CARACTERIZARE GENERALĂ SI CRITERII DE DELIMITARE
Ca produs al interactiunii oamenilor, sistemul socia1 global poate fi caracterizat ca un ansamblu
unitar de relatii la nivelul subsis-temelor sale specializate: social, economic, politic, cultural etc..
Prin urmare, notiun ea de relatii politice apare în strânsă legătură cu cea de structuri politice .si
evidentiază rolul jucat de acestea în conservarea .si functionarea sjstemelor politice.
În procesul activitătii politice, desfă.surată pentru promovarea .si realizarea scopurilor si
obiectivelor comune (securitate, pace, binele public, dezvoltarea comunitătii etc.) se formează înire
oameni, grupuri si organizatii un tip aparte de relatii sociale .si anume relatiile politice, care ocupă
un loc central în cadrul vietii politice, tot a.sa cum rel 131j91b atiile econo mice asigură functionarea
mecanismelor si sjstemelor economice. Anticipând, vom întelege prin relatii politice modul de
interactiune dintre actorii politici, bazat pe cooperare, competitie sau conflict. Orice
modificare a unui element din componenta unei relatii atrage după sine o modjficare a celorlalte .si
provoacă o tendintă de autoreglare a sjstemului. Dezvoltarea extremismului provoacă intensificarea
valorilor pluralismului; pregătirile de război ale unuj stat generează preparative similare ale statului
amenintat; dezorganizarea unui partid politic permite aparitia în fortă a altui par-tid, cu ideologie
opusă. Specificul relatiilor politice constă în faptul că ele exprimă pozitia, tendintele .si actiunea
diferitelor grupuri si ca-tegorii socjale, institutii .si organizatii politice aflate în competitia pentru
alocarea optimalâ a resurselor politice. Următoarele carac-teristici par cele maj reprezentative
pentru individualizarea claselor de relatii politice dintr- un sistem politic dat:
- în esenta lor, relatiile politice sunt relatii de putere. "Oricare i-ar fi fatetele sale multiple,
puterea se manjfestă întotdeauna în
interactiune; ea este o relatie înire actori sau sisteme de atitudini, de opinii .si de comportamente.
Invers, orice interactiune este în mod necesar caracterizată printr-o relatie de putere, unilaterală sau
reci-procă, putere care se exprimă printr-un schimb de informatii"
- relatiile politice sunt relatii mediate prin sistemele de reprezentâri ideologice. Pentru a
irece de la potentă la act, pentru a deveni functională, informatia politică irebuie să fie interiorizată
în procesul comunicării, la nivelul con.stiintei politice, prin functiile cul-turii: cognitivă, evaluativă,
atitudinală.
Sîntagma relatii politice apare în strânsă legătură cu cea de relatii sociale, desemnând continutul
principal al structurilor politice, respectiv cel a1 societătii politice. De aici sj dificultatea unei iratări
relativ autonome a structurilor si relatjil or po1itice, cauzată de con-fuzia persistentă dinire socia1,
politic .si economic la nivelul sistemu- lui social global. De exemplu, relatiile sociale se formează si
se dez-voltă independent de con.stiinta oamenilor, ele tinând de esenta aparitiei si dezvoltării
societătilor. Relatii1e economice se formează independent de vointa oamenilor, ele fiînd, în primul
rând, relatjj
si
materiale de productie , de schimb, ca expresie a satisfacerii nevoilor de irai. Relatiile politice sunt relatii mediatizate ideologic,
relatii care, înainte de a se forma, trec prin con.stiinta oamenilor. Ele exprimă în modul cel mai
direct .si mai concenirat aspiratiile si intere-sele unei clase, grup sau categorii sociale, în raport cu
cele ale altor clase sau grupuri, în lupta pentru obtinerea bunurilor politice.
Deci: relatiile politice sunt acele relatii sociale pe care oamenii le stabilesc între ei în scopul
de a cuceri si pâstra puterea, de a influenta sau controla deciziile politice, de a schimba sau
conser-va raportul de forte existent în vederea alocârii optimale a (bunurilor) resurselor
politice.
Cele mai importante criterii de delimitare a relatiilor politice de cele economice, diplomatice,
militare etc. sunt:
- mobilul obiectjv al activitătii generatoare de relatji politice;
- purtătorii relatiilor politice;
- continutul;
- sfera;
1 Philippe Braud, Du pouvoir en gsnsral au pouvoir politique, în Traite de science
politique,vol.2, PUF, Paiis, 1985, p423.
- finalitatea relatiilor politice.
Mobilul principal al activitătii politice îl constjtuie satisfacerea intereselor.
Pe plan socjal, interesele exprimă nevojle reale ale asigurării existentei .si dezvoltărij jndivizilor,
grupurilor si comunitătilor umane, ale satisfacerji cerintelor lor materjale .si spirituale, precum .si
cele ale dezvoltării societătii întregi. Diverse nevoi - materiale, cul- turale, politice etc. -
generează tot atâtea jnterese care, împreună, formează o unitate dialectică, ale cărei elemente se află
într-o strânsă
esentjale si con
interdependentă care determină trăsăturile , , figuratia
genera1ă a întregului edificiu de interese a1cătuite din mai multe niveluri.
Manifestându-se si rea1izându-se prin scopurile, vointa, dorintele si ideile oamenilor, interesele
au o formâ subiectivâ de exprimare. Continutul in tereselor personale - fiînd influentat de o serie
de trăsă-turi indivjduale cum sunt: gradul de dezvoltare flzică si intelectuală a indivizilor,
înclinatiile, capacitătile, temperamentul etc. - prezintă mari variatii. Totu.si, în interesele personale
pot fî regăsite .si reflec-tate dorintele .si aspiratiile grupului primar sau secundar, interiorizate pe
baza constiintei unui destin comun si a situatiei lor sociale de a fi în relatie. Interesele colective,
comune sau de grup nu sunt o sumă a celor indivjduale; ele sunt mai mult: sunt sinteza nevoilor
vitale ale colectivitătii ca întreg si ale fiecârui individ luat în parte. Într-ade-văr, nevoile de
securitate flzjcă, de protectie socială, de iransport, de învătământ, de sănătate (utilitătile publice) nu
pot fi satisfăcute dec ât pe baza con.stiintei civice că fără ele edificiul social se prăbu.se.ste.
Aparitia deosebirilor în sit uatia economică .si socială a oamenjlor sj în statutul lor a dus la
nasterea unor deosebiri si contradictii de interese în societate. Acest proces de diferentie re a
generat relatjile politice si politica, în general, ca rezultat al manifestărij si dinamicii coniradictorii a
intereselor.
Interesele politice constituie factorul care genereazâ si întretine relatiile politi ce. Spre
deosebire de celelalte categorii de interese sociale, materiale sau spirituale, interesele politice se
insti-tuie in Iupta pentru ocrotirea unor interese sociale prin inter-mediul puterii politice.
Interesele politice sunt expresia unor
interese sociale care nussi pot gâsi o solutionare în mediul din care provin si pe care o caută,
încercănd s-o impunâ puterii politice, sub forma unei vointe generale. Aceste jnterese
determină pe purtă-torii lor să inire în relatji politice. Din acest punct de vedere, relatiile politice
reprezintă acele legături sociale în cadrul cărora se confruntă interesele politice. Astfel, interesul
social al oamenilor este acela de a-si satisface nevoile fundamentale în cadrul unor relatii de
productie, de repartitie .si de schimb. Atunci când aceste relatii creează dezechi1ibre flagrante în
gradul de satjsfacere a nevoilor respective, când participant ii la raporturile economice devin unii net
avantajati, iar altii la fel de dezavantajati, se nasc interese sociale opsîse: primii vor urmări să- si
realizeze o rată exponentială a avantajelor, iar ceilalti vor încerca să-si diminueze dezavantajele prin
mijloace extraeco- nomice, prin luptă sindicală, greve de protest, recurgând uneori la violentă, la
furt, prîn mitinguri .si actiuni stradale.
Conflictul astfel născut este un conflict social, care generează o relatie politică în cadrul căreia
interesul politic al părtilor aflate în conflict este de a utiliza (obtine sau influenta) puterea politică
pentru a-si satisface înir- un grad cât mai înalt nevoile.
În felul acesta, interesele politice opuse generează relatii politice care îi opun pe participanti .si s
angrenează într-o luptă peniru putere, fiecare dorind să-.si protejeze interesele prin forta de
constrângere a puterii politice.
Interesul politic vizează necesitatea asigurării dominatiei, bazată pe folosirea fortei, precum si
necesitatea influentării organizării ge-nerale .si a dezvoltării sociale sub toate laturile sale în
conformitate cu acest interes. Interesele sunt întotdeauna mobiluri ale activitătii oamenilor; de
aceea, ele sunt mediate în actiunea politică de raporturi cauzale complexe între agent .si obiectul
actiunii. Trecerea de la potentă la act în satisfacerea jntereselor se structurează în functie de
motivatia nomologicâ (legile structurii .si actiunii), motivatia psi-hologică (intensitatea dorintei;
energie; curaj; afectivitate), motivatia axiologicâ (judecătile de valoare în orientarea actiunii .si
judecăti apreciative ale eficientei actiunii), motivatia te leologică (prefigurarea scopului în
orientarea si în medierea eficientei actiunii).
Purtătorii (sau subiectii) relatiilor politice sunt elementele structurilor constitutive ale puterii
(oameni politici sau cetăteni în
timpul votului sau al luării deciziilor, institutiile, organizatiile si asociatiile politice).
Continutul relatiilor politice este dat de lupta purtătorilor de interese po1itice peniru
promovarea .si impunerea acestora cu ajutorul puterii. Aceasta nu înseamnă că din continutul
relatiilor politice sunt eliminate aliantele, so1idaritatea, colaborarea dintre diferiti subiecti;
dimpotrivă, ele apar tocmai în vederea sustînerii competitiei po1itice.
Sfera relatiilor politice poate fi caracterizată ca o rezultantă între numărul oamenilor si
mărimea teritoriului, pe de o parte, numărul institutiilor si al organizatiilor politice în care
actionează ace.stia pen-tru apărarea .si promovarea întereselor lor, pe de altă parte. Intrucât politicul
are prioritate în raport cu celelalte forme de putere, rezultă că sfera relatiilor politice cuprinde,
practic, toate laturile vietii sociale, marcându- le prin relatii1e de putere, de dominatie .si de
influentă.
Finalitatea relatiilor politice o constituie victoria unuia sau altuia din interesele care se
confruntă, ceea ce este echiva1ent cu impunerea interesului politic învingător prin intermediul
puterii.
|
