CERCETARE Sperantele romanilor la aderarea la Uniunea Europeana
Aceasata cercetare a fost realizata in cursul lunilor decembrie 2006 - ianurie 2007.pe un esantion reprezentativla nivel national.
Tema cercetari:sondajul Institutului pentru Politici Publice (IPP),Bucuresti , a investigat inp 929c25j rincipal perceptia opiniei publice despre cateva aspecte ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana .Astfel rezultatele sondajului IPP revela urmatoarele:
Majoritatea populatiei (peste 74%) percepe aderarea Romāniei la Uniunea Europeana ca fiind un fapt pozitiv. Astfel, romānii spera ca aceasta sa duca la o crestere a nivelului de trai, a numarului locurilor de munca, a veniturilor īn general, dar īn acelasi timp se tem de scumpirea vietii, cresterea taxelor si impozitelor precum si de distrugerea gospodariilor taranesti si pierderea traditiilor. Aproximativ 60% dintre respondenti cred ca viata lor se va īmbunatati īn cel mult 5 ani, iar 30% dintre respondentii care privesc cu optimism aderarea, considera ca viata lor se va īmbunatati peste 6 pāna la 10 ani.
Chiar daca cei mai multi respondenti (52%) au declarat ca nu stiau ca Romānia trebuie sa organizeze pāna la 31 decembrie 2007 alegeri pentru desemnarea europarlamentarilor care vor fi trimisi de statul romān la Parlamentul European, majoritatea populatiei (76%) intentioneaza sa voteze la alegerile pentru europarlamentari.
Īn cadrul contextului aderarii la U.E., intensificarea tendintelor migratorii ale populatiei īn perioada imediat urmatoare este relativa, deoarece proportia celor care nu manifesta intentia clara de a pleca din tara, temporar sau definitiv, ramāne constanta.
Metoda de cercetare folosita este: sondajul de opinie publica.
Alaturi de aceasta tematica, IPP a mai inclus si īntrebari cu referire la administratia publica locala, victimizarea si teama de a fi victimizat, evaluarea subiectiva a veniturilor familiei, etc.
Romānia, ca stat membru al U.E, este perceputa de catre opinia publica ca avānd un nivel scazut al criminalitatii. Respondentii, īn mare majoritate (93%), au declarat ca nu au fost victima vreunei agresiuni (furt, tālharie, viol, lovire, etc.) īn ultimele 12 luni care au precedat culegerea datelor.
Īn privinta transparentei administratiei publice locale, implicarea cetatenilor īn luarea deciziilor de interes local este perceputa a fi relativ redusa la nivelul īntregii tari. Aproximativ 67% dintre persoanele intervievate declara ca atunci cānd se iau hotarāri importante pentru localitatea lor (ex. proiecte de hotarāri locale, stabilirea bugetului local, participarea la proiecte, nevoile comunitatii), parerile cetatenilor sunt putin luate īn seama de catre reprezentantii primariei.
Referitor la impozitarea venitului unei persoane care activeaza īntr-o localitate diferita de cea de domiciliu, persoanele intervievate au sugerat, īn majoritatea cazurilor (54%), ca impozitul pe salariu al migrantului temporar sa fie directionat spre localitatea īn care acesta domiciliaza. ]Cei mai multi cetateni (41%) īntrevad cel mai important rol al primarului īn cresterea economica locala si considera ca autoritatile locale ar trebui sa se axeze cu prioritate pe atragerea investitiilor si crearea unor noi locuri de munca. Aceasta opinie este exprimata cu o frecventa mai ridicata de locuitorii din zonele urbane decāt cei din zonele rurale. Īn ordinea frecventei raspunsurilor, rolul primarului este vazut a fi asociat si cu repararea si asfaltarea drumurilor sau cu mentinerea ordinii publice. ]
Īn ceea ce priveste alte servicii locale cum este serviciul medical de urgenta, cei mai multi respondenti au declarat ca nu cunosc numarul de telefon al unui serviciu medical de urgenta public (53%) sau privat (91%).
Cu referire la rolul parintilor īn cadrul sistemului de īnvatamānt urmat de copii, cea mai mare parte a respondentilor sondajului IPP s-au declarat de acord ca parintii sa fie cei care decid asupra obligativitatii purtarii uniformei īn scoala īn care īnvata copiii lor.
Esantionul este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei cu o eroare tolerata de 3,1%. Esantionul a fost validat pe baza datelor INS si a recensamantului populatiei 1992 si 2002.
|
