CATEGORIILE CENTRALE ALE SOCIOLOGIEI POLITICE
Familiarizarea cu sociologia politică impune, încă în partea intro-ductivă, definirea câtorva
dintre notiuni1e cele mai des utilizate, care descriu componentele universului politic, adică a1e
obiectului pre-ocupărilor noastre.
Faptul politic este orice eveniment, situatie, fenomen sau reali-tate care, într-un fel sau altul,
exprimă un aspect al politicului, asa cum faptul social exprimă un aspect al vietii sociale. Politicul
fiinci un parametru, o dimensiune, un aspect al vietii sociale, faptul politic nu poate fi decât o
categorie specifică de fapt social. Faptele politice reprezintă materia primă în studiile empirice de
sociologie po1itică.
Evenimentul politic reprezintă orice fapt important, 737j96h orice împre-jurare deosebită, crestere,
schimbare, modificare relevante, având continut, semnificatie si importantă politice. În general,
evenimentele politice sunt materializări ale schimbărilor si transformărilor petrecute în rea1itatea
politică, semnul unor evolutii politice care au loc fie în sfera practicii politice, fie în cea a
institutiilor politice, fie în distributia ss exercitarea puterii.
Procesul politic reprezintă un flux de fapte, fenomene, eveni-
mente si actiuni politice relativ omogene ss dependente cauzal ori structural- functional, care
reprezintă sau conduce la schimbări ori iransformări în viata politică. Întregul proces social poate fi
consi-derat o combinatie de procese po1itice, economice, socia1e etc.. După cum, procesele
politice, ca "semne" ale devenirii, au la bază dinami-ca vietii sociale în ansamblu.
Angajarea politicâ este luarea de pozitie activă si fermă în pro-blemele vietii politice interne
si intemationa1e, participarea nemijlo-cită la dezbaterea si solutionarea lor, pe baza unor optiuni
po1itice ss a convingerii că luarea unei asemenea pozitii este o datorie mora1ă, civică, ceea ce
denotă o constiintă politică si civică bine conturată si consolidată.
Competitia politică este angajarea politică în "concurentă" cu alti "actori" politici, cu un
scop precis - fie pentru a obtine o mai solidă si largă bază socia1ă de sustine re, fie pentru a
cuceri pozitii în ierarhia puterii, fie pentru a câ.stiga electoratul etc..
Lupta politicâ implică angajarea politică de mare intensitate între "concurentii" de pe scena
vietii politice, fiecare urmărind să învingă pentru a- si atinge scopul po1itic propus. Lupta politică nu
poate fi deftnită si înteleasă numai dintr- un singur unghi de vedere. Ea capătă un anumit continut si
anumite forme de manifestare, atăt în functie de scopul pentru care se desfăsoară, cât si, după cum
pre-cizează Eisenstadt, după "extinderea ei (câte grupuri antrenează), după institutia politică spre
care se orientează" etc.. Oricare ar fi varietătile luptei politice în functie de aceste criterii sau altele
care ar mai putea fi avute în vedere, un lucru apare clar: lupta politică se desfsisoară pe multe
planuri, în legătură cu o diversitate de teluri, dar în cea mai mare măsură si cu cea mai mare
intensitate ea se duce pentru putere (pentru a o păstra, a o cuceri sau inf1uenta), ca si pentru sau
împotriva unui regim politic.
Lupta politică se poate transforma în confsict politic atunci când are la bază stări
antagonice, ciocniri de interese ireconciliabile, de idei, de politici, de programe politice etc.. De
regulă, conf1ictul po1itic este un "semn" că s-a produs o criză, fie la nivelul puterii, fie la cel a1
sistemului politic, fie, si mai grav, la nivelul regimului politic. Conf1ictul politic, mai ales
conf1ictul politic major, amenintă
41 S. N. Eisenstadt, op. cit., p. 13.
stabiiitatea "ordinii pub1ice" existente, amenintă chiar stabi1itatea societătii. A rezolva
conf1ictele politice si a promova solutii demo-cratice de desfăsurare a luptei si concurentei politice
este una dintre princ ipalele sarcini ale sistemului politic.
În universul politic, un rol important îl au ideile politice care, din punct de vedere a1 ordinii
lor, ca si în ceea ce priveste rolul lor în viata po1itică ss în viata societătii, se leagă de interesele,
năzuintele
sl
scopurile politice a1e unui grup socia1, clase, fractiuni de clase, pături
sociale. Ideile politice ref1ectă rea1itatea politică si socia1ă, raportarea oamenilor la această
realitate, pe baza experientei social- istorice si politice a grupului social si politic din care fac parte,
precum si norme de comportare po1itică, directive de actiune politică etc.. In formă
conceptua1izată, esentializată si genera1izată, ideile politice se consti- tuie în conceptii, teorii,
doctrine, programe politice, credo- uri politice etc.. In această formă, ele a1cătuiesc diferite ideologii
politice. Ca ideologii, ideile politice caracterizează grupurile angajate în lupta pentru putere si
conditionează optiunea politică a individului, stiut ftind că aderenta unei persoane la o fortă politică
sau alta (organizatie, partid), la un grup politic sau altul presupune acceptarea ideilor politice ale
grupului la care se aderă. Ideile po1itice sunt întot-deauna legate de o anumită practică politică, ele
emanând de la aceas-ta si, în acelasi timp, conditionând-o, orientând-o, fundamentând-o. Această
legătură organică între ideea politică si practica politică i-a determinat pe unii cercetători să
aprecieze că politica fără idei politice înseamnă "cuadratura cercului", adică o imposibilitate obiectivă.
Elementele de bază, esentiale si de maximă importantă ale uni-versului politic rămân însă
sistemul politic, puterea politică si regimul politic, pe care doar le amintim aici, urmând să
revenim la ele în capitole ulterioare.
Sistemul politic, desi nu se "bucură" încă de o definitie unanim acceptată, este îndeobste
înteles ca un ansamblu complex ce cuprinde într-o profundă unitate organică institutii le politice
(statul, par-tidele si organizatiile politice), precum si ideile politice, având drept atribut
fundamental luarea deciziilor politice. E1 reprezintă unul dintre pilonii de bază ai universului
politic pentru că: este universal în destinatia sa, extinzându-se asupra tuturor membrilor
societătii; are controlul ultim a1 întregii vieti socia1e; are dreptul de a lua decizii
obligatorii, iar acest drept este acceptat ca legitim; deciziile sa1e au autoritate, aceasta însemnând
o supunere fată de ele din partea membrilor societătii.
Puterea politică reprezintă functia socială generalizată de a lua decizii pentru ansamblul
societătii globale, în conformitate cu intere-sele celor care domină în sistemul puterii, ss a le asigura
îndeplinirea prin autoritatea suverană si prin mijloacele fortei publice...
Regimul politic este ansamblul institutiilor si raporturi1or politice prin care un grup, o
categorie sau o clasă îsi impune interesele si vointa asupra întregii societăti, fapt exprimat în
structurile, mecanis- mele detinerii si exercitării puterii, în drepturile si libertăti1e politice ale
membrilor societătii, în dominatia asupra celorlalte sectoare ale vietii socia1e.
Universul politic este deci o întreagă constelatie de ins titutii si relatii politice, de fapte,
evenimente ss procese politice, care, în ultimă instantă, exprimă modul ss calitatea organizării
vietii politice auneitări.
|
