ALTE ORGANIZAŢII REGIONALE
Cooperarea Economica la Marea Neagra (CEMN)
La 25 iunie 1992,
semnat Declaratia la vârf a Cooperarii la Marea Neagra.
CEMN îsi propune sa actioneze, în spiritul prieteniei, al bunei
vecinatati si al respectului reciproc, în vederea îmbunatatirii mediului
de afaceri, a promovarii initiativelor individuale sau colective ale
întreprinderilor si companiilor implicate în cooperarea economica,
cooperare pe care aceasta organizatie o încurajeaza cu deplinul respect
al normelor de drept international.
Domeniile de cooperare instituite vizeaza: dezvoltarea economica
si schimburile comerciale; finantele si bancile; comunicatiile;
energia; transportul; agricultura si agro-industria; sanatatea si domeniul
farmaceutic; schimburile de date statistice si informatii economice;
cooperarea între autoritatile vamale si alte autoritati de frontiera;
combaterea crimei organizate, terorismul si migratia ilegala; traficul
de arme si materiale radioactive etc.
Principalele organe ale CEMN sunt Consiliul Ministrilor
afacerilor externe, care este principalul organ decizional al CEMN;
Presedintele în exercitiu, care coordoneaza întreaga activitate a
CEMN, asigura conducerea corespunzatoare a acesteia si se ocupa de
implementarea rezolutiilor si deciziilor adoptate. Presedintele în
exercitiu este ministrul afacerilor externe al statului care asigura
presedintia periodica sau oricare alt ministru desemnat de respectivul
stat. Presedintele CEMN se schimba o data la 6 luni, conform ordinii
alfabetului englez; Secretariatul International Permanent care asigura
activitatile de secretariat ale organizatiei. Sediul sau se afla la Istanbul.
Secretariatul International Permanent este plasat sub autoritatea
Secretarului general.
Universitatea Spiru Haret
Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Cooperarea
Economica la Marea Neagra (APCEMN) a fost creata în 1993, în
scopul de a promova cooperarea economica, politica si culturala între
popoarele din zona si de a contribui la transformarea Marii Negre într-o
zona de stabilitate, prosperitate si pace, ca parte a noii arhitecturi
europene.
Adunarea reuneste membri ai parlamentelor din unsprezece state
membre ale Organizatiei pentru Cooperarea Economica la Marea
Neagra - Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Georgia,
Moldova, România, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina. Adunarea
Poporului din Egipt, Parlamentul Francez, Bundestagul German,
Knessetul Statului Israel si Consiliul National al Republicii Slovacia
au statutul de observator la APCEMN.
Adunarea si-a concentrat eforturile asupra elaborarii de recomandari
cu privire la subiectele de maxima importanta pentru realizarea
proiectelor de cooperare economica multilaterala elaborate de
CEMN, precum întarirea statului de drept, armonizarea legislativa,
comertul, întreprinderile mici si mijlocii, reglementarile în domeniul
vamal si cel al vizelor, Zona de Comert Liber a CEMN, evitarea
dublei impuneri, sistemul bancar si financiar, infrastructura, energia,
agricultura, turismul, societatea informationala, combaterea crimei
organizate, a coruptiei si terorismului, aplicarea legii, buna guvernare,
precum si problemele sociale si culturale, cum ar fi: patrimonial
cultural, educatia, cooperarea între tineri, comunitatile academice,
rolul mass-media, protectia sociala a pensionarilor, protectia copilului,
sanatatea publica si mediul.
Presedintia Adunarii este detinuta pe rând de statele membre,
fiind preluata prin rotatie, la fiecare sase luni, conform ordinii alfabetice.
România a exercitat presedintia APCEMN în semestrul II al
anului 2003. În prezent, presedintia este detinuta de Federatia Rusa.
O însemnatate deosebita acorda APCEMN armonizarii
legislatiei cu standardele Uniunii Europene, instaurararii unui cadru
juridic care sa duca la eliminarea obstacolelor în calea cooperarii
multilaterale, implementarii unor proiecte prioritare în domeniile
energiei, transporturilor, comunicatiilor, mediului si turismului, crearii
zonei de comert liber a Marii Negre, ca parte a spatiului economic
european, accelerarii reformelor în plan politic, economic si social.
APCEMN are raporturi de buna cooperare cu Parlamentul
European al Uniunii Europene, Adunarea Parlamentara a OSCE si cea
a Consiliului Europei, cu Uniunea Interparlamentara.
Universitatea Spiru Haret
Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)
Zona de liber-schimb a fost creata în 1960 (printr-un Acord
european de liber-schimb), la initiativa Marii Britanii, care încerca
astfel sa previna riscul unei dominatii economice din partea CEE.
Ţarile fondatoare au fost Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca,
Austria, Portugalia, Islanda, Elvetia. Ulterior, au aderat la AELS
Finlanda si Liechtenstein. CEE si AELS au dezvoltat între ele legaturi
economice strânse, care au culminat cu crearea, în 1994, a Spatiului
Economic European (SEE). Din cele zece tari membre ale AELS, sase
au aderat între timp la UE, astfel încât aceasta organizatie si-a pierdut
astazi importanta initiala
Acordul de Liber-Schimb pentru Europa Centrala
si de Est (CEFTA)
În vederea integrarii în structurile europene s-a semnat în 1992,
la Cracovia, Acordul de Liber Schimb pentru Europa Centrala si de
Est, regrupând initial trei state (Cehoslovacia, Polonia, Ungaria). Cei
mai multi analisti considera CEFTA un aranjament temporar menit sa
pregateasca statele din zona pentru integrarea în UE.
Principalele obiective ale CEFTA sunt: instituirea unei zone de
liber-schimb în conformitate cu prevederile GATT, îmbunatatirea
conditiilor de munca si de viata, dezvoltarea unei concurente loiale.
România a devenit membra a CEFTA în 1996.
Intrarea în Uniunea Europeana a unora dintre statele participante
la CEFTA va transforma Acordul într-o Asociere a statelor din Sud-
Estul Europei (SEFTA).
Acordul Nord-American de Liber-Schimb (NAFTA)
Acordul Nord-American de Liber-Schimb a intrat în vigoare în
1994 si grupeaza trei state: SUA,
Fiind un proces în plina evolutie, este dificil sa se traseze
conturul precis al acestei organizatii. Desi este un aranjament de tip
integrationist, NAFTA nu poate fi comparata cu Uniunea
Europeana; ea nu are nici instrumente executive asemanatoare
Comisiei Europene, nici mecanisme care sa gestioneze transferul de
Cf. Andrei Popescu, Ion Jinga, Organizatii europene si euroatlantice
p. 46.
Universitatea Spiru Haret
resurse catre economia mai putin dezvoltata a Mexicului, fiind, de
fapt, o zona de liber-schimb de tip particular.
Dotat cu o structura institutionala care urmareste realizarea diferitelor
obiective propuse, Acordul cuprinde numeroase elemente referitoare
la realizarea zonei de liber-schimb, reducerea obstacolelor tehnice în
comertul reciproc (cu detaliere pe grupe de produse), armonizarea
normelor sanitare si de securitate, aplicarea clauzei natiunii celei mai
favorizate, a clauzei regimului national pentru investitiile straine etc.
Mercosur
În 1991 s-a semnat un acord de cooperare (Tratatul de la
Asuncion) între Argentina, Brazilia, Uruguay si Paraguay.
Printre obiectivele Mercosur se numara: eliminarea taxelor
vamale si a barierelor netarifare, adoptarea unui tarif vamal comun,
armonizarea legislatiei vamale, mobilitatea capitalurilor, coordonarea
politicilor sociale si a politicilor monetare, armonizarea politicilor
fiscale, elaborarea unui mecanism de reglementare a diferendelor,
crearea unui Grup si a unui Consiliu la nivelul pietei comune si a unor
grupuri de lucru în diferitele sectoare economice etc.
Fara a cunoaste, pentru moment, amploarea si dezvoltarea
Uniunii Europene, Mercosur este considerat un proiect integrationist
de succes
Asociatia Natiunilor Unite din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Declaratia de la Bangkok, din 1967, a consfintit nasterea Asociatiei
Natiunilor Unite din Asia de Sud-Est, formata initial din 5 state
(Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore si Thailanda), carora li s-au
adaugat înca doua state (Brunei si Vietnam).
Nascuta din apropierea statelor care se opuneau expansiunii
comuniste în regiune, ASEAN a fost în permanenta un promotor al
actiunilor politice comune. Din a doua jumatate a anilor '70, Asociatia
s-a orientat si catre cooperarea economica si industriala si si-a
manifestat interesul pentru înfiintarea unei corporatii financiare
regionale (transformata ulterior într-o banca comerciala, furnizând
fonduri pentru proiectele ASEAN).
Dupa 1992, s-a decis crearea unei zone de liber-schimb
(AFTA), care nu a cunoscut însa un succes deosebit.
ASEAN ramâne o Asociatie importanta pentru promovarea
climatului de cooperare regionala.
|