
POLITICE A RSR, MAI-IUNIE 1985, P.
231-236
In etapa actuala se manifesta o
puternica influenta a unor factori
economici,
culturali si ideologici asupra
drepturilor omului, avind ca rezultat
accentuarea dimensiunilor lor
colective.
Formarea unor noi drepturi ale omului
reprezinta rezultatul unei
situatii
accentuate a disfunctionalitatilor
ordinii mondiale actuale, sub aspect
militaro-strategic si economic.
ASTFEL, SPRE EXEMPLU, CURSA INARMARILOR,
NIVELUL INARMARILOR ~ MAI ALES AL
CELOR NUCLEARE ~ PUN IN PRIMEJDIE, SUB
ASPECT POTENTIAL, ASA CUM A ARATAT IN
NUMEROASE RINDURI PRESEDINTELE
ROMANIEI, TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, INSASI EXISTENTA OAMENILOR.
Ca atare, dreptul la viata, la
existenta nu mai poate fi privit sub
dimensiunea sa traditional interna
ci, in primul rind, sub dimensiunea
sa
internationala, ca drept la pace,
printr-o corelatie necesara cu
procesul
dezarmarii.
ASA CUM ARATA PRESEDINTELE NICOLAE
CEAUSESCU, EXISTA, FARA INDOIALA, O
STRINSA LEGATURA INTRE INDEPENDENTA
NATIONALA SI LIBERTATEA INDIVIDUALA.
PRIVIND LUMEA DE ASTAZI, CONSTATAM CA
ATUNCI CIND UN POPOR NU ESTE PE
DEPLIN
INDEPENDENT, NU SE POATE ASIGURA NICI
LIBERTATEA INDIVIDUALA. (NICOLAE
CEAUSESCU, Interviu acordat
ziarului Le Figaro , 30 august 1978, in
vol.
Romania pe drumul construirii
societatii socialiste multilateral
dezvoltate,
vol. 16, Bucuresti, Editura politica,
1979, p. 587)
IN LITERATURA JURIDICA ROMANEASCA S-A
ARATAT ~ IN MOD CORECT, DUPA TARA
NOASTRA, ~ CA PROMOVAREA SI RESPECTAREA
DREPTURILOR OMULUI REPREZINTA O
PROBLEMA INTERNA A FIECARUI STAT.
IN OPINIA NOASTRA, PRINCIPIUL
RESPECTARII DREPTURILOR OMULUI NU ESTE UN
PRINCIPIU FUNDAMENTAL ~ EL
NEINDEPLININD CRITERIILE NECESARE IN ACEST
SENS
(IN SPECIAL APLICABILITATEA PENTRU
TOATE RELATIILE DINTRE STATE) ~ CI UN
PRINCIPIU DE RAMURA.
PROBLEMATICA DREPTURILOR OMULUI IN
CADRUL EUROPEAN ESTE INCARCATA DE
TENSIUNEA EXISTENTA IN RELATIILE
INTERNATIONALE, DE INCERCARILE DE A
TRANSFORMA DREPTURILE OMULUI INTR-UN
INSTRUMENT DE LUPTA POLITICA, DE
CONCEPTIILE DIFERITE CARE ~ IN
MOD OBIECTIV ~ STAU LA BAZA APLICARII
DREPTURILOR OMULUI IN FIECARE TARA.
ADRIAN NASTASE: RAPORTUL DINTRE
PRINCIPIILE DREPTULUI INTERNATIONAL SI
PRINCIPIILE DE POLITICA EXTERNA A
STATELOR, IN REVISTA ROMANA DE STUDII
INTERNATIONALE, MAI - IUNIE 1986, P.
183-184
REFERINDU-SE LA SEMNIFICATIA
PRINCIPIILOR DREPTULUI INTERNATIONAL PENTRU
POLITICA EXTERNA ROMANEASCA,
PRESEDINTELE NICOLAE CEAUSESCU ARATA: NOI
CONSIDERAM CA, INTR-UN ANUMIT SENS, ACESTE PRINCIPII SINT PENTRU
SOCIETATEA
OMENEASCA DE ASTAZI, PENTRU RELATIILE
DE COLABORARE IN LUME, ASA CUM
SINT
APA
SI AERUL PENTRU EXISTENTA OMULUI. CUM
AM PUTEA SA RENUNTAM LA APA SI LA
AER?
AR INSEMNA SA RENUNTAM LA VIATA. NU,
NU PUTEM RENUNTA LA ACESTE
PRINCIPII,
PENTRU CA ELE CONSTITUIE CONDITIA
VIETII NOASTRE INDEPENDENTE SI LIBERE
A
TUTUROR NATIUNILOR LUMII... ESTE, DE
ACEEA, NECESARA AFIRMAREA IN
DREPTUL
INTERNATIONAL A PRINCIPIILOR NOI
REZULTATE DIN EVOLUTIA ISTORICA, DIN
ASPIRATIILE DE AZI ALE OMENIRII,
PRECUM SI DESFASURAREA ENERGICA A
LUPTEI
PENTRU IMPUNEREA ACESTOR PRINCIPII IN
PRACTICA RELATIILOR
INTERSTATALE. (NICOLAE CEAUSESCU, Romania pe drumul
construirii
societatii
socialiste multilateral dezvoltate,
vol. 5, Bucuresti, Editura politica,
1971, p. 918).
ADRIAN NASTASE: ANUL INTERNATIONAL AL PACII ~ OBIECTIVE,
STRUCTURI,
REZULTATE , IN STUDII SI CERCETARI
JURIDICE, REVISTA A ACADEMIEI DE
STIINTE
SOCIALE SI POLITICE A RSR, NR. 4,
OCTOMBRIE-DECEMBRIE 1986, P. 317-323
Anul International al Pacii (AIP)
si-a propus sa constituie un cadru
larg
pentru examinarea responsabila a
situatiei internationale actuale si
pentru
elaborarea unei strategii actionale
care sa se traduca in masuri
concrete
de
promovare si mentinere a pacii.
IN ACELASI CONTEXT SE SITUEAZA SI
CHEMAREA PRESEDINTELUI ROMANIEI,
TOVARASUL
NICOLAE CEAUSESCU: «SA MARCAM ANUL
INTERNATIONAL AL PACII PRIN ACORDURI
SI
PASI CONCRETI PE CALEA DEZARMARII,
COLABORARII SI PACII» (NICOLAE
CEAUSESCU,
Cuvintare la plenara Comitetului
Central al Partidului Comunist, 2
aprilie
1986, Bucuresti, Editura politica,
1986, p. 28) .
ASA DUPA CUM ARATA TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, «SITUATIA INTERNATIONALA
CONTINUA SA FIE GRAVA. DE ACEEA, IN
CONTINUARE ESTE NECESAR SA PUNEM PE
PRIMUL PLAN LUPTA PENTRU DEZARMARE,
IN PRIMUL RIND PENTRU DEZARMAREA
NUCLEARA, LUPTA IMPOTRIVA
MILITARIZARII COSMOSULUI, PENTRU APARAREA
PACII
~
BUNUL CEL MAI DE PRET AL INTREGII
OMENIRI. » (NICOLAE CEAUSESCU,
Cuvintare
la
plenara Comitetului Central al
Partidului Comunist, 2 aprilie 1986,
Bucuresti, Editura politica, 1986, p.
25).
ADOPTAREA UNUI ASTFEL DE PROGRAM, ALE
CARUI LINII GENERALE AU FOST
PREZENTATE
DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI
IN CUVINTAREA SA LA ADUNAREA SOLEMNA
ORGANIZATA LA 8 MAI 1986 CU PRILEJUL
ANIVERSARII A 65 DE ANI DE LA
FAURIREA
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, REPREZINTA
O NECESITATE VITALA A TUTUROR
POPOARELOR, DEOARECE, DUPA CUM
SUBLINIA SECRETARUL GENERAL AL
PARTIDULUI,
PACEA, SECURITATEA, NU SE POT
ASIGURA PRIN FORTA, PRIN PACTE MILITARE!
PACEA
SE POATE ASIGURA NUMAI PRIN
DEZARMARE, PRIN COLABORARE EGALA INTRE TOATE
NATIUNILE LUMII! (NICOLAE CEAUSESCU, Cuvintare la plenara
Comitetului
Central al Partidului Comunist, 2
aprilie 1986, Bucuresti, Editura
politica,
1986, p. 26).
DUPA CUM ARATA TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, TRAIM INTR-O EPOCA IN CARE
ROLUL
MASELOR POPULARE, AL POPOARELOR
DEVINE TOT MAI PUTERNIC IN VIATA
INTERNATIONALA. UNITE, ACESTE FORTE
POT DETERMINA UN CURS POZITIV AL
RELATIILOR INTERNATIONALE, POT
INFLUENTA POLITICA GUVERNELOR SPRE
ADOPTAREA
UNOR MASURI RESPONSABILE PE LINIA DEZARMARII,
PENTRU EDIFICAREA UNEI
LUMI
A
PACII SI BUNASTARII (NICOLAE CEAUSESCU, Cuvintare la plenara
Comitetului
Central al Partidului Comunist, 2
aprilie 1986, Bucuresti, Editura
politica,
1986, p. 28)
ADRIAN NASTASE: EVOLUTII CONCEPTUALE
SI NORMATIVE IN DOMENIUL
DEZARMARII ,
IN
REVISTA ROMANA DE STUDII
INTERNATIONALE, REVISTA A ACADEMIEI DE STIINTE
SOCIALE SI POLITICE A RSR, ANUL
XXI, NR. 2 (87), 1987, P. 103-109
REFERINDU-SE LA DIFICULTATILE IN
PROCESUL NEGOCIERILOR DE DEZARMARE,
TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU ARATA
RECENT CA UNA DINTRE CONCLUZIILE
INTILNIRII LA NIVEL INALT
SOVIETO-AMERICANE DIN ISLANDA ESTE ACEEA CA
PROBLEMELE MONDIALE NU SE POT
SOLUTIONA NUMAI DE CELE DOUA MARI PUTERI
SI
CA ESTE NECESARA PARTICIPAREA ACTIVA
A TUTUROR STATELOR SI POPOARELOR,
FARA
DEOSEBIRE DE MARIME SAU ORINDUIRE
SOCIALA, LA REZOLVAREA LOR (NICOLAE
CEAUSESCU, Activitatea internationala
a Romaniei privind dezvoltarea
relatiilor politico-economice, a colaborarii
multilaterale cu toate
statele,
participarea activa la solutionarea
problemelor complexe ale vietii
mondiale
prin dialog si negocieri, la lupta
prin dezarmare si pace in lume,
Cuvintare
la sesiunea Marii Adunari Nationale,
23 octombrie 1986, in SCINTEIA, 24
octombrie 1986. O IMPORTANTA
DEOSEBITA CAPATA RECENTA INITIATIVA SI
ACTIUNE
UNILATERALA A ROMANIEI DE REDUCERE DE
5 LA SUTA A ARMAMENTELOR, SI
CHELTUIELILOR MILITARE. DUPA CUM ARATA,
IN ACEST SENS, PRESEDINTELE
NICOLAE
CEAUSESCU INTELEGEM CA MASURILE PE CARE LE IA ROMANIA
NU POT SCHIMBA
CURSUL
DE INARMARE, DAR AM AJUNS LA
CONCLUZIA CA POT EXERCITA O INFLUENTA SI
POT
DEMONSTRA CA TREBUIE ~ PORNIND DE LA
RASPUNDEREA FATA DE VIITORUL
POPOARELOR, AL TINERETULUI, AL
COPIILOR ~ SA SE TREACA DE LA DECLARATII
LA
FAPTE. IN ACEST SENS, AM CONSTATAT CA
ESTE BINE, CA ESTE NECESAR SA
TRECEM
LA REDUCEREA UNILATERALA A
ARMAMENTELOR SI CHELTUIELILOR MILITARE
(NICOLAE
CEAUSESCU, Cuvintare la marea adunare
populara din capitala, in
SCINTEIA,
22
noiembrie 1986).
ADRIAN NASTASE: DREPTUL LA PACE SI INSTITUTIA DREPTURILOR
OMULUI , IN
REVISTA ROMANA DE STUDII
INTERNATIONALE, REVISTA A ACADEMIEI DE STIINTE
SOCIALE SI POLITICE A RSR, NR. 2
(87), 1987, P. 152-154
DREPTUL LA PACE ~ CA DREPT AL OMULUI
~ ARE PROFUNDE RADACINI ETICE IN
FAPTUL
CA PACEA S-A GASIT INTOTDEAUNA IN
VIRFUL VALORILOR SI IDEALURILOR ETICE
ALE
UMANITATII. ACEASTA ESTE CU ATIT MAI
EVIDENT IN LUMEA CONTEMPORANA, IN
CARE
UN RAZBOI NUCLEAR GLOBAL AR INSEMNA
DISTRUGEREA OMULUI CA SPECIE.
ASTAZI,
MAI MULT CA ORICIND ~ ARATA
PRESEDINTELE NICOLAE CEAUSESCU ~ PE PRIMUL
PLAN
STA ASIGURAREA PACII, INDEPENDENTEI,
A DREPTURILOR POPOARELOR DE A FI
LIBERE,
A DREPTULUI OMENIRII LA VIATA SI
PACE. SE DISCUTA MULT IN LUME DESPRE
DREPTURILE OMULUI, DAR SE UITA, SAU
NU SE VREA SA SE IA IN SEAMA DREPTUL
FUNDAMENTAL AL FIECARUI POPOR, AL
OMULUI, LA INDEPENDENTA, LA PACE, LA
VIATA . (NICOLAE CEAUSESCU, Romania
pe drumul construirii societatii
socialiste multilateral dezvoltate,
vol. 20, Bucuresti, Editura
politica,
1981, p. 45-46).
Conceptia romaneasca despre pace
infatiseaza o viziune novatoare si
constructiva, ce confera acestui
deziderat general uman trasaturi si
implicatii noi, conotatii calitativ
diferite, care definesc o pace
autentica,
intemeiata pe echitate, pe relatii
noi, pe preeminenta dreptului asupra
fortei intr-o societate eliberata de
cosmarul razboiului.
POLITICA EXTERNA A ROMANIEI
SOCIALISTE ACORDA O INSEMNATATE CU TOTUL
PRIORITARA PROBLEMELOR PACII SI
DEZARMARII.
VIZIUNEA ROMANEASCA A PACII,
CONCEPTIA PRESEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU
DE
FUNDAMENTAREA A DREPTULUI LA PACE, IN
TOATE DIMENSIUNILE SALE, PUN
ACCENTUL
PE FAPTUL CA ACEST DREPT RECLAMA O
RESPONSABILITATE SPECIALA DE
CONSTRUIRE
GRADUALA A PACII, INCLUSIV SUB
ASPECTUL SAU ECONOMIC.
ADRIAN NASTASE: SUVERANITATEA SI DREPTURILOR OMULUI , IN
REVISTA ROMANA
DE
STUDII INTERNATIONALE, REVISTA A
ACADEMIEI DE STIINTE SOCIALE SI
POLITICE
A
RSR, NR. 5 (103), SEPTEMBRIE -
OCTOMBRIE 1989, P. 442-449
ASA DUPA CUM ARATA TOVARASUL NICOLAE
CEAUSESCU, TREBUIE SA SE PORNEASCA
IN
TOATE IMPREJURARILE DE LA ADEVARUL CA
PRINCIPIUL SUVERANITATII ESTE
UNIVERSAL
VALABIL SI ACELASI PENTRU TOATE
STATELE, INDIFERENT DE MARIME SAU DE
ORINDUIREA LOR SOCIALA, CA EL NU
POATE FI CONCEPUT DECIT INTR-UN SINGUR
SENS
SI IN NICI UN CAZ NU POATE FI APLICAT SAU
INTERPRETAT IN MOD DIFERIT
FATA
DE
O TARA SAU ALTA (NICOLAE CEAUSESCU, Romania pe drumul
construirii
societatii
socialiste multilateral dezvoltate,
vol. 12, Bucuresti, Editura
politica,
1976, p. 301-302).
CA ATARE, SE EVIDENTIAZA O
DEPARTAJARE FUNCTIONALA INTRE ORDINEA INTERNA
SI
CEA INTERNATIONALA, IN SENSUL CA
PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI INTRA IN
COMPETENTA INTERNA A STATELOR ~ CHIAR
DACA STATELE RESPECTIVE AU DEVENIT
PARTI LA TRATATELE INTERNATIONALE IN
MATERIE ~ IN TIMP CE PROMOVAREA
DREPTURILOR OMULUI POATE FI REALIZATA
SI IN PLAN INTERNATIONAL, EA
NEMAIFIIND
EXCLUSIV IN COMPETENTA INTERNA A
ACESTOR.
Excluzind, de aceea, situatiile unor
violari ale drepturilor omului
avind
un
caracter masiv si sistematic, care
pun in pericol pacea si securitatea
internationala, asa cum arata G. von
Glahn, in stadiul actual al
dreptului
international, NICI UN STAT NU ARE DREPTUL DE A INTERVENI IN
VREUN FEL
PENTRU A IMPUNE DREPTURILE OMULUI IN
ALT STAT .
Independent de ideea legitimarii
interventiilor umanitare, s-a incercat
si
se
incearca in continuare justificarea ~
in general ~ a amestecului strain
in
problemele ce tin de protectia
interna a drepturilor omului.
NU POATE FI ACCEPTATA IDEEA DUPA CARE
STATELE POT SA IA IN STAREA
ACTUALA
A
DREPTULUI INTERNATIONAL MASURI UNILATERALE DE ASIGURARE A PROTECTIEI
INTERNATIONALE A DREPTURILOR OMULUI. IN OPINIA LUI R. PINTO,
PE CARE
NU
O
IMPARTASIM, ACESTEA AR CUPRINDE IN MOD SPECIAL ANCHETE ASUPRA SITUATIEI
DREPTURILOR OMULUI, PUBLICITATEA DATA
ACESTOR ANCHETE, MASURI
LEGISLATIVE
DESTINATE SA PREVINA, SA IMPIEDICE
SAU SA FACA SA INCETEZE VIOLAREA
DREPTURILOR OMULUI DE CATRE ALTE
STATE, ASISTENTA DATA VICTIMELOR
VIOLARILOR
DREPTURILOR OMULUI SI INTERVENTIA PE
LINGA AUTORITATILE GUVERNAMENTALE
ALE
STATELOR VINOVATE DE VIOLARE
DREPTURILOR OMULUI .
Un aliat tot mai activ in cautarea
cailor de evitare a
prerogativelor
suveranitatii in domeniul drepturilor
omului il reprezinta in prezent
organizatiile internationale
neguvernamentale (O.N.G.). NEDORIND SA FIE
ACUZATE DE ATINGERI LA ADRESA
SUVERANITATII, UNEORI GUVERNELE SAU
ORGANIZATIILE INTERGUVERNAMENTALE
UTILIZEAZA O.N.G.-URILE CA INSTRUMENTE
DISCRETE ALE POLITICII LOR PE TEREN .
ASA CUM ARATA IN ANUMITE OPINII,
UNELE
DINTRE ELE POT FI CREATE PENTRU A
INDEPLINI MISIUNI PE CARE GUVERNELE NU
DORESC SA LE INDEPLINEASCA IN MOD DIRECT
SAU CA UMBRELE PENTRU
TRANSFERUL
RASPUNDERII DECIZIILOR POLITICE. IN
ACEST CAZ, SINTEM IN PREZENTA UNOR
O.N.G.-URI INITIATE DE CATRE STAT CA
ADEVARATE SUBMARINE ALE ACESTUIA.
ELE
SERVESC PENTRU A MASCA UN CONFLICT
IDEOLOGIC INTRE STATUL PE CARE IL
REPREZINTA SI ALTE STATE CU CARE
STATUL DE ORIGINE NU DORESTE SA
ANGAJEZE
UN
DIALOG DIPLOMATIC DE FOND .
Confruntarea in materia drepturilor
omului are la baza, fara indoiala,
un
element ideologic si presupune
anumite obiective politice. Ea este in
acelasi
timp un duel intre diferite tipuri de
abordari, si anumite valori
preferate.
Rezultatul este o anumita violenta simbolica si un proces de
aculturatie ,
pentru a folosi concepte din
sociologie, care implica sau tind la o
modificare a modelului atacat:
penetrarea lui de valorile si simbolurile
sistemului mai puternic .
DREPTURILE OMULUI POT SERVI ASTFEL SI
UNOR SCOPURI DE MANIPULARE
PLURIFORMA
(BAZATA INCLUSIV PE UTILIZAREA PUR SEMANTICA
A CONCEPTULUI), COMPONENTA
LOR
IDEOLOGICA FIIND AMPLIFICATA DE
DEZVOLTAREA MASIVA A MIJLOACELOR DE
COMUNICATIE IN MASA SI DE APELUL LA
ELEMENTE EMOTIONALE.
Prin problematica drepturilor omului
sint vizate, de fapt, locul omului
in
societate si insasi orinduirea sociala a anumitor state sau elemente
centrale
ale configuratiei politico-economice
a acestora, considerindu-se ca
realizarea conformitatii cu modelul optim nu se poate face decit
printr-o
abordare de tip individualist,
favorizarea mecanismelor de piata si in
ultima instanta, parasirea caii
socialiste ~care nu ar putea asigura
respectarea acestor drepturi. Deoarece insa coexistenta pasnica
presupune
respectarea reciproca a orinduirii
social-politice (obligatie continuta
in
numeroase documente internationale),
calea la care se recurge uneori
este
cea
indirecta, a drepturilor omului, cu
rezonanta emotionala ridicata in
opinia
publica. RECUNOASTEREA INSA A UNOR
ORINDUIRI SOCIAL-POLITICA DIFERITE
PRESUPUNE SI RECUNOASTEREA
LEGITIMITATII UNOR ABORDARI DIFERITE PRIVIND
DREPTURILE OMULUI. ASA DUPA CUM ARATA
TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU, IN
FIECARE DIN TARILE EUROPENE, CA DE
ALTFEL IN INTREAGA LUME, SINT MULTE
PROBLEME ECONOMICE, SOCIALE, INCLUSIV
UMANITARE, DE SOLUTIONAT. NIMENI
NU
POATE PRETINDE CA ARE DREPTUL SA
IMPUNA MODUL SAU DE GINDIRE SI
SOLUTIONARE
A
PROBLEMELOR. O ASEMENEA CALE ESTE
SORTITA ESECULUI SI NU POATE DUCE
DECIT
LA
INCORDARE IN RELATIILE DINTRE
STATE (NICOLAE CEAUSESCU, Cuvintare la
plenara CC al PCR, 14 aprilie 1989,
in SCINTEIA, 15 aprilie 1989).
Mugur Ciuvica
(Acest material a fost realizat cu
sprijinul MILITIEI SPIRITUALE)
Textul poate fi gasit si pe site-ul www.securisti.ro, la sectiunea
Comunisti.
Asociatia pentru Educatie
Cetateneasca (ASPEC) si Actiunea Populara (AP)
deruleaza un program de monitorizare
a vietii social-politice si
economice
din Romania. In cadrul acestui
program, ASPEC si AP trimit periodic
prezentari sintetice ale unor
evenimente de interes public, precum si
analize ale unor teme de actualitate.
Asteptam opinii, sugestii si
informatii referitoare la temele pe care vi
le propunem, dar si la alte subiecte
de interes.
Daca nu ati primit acest mesaj direct
de la noi si doriti sa va
inscrieti
pe lista noastra, trimiteti un mesaj
pe adresa
[email protected] cu subiectul
subscribe
__________ ______ ____ ________________
Aspec mailing list
[email protected]
https://www.aspec.ro/mailman/listinfo/aspec
|
