CATEGORIILE CENTRALE ALE SOCIOLOGIEI POLITICE
Familiarizarea cu sociologia politicã impune, încã în partea intro-ductivã, definirea câtorva
dintre notiuni1e cele mai des utilizate, care descriu componentele universului politic, adicã a1e
obiectului pre-ocupãrilor noastre.
Faptul politic este orice eveniment, situatie, fenomen sau reali-tate care, într-un fel sau altul,
exprimã un aspect al politicului, asa cum faptul social exprimã un aspect al vietii sociale. Politicul
fiinci un parametru, o dimensiune, un aspect al vietii sociale, faptul politic nu poate fi decât o
categorie specificã de fapt social. Faptele politice reprezintã materia primã în studiile empirice de
sociologie po1iticã.
Evenimentul politic reprezintã orice fapt important, 737j96h orice împre-jurare deosebitã, crestere,
schimbare, modificare relevante, având continut, semnificatie si importantã politice. În general,
evenimentele politice sunt materializãri ale schimbãrilor si transformãrilor petrecute în rea1itatea
politicã, semnul unor evolutii politice care au loc fie în sfera practicii politice, fie în cea a
institutiilor politice, fie în distributia ss exercitarea puterii.
Procesul politic reprezintã un flux de fapte, fenomene, eveni-
mente si actiuni politice relativ omogene ss dependente cauzal ori structural- functional, care
reprezintã sau conduce la schimbãri ori iransformãri în viata politicã. Întregul proces social poate fi
consi-derat o combinatie de procese po1itice, economice, socia1e etc.. Dupã cum, procesele
politice, ca "semne" ale devenirii, au la bazã dinami-ca vietii sociale în ansamblu.
Angajarea politicâ este luarea de pozitie activã si fermã în pro-blemele vietii politice interne
si intemationa1e, participarea nemijlo-citã la dezbaterea si solutionarea lor, pe baza unor optiuni
po1itice ss a convingerii cã luarea unei asemenea pozitii este o datorie mora1ã, civicã, ceea ce
denotã o constiintã politicã si civicã bine conturatã si consolidatã.
Competitia politicã este angajarea politicã în "concurentã" cu alti "actori" politici, cu un
scop precis - fie pentru a obtine o mai solidã si largã bazã socia1ã de sustine re, fie pentru a
cuceri pozitii în ierarhia puterii, fie pentru a câ.stiga electoratul etc..
Lupta politicâ implicã angajarea politicã de mare intensitate între "concurentii" de pe scena
vietii politice, fiecare urmãrind sã învingã pentru a- si atinge scopul po1itic propus. Lupta politicã nu
poate fi deftnitã si înteleasã numai dintr- un singur unghi de vedere. Ea capãtã un anumit continut si
anumite forme de manifestare, atãt în functie de scopul pentru care se desfãsoarã, cât si, dupã cum
pre-cizeazã Eisenstadt, dupã "extinderea ei (câte grupuri antreneazã), dupã institutia politicã spre
care se orienteazã" etc.. Oricare ar fi varietãtile luptei politice în functie de aceste criterii sau altele
care ar mai putea fi avute în vedere, un lucru apare clar: lupta politicã se desfsisoarã pe multe
planuri, în legãturã cu o diversitate de teluri, dar în cea mai mare mãsurã si cu cea mai mare
intensitate ea se duce pentru putere (pentru a o pãstra, a o cuceri sau inf1uenta), ca si pentru sau
împotriva unui regim politic.
Lupta politicã se poate transforma în confsict politic atunci când are la bazã stãri
antagonice, ciocniri de interese ireconciliabile, de idei, de politici, de programe politice etc.. De
regulã, conf1ictul po1itic este un "semn" cã s-a produs o crizã, fie la nivelul puterii, fie la cel a1
sistemului politic, fie, si mai grav, la nivelul regimului politic. Conf1ictul politic, mai ales
conf1ictul politic major, amenintã
41 S. N. Eisenstadt, op. cit., p. 13.
stabiiitatea "ordinii pub1ice" existente, amenintã chiar stabi1itatea societãtii. A rezolva
conf1ictele politice si a promova solutii demo-cratice de desfãsurare a luptei si concurentei politice
este una dintre princ ipalele sarcini ale sistemului politic.
În universul politic, un rol important îl au ideile politice care, din punct de vedere a1 ordinii
lor, ca si în ceea ce priveste rolul lor în viata po1iticã ss în viata societãtii, se leagã de interesele,
nãzuintele
sl
scopurile politice a1e unui grup socia1, clase, fractiuni de clase, pãturi
sociale. Ideile politice ref1ectã rea1itatea politicã si socia1ã, raportarea oamenilor la aceastã
realitate, pe baza experientei social- istorice si politice a grupului social si politic din care fac parte,
precum si norme de comportare po1iticã, directive de actiune politicã etc.. In formã
conceptua1izatã, esentializatã si genera1izatã, ideile politice se consti- tuie în conceptii, teorii,
doctrine, programe politice, credo- uri politice etc.. In aceastã formã, ele a1cãtuiesc diferite ideologii
politice. Ca ideologii, ideile politice caracterizeazã grupurile angajate în lupta pentru putere si
conditioneazã optiunea politicã a individului, stiut ftind cã aderenta unei persoane la o fortã politicã
sau alta (organizatie, partid), la un grup politic sau altul presupune acceptarea ideilor politice ale
grupului la care se aderã. Ideile po1itice sunt întot-deauna legate de o anumitã practicã politicã, ele
emanând de la aceas-ta si, în acelasi timp, conditionând-o, orientând-o, fundamentând-o. Aceastã
legãturã organicã între ideea politicã si practica politicã i-a determinat pe unii cercetãtori sã
aprecieze cã politica fãrã idei politice înseamnã "cuadratura cercului", adicã o imposibilitate obiectivã.
Elementele de bazã, esentiale si de maximã importantã ale uni-versului politic rãmân însã
sistemul politic, puterea politicã si regimul politic, pe care doar le amintim aici, urmând sã
revenim la ele în capitole ulterioare.
Sistemul politic, desi nu se "bucurã" încã de o definitie unanim acceptatã, este îndeobste
înteles ca un ansamblu complex ce cuprinde într-o profundã unitate organicã institutii le politice
(statul, par-tidele si organizatiile politice), precum si ideile politice, având drept atribut
fundamental luarea deciziilor politice. E1 reprezintã unul dintre pilonii de bazã ai universului
politic pentru cã: este universal în destinatia sa, extinzându-se asupra tuturor membrilor
societãtii; are controlul ultim a1 întregii vieti socia1e; are dreptul de a lua decizii
obligatorii, iar acest drept este acceptat ca legitim; deciziile sa1e au autoritate, aceasta însemnând
o supunere fatã de ele din partea membrilor societãtii.
Puterea politicã reprezintã functia socialã generalizatã de a lua decizii pentru ansamblul
societãtii globale, în conformitate cu intere-sele celor care dominã în sistemul puterii, ss a le asigura
îndeplinirea prin autoritatea suveranã si prin mijloacele fortei publice...
Regimul politic este ansamblul institutiilor si raporturi1or politice prin care un grup, o
categorie sau o clasã îsi impune interesele si vointa asupra întregii societãti, fapt exprimat în
structurile, mecanis- mele detinerii si exercitãrii puterii, în drepturile si libertãti1e politice ale
membrilor societãtii, în dominatia asupra celorlalte sectoare ale vietii socia1e.
Universul politic este deci o întreagã constelatie de ins titutii si relatii politice, de fapte,
evenimente ss procese politice, care, în ultimã instantã, exprimã modul ss calitatea organizãrii
vietii politice auneitãri.
|
